Creatorul si umbra lui

Humanitas, 2007

În stoc

Livrare in 24-48 h prin curier sau 3-4 zile prin Posta Română

15,00 lei

Aceasta culegere de eseuri, scrise pe cand aveam intre 25 si 30 de ani, poate fi deci citita ca esantion a ceea ce a insemnat pentru o anumita generatie actul cultural, cu amestecul lui de nesabuinta intelectuala si responsabilitate morala. Daca ea mai poate spune azi ceva, acest lucru se datoreaza, cred, faptului ca febrilitatea intelectuala care o traverseaza nu este una a inchiderii, ci una a deschiderii. Soarta acestei carti a fost fericita, caci ea se infatiseaza nu ca o despartire definitiva de o meserie – cea de interpret al imaginilor si ideilor artistice –, asa cum intru catva fusese conceputa la plecarea mea definitiva din tara, in 1981, ci – lucru cu totul de neprevazut atunci cand a fost publicata pentru prima oara – ca un inceput de drum. Gandul care ii sta la temelie, cel al nasterii instantei critice in insusi actul de creatie, e prezent in carte, inconjurat de anumite intuitii de care nu m-am dezis niciodata. Este motivul pentru care nici o litera nu a fost schimbata din textul initial. Cartea apare insa cu un aparat iconografic de calitate, complet refacut.” (Victor Ieronim Stoichita)

Fara umbra! Recenzie scrisă de iul_i: O carte care te bucura. Aveai ceva banuieli cum ca aceasta critica de arta este un fel de lupta a orgoliilor oamenilor mici? Nu te-ai inselat. Sau cel putin asa ceva reiese din capitolul IV al cartii, unde criticii de arta din Venetia iti insira toate defectele din arta lui Michelangelo. Se pare ca este de ajuns sa respiri aerul din Toscana si te umpli de ele! Alta este insa arta si deci si viata ta daca bei apa Venetiei, cum face un Rafael sau un Titian. Sa fi trait dumnealor astazi ar fi fost bucurosi sa aiba macar un Michelangelo! Din vanzarea lui ar fi avut suficienti bani sa traiasca linistiti pana la adanci batranete. N-ar mai fi trebuit sa-si castige existenta facand critica de arta. Norocul nostru totusi, al urmasilor, ca pictorii fac in continuare ce trebuie sa faca, picteaza. Poate e mai bine sa mai ignoram umbrele din cand in cand (asa cum face pictura moderna) si sa ne uitam mai des la tablouri, singuri. Mai sunt si alte mici 'povesti' interesante, pe care le puteti descoperi in aceasta carte. Desi autorul ne spune ca a scrie despre acest subiect in anii '70 avea un caracter subersiv, cartea apare astazi ca foarte normala. Sa nu va asteptati sa nici un fel de conspiratii! Daca acesti ani '70 au avut un efect, se poate sa fie fost stilistic: este una din cartile lui Stoichita scrisa mai pe intelesul nostru, al oamenilor. Se citeste usor.