Nord-Vest s-a numărat printre volumele selectate pe lista scurtă pentru National Book Critics Circle Award și a fost inclus de New York Times Book Review, Time și Wall Street Journal în topul celor mai bune zece cărți de ficțiune ale anului 2012.

Primul roman dintr-o nouă serie semnată de mult îndrăgita scriitoare norvegiană: seria Hanne Wilhelmsen

O fată trebuie să facă o alegere cumplită.

Părinţii ei? Morţi. Fratele ei? Bolnav. Salvarea? Este posibilă...

Cu preţul de a fi altcineva!

În cine poate să aibă încredere? În nimeni.

Fanii seriei Jocurile foamei vor îndrăgi acest roman.

Kami Garcia, coautoarea seriei Cronicile casterilor

„Nu există alte biografii mai bune ale lui Göring, Goebbels și Himmler.” The New York Review of Books

„Un studiu serios, cu multe informații necunoscute până acum... fascinant.” Observer

„Extrem de revelatoare... excelent scrisă.” Yorkshire Post

Ghidul Verde Paris Weekend este ușor de folosit și, datorită formatului său, este comod de transportat. Veți găsi aici informațiile esențiale pentru a profita din plin de un scurt sejur în Paris: locurile de interes turistic ierarhizate cu ajutorul stelelor Michelin, o agendă culturală cu informații despre sărbători tradiționale și evenimente programate, descrierea orașului și tendințele sale.

Secretul unei educații solide este accesul la informații, iar Enciclopedia lumii pentru copii este o carte de referință.

Stendhal a inserat în cele trei romane principale ale sale (...) istoria unei voinţe. Roşu şi Negru, Mănăstirea din Parma şi Lucien Leuwen fac ca Stendhal să fie, între romancierii de dinainte de 1900, cel mai citit de tinerii de astăzi. Motivul este că aceste cărţi pun, în termeni limpezi, o unică problemă: cum îşi va făuri «destinul» un tânăr de douăzeci de ani!” – R.M. Albere

”Socrate înţelegea filozofia nu ca pe o activitate de soi academic, ci ca pe o activitate a omenescului. Ea avea drept obiect oameni concreţi, care se confruntau cu alegeri etice reale între drept şi nedrept, între bine şi rău. De aceea, un filozof călăuzitor al celorlalţi trebuia să fie mai mult decât un gânditor, mult mai mult.” (Paul Johnson)

Ce putem şi ce nu putem schimba este un ghid cuprinzător şi bine întemeiat ştiinţific pentru succesul în dezvoltarea personală. Este destinat în primul rând publicului larg, oamenilor care încearcă să-şi rezolve problemele precum anxietatea, tulburarea de panică, fobiile, obsesiile, depresia, furia, tulburarea de stres posttraumatic, excesul de greutate, dependenţa de alcool, disfuncţiile sexuale, traumele din copilărie. Dar se adresează şi profesioniştilor (psihologi clinicieni, psihoterapeuţi, psihiatri, medici, asistenţi sociali), sintetizând cele mai recente cercetări şi perspective ştiinţifice. Documentată, bine scrisă şi onestă, această carte va fi o revelaţie pentru toţi cei care speră şi vor cu adevărat să dobândească ştiinţa de a accepta cine sunt.

Numeroase femei, adevărate profesioniste la locul de muncă, îşi întrerup cariera, cel puţin o dată, pentru creşterea copiilor, pentru a-şi îngriji părinţii în vârstă sau pentru a rezolva alte probleme de familie. Când sunt gata să revină în câmpul muncii, nu peste mult timp, se lovesc de un zid. Posibilităţile de a se reîncadra în muncă (rampele de intrare) sunt rare, iar consecinţele financiare pentru „întrerupere“ sunt o adevărată pedeapsă. Rezultatul? Multe femei nu reuşesc să se reintegreze, iar companiile pierd ocazia de a profita de această rezervă de talente.

Considerat un precursor al Generaţiei Beat şi având o influenţă marcată asupra generaţiilor ulterioare de scriitori, de la Charles Bukowski şi Philip Roth până la Bret Easton Ellis, John Fante a reuşit să facă din literatura pe care a scris-o o extensie de geniu a propriei sale vieţi.

România de astăzi. O ţară care se încăpăţânează să fie altfel.

