Mult-aşteptata autobiografie a lui Gunter Grass, cea mai controversată carte de memorialistică a ultimilor ani! Autobiografia lui Gunter Grass, Decojind ceapa, a trezit un şir de controverse aprinse în presa din întreaga lume, dupa ce câştigatorul Premiului Nobel al Germaniei postnaziste a mărturisit că, în timpul celui de-al doilea război mondial, în 1944, s-a înrolat voluntar în trupele Waffen-SS.

Ultimul roman al lui Jose Saramago, Cain (2009), reia într-o perspectivă modernă povestea biblică a lui Cain si Abel.

Toba de tinichea este o pretinsă autobiografie a piticului Oskar Matzerath, născut la graniţa dintre Germania şi Polonia, care susţine că s-a oprit deliberat din creştere la vârsta de trei ani, în semn de protest faţă de lumea adulţilor. Oskar asistă la nazificarea familiilor germane obişnuite, la ororile războiului şi la miracolul german postbelic. Acuzat de o crimă pe care nu a comis-o, Oskar este închis într-un ospiciu, de unde, cu vocea sa ascuţită care sparge geamurile şi cu răpăitul tobei sale de jucărie, condamnă toată nebunia lumii moderne.

Primul roman important al lui John Steinbeck, Nehotărâţii sorţi ai bătăliei anticipează temele mari şi controversele sociale din Fructele mâniei şi Şoareci şi oameni.

John Steinbeck este câştigatorul Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1962.

Publicat pentru prima dată în 1967, romanul Un veac de singurătate a fost cel care l-a consacrat pe autorul său ca fiind unul dintre maeştrii narativei contemporane, aducându-i în 1982 Premiul Nobel pentru literatură.

Samuel Beckett este laureatul Premiului Nobel pentru Literatura pe anul 1969, unul dintre cei mai profunzi si originali scriitori ai secolului XX

Cel de-al treilea volum din seria de autor „Samuel Beckett” cuprinde romanele din trilogia Molloy, Malone murind, Nenumitul, publicate intre anii 1951 si 1953.

 Müller, această autoare atât de neobişnuită, oferă în episoadele biografice care-i alcătuiesc cartea o privire foarte personală asupra scrisului ei, a căutării obstinate a cuvântului adevărat, dar şi asupra epocii. Cartea e, aşadar, deopotrivă autoportretul autoarei, permiţând cititorului urmărirea unui drum care duce din micul sat bănăţean, la literatură şi la literatura universală, precum şi o discuţie despre politică şi violenţa Puterii – portretul unei epoci pline de imperative nedrepte şi obtuze, creionată precis şi necruţător.