Caligraful lui Voltaire

Humanitas Fiction, 2008

Înscrieți-vă pentru alerte de preț

În stoc

Livrare in 24-48 h prin curier sau 3-4 zile prin Posta Română

Discount 57%

Prețul obișnuit: 23,00 lei

9,90 lei

Romanele lui Pablo de Santis au fost traduse în peste cincisprezece limbi. Conceput sub forma unei povestiri labirintice, cu un fir narativ ce se strecoară abil printr-un fascinant Secol al Luminilor, romanul lui Pablo de Santis se adresează cititorului dornic să-l însoţească pe protagonist în încercarea sa de a dezlega o serie de enigme, la capătul cărora şi-ar putea afla, precum într-o străveche legendă, un sfârşit înecat în sânge. Caligraful va porni pe urmele unei bizare făpturi, o păpuşă-femeie de o frumuseţe nepământeană, dar va încerca totodată să dezlege o intrigă ce implică tomuri misterioase conţinând mesaje secrete despre fabricarea unor mecanisme aidoma fiinţelor vii, pe iezuiţi, dominicani, un spânzurat făcător de minuni şi prezenţa fantomatică a unui călău. Deopotrivă roman istoric, thriller şi poveste de dragoste, Caligraful lui Voltaire deschide apetitul pentru un secol în care mintea umană se revoltă, pendulând între inventarea maşinăriilor perfecte care să reprezinte o replică la Creaţie şi misticismul cel mai înverşunat. "Straniu, erudit şi antrenant, romanul reuneşte geniul narativ al lui Voltaire şi imaginaţia efervescenta a lui Borges." (Telerama) "Alegându-şi ca fundal pentru romanul sau sfârşitul secolului al XVIII-lea, Pablo de Santis disimulează cu subtilitate faptele reale sub masca fantasticului. (Le Temps) "Un roman excelent scris, care aminteşte deopotrivă de Numele trandafirului al lui Umberto Eco şi de Parfumul lui Patrick Suskind." (Zone litteraire)

o carte placuta Recenzie scrisă de Lili: merita citita
Others reviews manuela: Disparitia artei caligrafiei a avut loc prin cunoastere si vointa de a explica lumea. (13 septembrie 2009): Roman gotic, ce descopera o lume uitata de mult, cu unele dintre cele mai intime si mai specifice elemente ale sale: lumea caligrafilor de la sfarsitul sec. 18, la momentul aparitiei tiparelor. O lume in care misterele erau create si traite pe strazile Parisului, in timpul in care lupta dintre catolicii iezuiti si protestantii dominicani crea doar fanatism: o lume in care scadea credinta oamenilor in sfinti si crestea (pana la excese inimaginabile) credinta in relicve si martiri, cu o epidemie de miracole.
O lume a inventiilor: sunt la moda mecanismele automate - folosite pana acolo incat se credea ca pot inlocui oamenii reali, doar copiindu-le acestora perfectiune afizica!
O lume in care cartile erau arse pentru ca erau considerate eretice, dar cu atat mai mult capatau valoare pentru ca deveneau atat de rare (carti-martire...).
In aceasta lume, caligrafia are un rol mai mare, mai subtil decat s-ar crede la prima vedere: ea devine punte intre lumi.
Ni se dezvaluie arta caligrafilor: uneltele, mestesugul lor, arta cernelurilor, scolile de caligrafie si maestrii care creau legende.
Povestitorul-caligraf devine detectiv si descopera pentru noi mistere, dar derularea povestirii inseamna si disparitia treptata a caligrafiei...
Voltaire este prezentat doar ca o schita de personaj, cu cateva trasaturi si cateva accente; el vine in roman cu aura lui de celebritate, pe care cititorul o stie deja (se spune despre el ca, in locul oricarui obiect drept cadou, pretuia doar ceea ce era "plamadit din cuvinte"...).
In toata aceasta lume de mistere si comploturi, esenta romanului este data de urmatoarele cuvinte:
"dusmanii nostri [ai dominicanilor] au Enciclopedia si vointa de a explica lumea; noi avem caligrafia si datoria de a preface lumea intr-o enigma.'
Disparitia artei caligrafiei a avut loc prin cunoasterea lumii.