„Ţările şi naţiunile sunt diferite. Asemănătoare şi diferite. România intră şi ea, fireşte, în acest joc al asemănărilor şi deosebirilor. Nu cumva este totuşi şi mai diferită? Cu alte cuvinte, nu se situează oare mai «excentric», sub tot felul de aspecte, în raport cu ceea ce ar fi o medie sau o relativă normalitate europeană? Modul extravagant în care s-a derulat psihodrama politică din vara anului 2012 a lăsat impresia că ţara e defectă. Desigur, cei care privesc din afară sunt mai impresionaţi decât românii, obişnuiţi cât de cât cu ei înşişi, dar până şi printre români exasperarea creşte. Ceva nu merge în România, şi nu doar sus, în clasa politică, şi nu doar de ieri, de alaltăieri. Să fie un blestem? Nu, e doar o istorie. Dar poate că înseamnă acelaşi lucru.“ (Lucian Boia)

Ediția a II-a, adăugită

„Focul mai pâlpâia încă, aproape să se stingă. Copacii îşi înfiorară trunchiurile negre.

— Nici acum nu auziţi nimic? întrebă Băiatul, uitându-se spre Invincibilul Ş.

— Ba da, şopti şarpele agitat, acuma da."

În istoria de peste cinci sute de ani a tiparului, mijlocul secolului al XIX-lea a reprezentat un punct de cotitură: apariţia pe piaţa cărţii a unui fenomen aparte, bestsellerul, care a schimbat din temelii tendinţele producţiei editoriale, criteriile de evaluare şi mentalitatea publicului.

Șoareci și oameni, unul dintre romanele clasice ale literaturii secolului trecut, este o poveste cu nuanțe parabolice despre prietenie și destin.

Scrise în colaborare cu H.S. Wiesner

Istoria intelectuală a liberalismului - prezentare esenţială a fundamentelor istorice şi filozofice ale ideii liberale – a devenit, în ediţiile sale succesive, o carte de referinţă. Această abordare „intelectuală“, obiectivă, surprinde atît valorile, cît şi punctele vulnerabile ale liberalismului.

În Cele şapte vieţi ale lui Felix K. Jan Koneffke deschide „porţile Orientului“ şi ne invită să privim înapoi, arătându-ne, prin ochii unui străin, România interbelică.

La sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, Otto Witte, fost acrobat de circ, stă ascuns în rulota lui, sub o ploaie de obuze, aşteptându-şi sfârşitul. Dar, cum nu vrea să moară fără a lăsa o mărturie, se hotărăşte să-şi aştearnă în scris povestea vieţii – o viaţă care numai banală nu se poate numi. Cu mulţi ani în urmă, Otto a aflat dintr-un ziar că Albania îşi caută rege. Acrobatul neamţ şi favoritul la tron seamănă ca două picături de apă. Cine ar fi crezut că un circar poate ajunge regele Albaniei, şi asta doar cu o mână de prieteni de nădejde, o ladă de costume, o cămilă şi o pereche de mustăţi redutabile?

„Filozofii au în mod constant în faţa ochilor metoda ştiinţelor naturii şi sunt tentaţi în mod irezistibil să pună întrebări şi să răspundă la ele în felul ştiinţelor naturii. Această tendinţă este adevărata sursă a metafizicii şi îl conduce pe filozof într-un întuneric complet. Aş vrea să spun aici că treaba noastră nu poate fi niciodată aceea de a reduce ceva la altceva sau de a explica ceva. Filozofia este într-adevăr «pur descriptivă».“ (Ludwig Wittgenstein)

„Creangă e viu, ca pildă de românism şi omenie, împotriva mahalalei invadante şi împotriva înstrăinărilor de tot felul. El e o dovadă limpede că, după două sute de ani de ruptură a culturii româneşti superioare de cultura satelor, e încă posibilă o cultură românească generală, care să atingă sufletul oricărui român, fără deosebire de clasă socială, şi că, prin urmare, peste prăpăstiile care despart cele două Românii, pot fi încă aruncate punţi de la suflet la suflet. Acesta e primul temei al actualităţii lui Creangă. [...] ”(Mircea Vulcănescu)

Întrucât se concentrează asupra a ceea ce se arată în faptele de viaţă, asupra a ceea ce este greu, dacă nu imposibil de cuprins în formulări generale, exerciţiul filozofic practicat în însemnările de faţă a satisfăcut arareori exigenţele autorului lor. Cu toate acestea, el nu poate decât să suscite interesul cititorului dornic să surprindă gândul filozofului în intimitatea sa.

Portretele din paginile acestei cărţi se bucură de peniţa unui observator pe cât de atent, pe atât de blajin. Gabriel Dimisianu trimite o rază bună asupra tuturor celor despre care scrie, fiindcă miza volumului de faţă nu e revanşa, ci evocarea. Chiar şi cei care au (au avut) destule a-şi reproşa pe drumul vieţii îl găsesc pe autor pregătit să le acorde circumstanţe atenuante.