Elogiu lentorii

Cu alte cuvinte, este vorba despre o revoluţie culturală care demitizează sloganul: „repede este întotdeauna cel mai bine". Filozofia lentorii nu înseamnă însă să faci totul în pas cu melcul, ci toate lucrurile trebuie făcute în ritmul lor. Savuraţi orele şi minutele în loc să le număraţi! Faceţi totul cât se poate de bine, nu cât se poate de repede! Este vorba de calitate, nu cantitate, în tot ceea ce ne priveşte, de la slujbă la hrană sau la creşterea copiilor. De cel puţin 200 de ani, romanticii, transcedentaliştii, chiar şi hipioţii apără idealurile mişcării lente. Însă ideea „mişcării lente" - care încearcă să unifice cele două lumi: cea a vitezei şi cea a încetinirii, pentru a veni de ajutor lumii de azi - este mult mai recentă. Ne orientăm către un punct decisiv în istorie. Vieţile noastre au devenit o cursă contra cronometru. Suntem mereu grăbiţi, încercând să economisim un minut aici, câteva secunde în altă parte. Raţionalismul ne scapă de sub control şi devine rapidonalism; suntem capabili să grăbim momentele preţioase petrecute cu copiii noştri de la finalul zilei. Trebuie să existe o cale mai bună, pentru că traiul într-un ritm exagerat de rapid nu înseamnă trai cu adevărat. Este ceea ce ne spune Honoré în carte.