Numai că în artă fantezia va avea mereu ultimul cuvânt. Iar Vaihinger rămâne oricând la modă. Ne-o dovedeşte Mircea Cărtărescu, compunând Levantul, formidabilă reactivare de forţe latente ale poeziei româneşti din cele mai vechi timpuri pânã azi, adevărat manifest literar postmodern, în care vedem pe viu cum o întreagă experienţă lirică e reluată cu uimitoare inventivitate şi lucrează ca să dea un asemenea produs încântător.

Sunt aici jocuri de oglinzi fascinante, mari aripi ale imaginaţiei bătând nebuneşte spre absolut, humor şi înfiorări spirituale profunde, altoiuri fecunde şi inovaţii temerare, candoare şi savanterie. Ba poate chiar atâta farmec încât să împace cu poezia şi pe cei care au renunţat să o mai citească.“ (Ovid S. CROHMÃLNICEANU)

"România pitorească" a fost publicată în 2012 de către editura Gramar şi face parte din colecţia Pagini alese - Literatura română.

"Izvorâtă din mijlocul peisajului moldovean, contopită, am putea spune, cu muntele nemţean, cu un material uman "specific naţional", scrisă într-o limbă şi cu un umor ce amintesc pe Creangă, opera lui Hogaş nu e contemporană, ci pluteşte peste rasă şi peste timp. Ea datează de cel puţin trei mii de ani, din epoca poemelor homerice şi, prin violenţă lirică cu care sunt adorate forţele naturii, de mai mult, din epoca marilor epopei indiene." (Eugen Lovinescu)

"Cu toate că Liviu Rebreanu înregistrează evoluţia vieţii personajelor cu „indiferenţa naturii însăşi“, aşa cum remarca Eugen Lovinescu, se observă totuşi că din­colo de o asemenea indiferenţă, sunt puse în mişcare coarde cu o mare putere de vibraţie. [...]" (Lucian Pricop)

"Cu Cartea Oltului, literatura lui Geo Bogza devine impunătoare şi solemnă ca o catedrală. Tânărul "neîmblânzit, anarhic" al poeziei de avangardă, reporterul expresionist, demascator al exploatării şi sărăciei mediilor muncitoreşti interbelice, lasă acum locul contemplatorului vizionar al naturii, în ale cărei manifestări ciclice citeşte ritmurile Istoriei şi semnificaţiile destinului uman."(Paul Cernat)