Scrisori de dragoste către o prinţesă chineză

„Prin aceste texte mi-am propus de fapt un joc cu literatura erotică. Personajul pe care l-am imaginat nu-şi interzice nimic, cu excepţia vulgarităţii (unul dintre marile flageluri ale lumii contemporane, mai ales în literatură).

Caligraf al fantasmelor, personajul meu redescoperă curtoazia, nu îndrăzneşte să-şi trateze iubita la persoana a doua singular, constată că erotismul are doar de câştigat atunci când îşi dă întâlnire cu Doamna Poezie şi Domnul Umor. «Cum am dresat un melc pe sânii tăi» este şi o oglindă pentru reflectarea dublului din noi. În corpul şi în mintea fiecăruia dintre noi mai locuieşte cel puţin o persoană, cea care se exprimă numai în vis. Uneori nu îndrăznim să facem cunoştinţă cu ea, în general o ascundem în interiorul nostru toată viaţa. Ea ne cere însă, uneori, să-i deschidem câte o fereastră, sau măcar să o lăsăm să ne privească din când în când drept în ochi. Primul spectacol realizat după această suită de confesiuni ale imaginarului intim a fost prezentat în 2009 la Festivalul Teatrului Kaze din Tokyo şi poartă semnătura actorului francez Olivier Comte. Prima lectură publică în limba română s-a derulat în 2011 la Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu şi a fost susţinută de actorul Ciprian Scurtea.“ (Matei VIŞNIEC)