Ce este arta? Discuţie-atelier cu Beuys

Cei care l-au cunoscut pe Beuys isi vor putea face o imagine despre atmosfera acestei discutii atunci cind, intre paranteze, vor putea citi: “(ride)“. Nu doresc sa-i numesc separat pe toti participantii la aceasta discutie, as mentiona insa ca mersul ei inainte a fost stimulat cu precadere de intrebarile lui Michael Bockemuhl. La inceputul volumului se afla descrierea muncii ce serveste ca punct de plecare pentru discutia de fata. Ea nu va fi urmata de o interpretare istorico-artistica sau de o evaluare critica a conceptului de arta al lui Beuys, desi e adevarat ca o atare evaluare – ca o continuare a lucrarii de abilitare [Habilitazion], intre timp tiparite, a lui Michael Bockemühl ( Die Wirklichkeit des Bildes [Realitatea imaginilor] , Stuttgart, 1985) – ar fi de dorit. Aceasta sarcina e lasata pentru o lucrare viitoare, una care sa confrunte conceptul de arta al lui Beuys cu cele ale lui Klee, Mondrian, Kandinsky si ale altora. in schimb, aici m-am straduit mai degraba ca, urmind imboldurile date de discutia cu Beuys, sa completez exercitiile de grup de pe atunci cu descrierea proceselor referitoare la substante, la surprinderea si la potentarea lor. intreaga opera a lui Beuys ne indeamna la astfel de exercitii. Asadar, se va cerceta ce sint apa, grasimea, culoarea, respectiv materialitatea cenusie, astfel incit sa se ajunga din ce in ce mai aproape de “esenta“, de “substanta interioara“, respectiv de “realitatea spirituala“. in acest sens, aceasta carte doreste sa indemne cititorul sa porneasca el insusi pe aceasta cale. Nu ma voi ocupa aici in detaliu de “plastica sociala“ si de organismul social tripartit. Despre acestea – precum si despre literatura care se ocupa de ele – cititorul poate afla mai multe din cartea Soziale Plastik, Materialen zu Joseph Beuys, Achberg, 1985 [Plastica sociala, materiale despre Joseph Beuys*] de Harlan, Rappmann si Schata. La citeva zile dupa moartea lui Beuys ma aflam la Basel. Aveam la mine inregistrarea discutiei publicate aici si am ascultat-o cu citiva prieteni. Dieter Koepplin m-a indemnat sa public acest material. Cind Peter Schata, membru al Cercului din Achberg – cercul in care Beuys si-a expus odinioara teoria despre organismul social –, s-a oferit sa ma ajute, am inceput pregatirile. Apoi, cind am primit si consimtamintul Evei Beuys, precum si o oferta de publicare din partea editurii Urachhaus, care deja de multa vreme voia sa publice ceva de sau despre Beuys, m-am putut apuca de realizarea acestui proiect. Am fost ajutat de prieteni sa-mi gasesc timp, spatiu si liniste, asa ca am terminat volumul in cel mai scurt timp posibil. Multumirile mele se adreseaza tuturor. Sf. Mihail, 29 septembrie 1986 Volker Harlan