Lovitură de stat sau actiune legitima, criza politica din iulie - august 2012 a devenit un act al istoriei noastre postcomuniste.

Istoria intelectuală a liberalismului - prezentare esenţială a fundamentelor istorice şi filozofice ale ideii liberale – a devenit, în ediţiile sale succesive, o carte de referinţă. Această abordare „intelectuală“, obiectivă, surprinde atît valorile, cît şi punctele vulnerabile ale liberalismului.

Opera capitală a lui Hans J. Morgenthau, Politica între națiuni a impus relațiile internaționale ca disciplină științifică după cel de-al doilea război mondial.

”Nici pe departe nu am pretenţia de a fi epuizat toate felurile de abordare a politicii, religiei şi a cadrului care poartă numele stat de drept, în modul în care acestea ne-au însoţit prezentul. Am dorit să fiu doar un cronicar fidel al timpurilor noastre.” (Radu Carp)

Deşi toate ţările vecine ar avea de profitat în urma creării unui stat afgan stabil şi sigur, acestea în esenţă nu doresc ca misiunea NATO să eşueze, dar nici să aibă succes în atingerea obiectivelor - acesta este marele paradox al situaţiei geopolitice zonale!

Prin trimiterile la un lung şir de întâmplări şi personaje istorice menite să ofere pilde concrete ale regulilor unei raţiuni de stat eficiente, lectura lui Machiavelli se înfăţişează drept etapă obligatorie a culturii politice a Contrareformei italiene.

Сartea este destinată să prezinte trei lucruri. În primul rând, o încercare de a verifica dacă maximele lui Machiavelli mai corespund realităților politice moderne la fel de bine ca atunci când au fost scrise. în al doilea rând, o încercare de a trage niște învățăminte despre conducere și despre exercițiul puterii pentru viitorii practicieni, pe baza experienței mele în guvern.

NOAM CHOMSKY este o personalitate cunoscutã în întreaga lume, graţie atât activităţii ştiinţifice unanim apreciată, cât şi opţiunilor sale politice din ultimele decenii, care au generat şi încă generează adânci şi multiple controverse în Statele Unite ale Americii şi în afara acestora.

Cartea lui Horia Bozdoghină despre A.C. Cuza va rămâne, fără îndoială, o lucrare de referinţă pentru cei care vor dori să se documenteze în privinţa genezei şi a istoriei antisemitismului extremist românesc şi a componentelor sale fasciste. În ciuda rolului său de părinte-fondator al uneia dintre cele două mişcări fasciste majore din România, A.C. Cuza rămâne, într-o oarecare măsură, uitat.

Schimbarea culturală se desfăşoară – potrivit unei reprezentări cu largă audienţă – prin modificarea radicală şi subită a orizonturilor paradigmatice. Fără a face mai mult caz decât e nevoie de teoria schimbărilor de paradigmă, cred că ea ne oferă sugestii utile pentru a desluşi dinamica ideilor şi ne permite, totodată, să înţelegem că noţiunea de „tranziţie” se potriveşte mult mai bine transformărilor de ordin cultural şi ideologic decât celor ale economiei şi vieţii politice. Spiritul public este modelat de pledoarii şi dezbateri ce răspund unor interogaţii persistente, prin dezvoltarea unor problematici dominante. Putem spune că am parcurs o tranziţie discursivă, odată ce constatăm că agendele culturale amorsate după prăbuşirea comunismului şi-au pierdut acuitatea, şi-au epuizat forţa de iradiere sau măcar şi-au alterat profund sensurile.

Temeinic documentată, profund umană şi fără să mai lase loc de interpretări, Tărâmul morţii este o lectură obligatorie pentru cei care caută să înţeleagă rostul principalei tragedii a epocii moderne.

„Acum mai bine de o sută de ani, poetul german Heine i-a avertizat pe francezi să nu subestimeze forţa ideilor: conceptele filozofice crescute în camera de lucru a unui profesor ar putea distruge o civilizaţie.“ (Isaiah BERLIN, Two Concepts of Liberty, 1958)

Volum aparut sub egida Institutului Roman de Istorie Recenta si a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc

Cristian Ghinea şi interlocutorii lui discută despre reţelele de complici şi despre mecanismele intime ale corupţiei. În acelaşi timp, ei salută rolul pe care-l joacă instituţiile anticorupţie din România şi organismele europene, văzând în ele antidotul împotriva unei boli de sistem, a cărei tratare a întârziat nepermis.

Utilizând o abordare cronologică, volumul analizează evoluţia gândirii politice în ultimele trei secole şi descrie ideologiile politice în circumstanţele sociale, economice, politice, tehnologice şi istorice în care s-au dezvoltat.

Cuprins:

Maternitatea, raţiunea de a fi a femeilor sau opţiune? • Maternitate şi cetăţenie. O analiză asupra maternităţii ca fundament al revendicărilor drepturilor politice ale femeilor din spaţiul românesc • Maternitatea în România comunistă: de la indiferenţă la naţionalizare • Maternitatea în România contemporană: percepţiile părinţilor cu privire la creşterea şi educarea copiilor.

"2007–2008–2009 au marcat nu doar o serie de premiere, unele dintre ele spectaculoase, pe scena politică românească și în evoluția instituțională a democrației românești, ci poartă cu ei o încărcătură emoțională particulară." (Dan Mihalache, Iulia Huiu)

În această carte, J.-S. Mongrenier îşi dă tot interesul în a analiza „timpii lungi”, precum spunea Fernand Braudel, şi, implicit, acordă o mare importanţă moştenirii mongole în Rusia.