Nu aveți nici un articol în lista d-voastră de dorințe.

    Nou

    Scrisori către Monica 1951–1958 (vol. II)

    „O mamă îi scrie aproape zilnic fiicei sale, pe care nu ştie dacă o va mai întâlni vreodată. Suntem în România, în deceniul cel mai cumplit al comunismului, în anii ’50 ai secolului trecut. Asistăm la stricarea din temelii a vechii lumi, la teroare, mizerie, umilire. Scrisorile îi sunt adresate Monicăi Lovinescu, la Paris.
    Ce sunt, în fond, aceste pagini? 
    Răspunsul îl dă chiar expeditoarea, Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu. 
    Sunt formele variate «pe care le poate îmbrăca suferinţa» şi strigătul dragostei materne exasperate. 
    Sunt «o rugăciune», «o poruncă» şi «un efort de supremă voinţă» pentru ca destinul fiicei să învingă istoria ostilă. 
    Sunt o încercare blândă de a apropia două fotolii şi de a crede că ea, mama, şi fata ei sunt «iarăşi alături, iarăşi una lângă alta».
    Dragostea maternă dă un lirism concentrat unora dintre fraze, iar primejdia le dă dramatismul. Sfârşitul mamei (în închisoare, aruncată la groapa comună), presimţit printre rânduri, le dă tragismul. Până la urmă, expeditoarea şi fiica ei devin asemenea eroinelor de tragedie greacă. 
    Şi totuşi, o rază de speranţă: fiica depărtată, Monica, îşi trăieşte marea dragoste. Scrisorile mamei îl acceptă pe noul fiu, care va veghea în locul ei: Virgil Ierunca. 
    Splendid traduse din franceză de Gabriela Creţia, selectate, explicate şi editate impecabil de Astrid Cambose, scrisorile din acest volum sunt în acelaşi timp un document istoric şi un document uman.“ (Ioana PÂRVULESCU)

    „Aşternute pe hârtie, ori pe cărţi poştale, zilnic şi în diferite momente ale zilei, marcate prin ore, scrisorile pot fi considerate jurnalul epistolar al unei teribile traume psihice, întâmplată la despărţirea dramatică de Monica, despărţire presimţită a fi definitivă. E o formă personală de jale în subtextul fiecărei fraze. Cuvântul jale e uitat astăzi, dar starea există, pentru că e dată omului care trăieşte profund îndurerat, dar, în acest caz, trăieşte parcă numai pentru a-şi scrie drama.“ (Elvira SOROHAN)

    Fotografia de pe copertă: Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu și Monica Lovinescu pe Calea Victoriei, în 1947, înaintea despărțirii (fotografie din arhiva familiei Lovinescu aflată în custodia Fundației Humanitas Aqua Forte)

    In stoc

    Discount 10%
    52 00 LEI
    46 80 LEI

    Livrare prin:

    • Urgent Cargus - 24 - 72h

    • Posta Romana - 3 - 10 zile lucrătoare

    In stoc

    Livrare prin:

    • Urgent Cargus - 24 - 72h

    • Posta Romana - 3 - 10 zile lucrătoare

    Nou

    Clientii care au cumparat acest produs au cumparat si urmatoarele produse

    Scrieți o recenzie
    Nota
    Informații suplimentare

    Cod Produs:

    Noutate:

    Editură:

    Data aparitiei:

    Colecţie:

    Traducător:

    Număr de pagini:

    Ediția cărții:

    Formatul cărţii:

    ISBN:

    H010536

    16 ian. 2017

    Humanitas

    2017

    Memorii/Jurnale

    Gabriela Creţia

    496

    I

    13x20

    978-973-50-5353-6