Nu aveți nici un articol în lista d-voastră de dorințe.

O suta si una de nopti

de Claudia Ott

O suta si una de nopti

Un manuscris descoperit la Aga Khan, in Andaluzia, care dateaza din 1234, cu cateva sute de ani inaintea celor O mie si una de nopti. O invitatie in lumea basmelor arabe, in toata puterea si varietatea lor originara: Seherezada spune poveste dupa poveste – in stilul ei crud, poetic si patruns de erotism – in dorinta de a-si salva viata, purtandu-...
Citeste in continuare...
 LEI5262

În stoc

Urgent Cargus Curier: 24-48 ore

Un manuscris descoperit la Aga Khan, in Andaluzia, care dateaza din 1234, cu cateva sute de ani inaintea celor O mie si una de nopti. O invitatie in lumea basmelor arabe, in toata puterea si varietatea lor originara: Seherezada spune poveste dupa poveste – in stilul ei crud, poetic si patruns de erotism – in dorinta de a-si salva viata, purtandu-ne pe taramul beduinilor si vizirilor, al cavalerilor si bidiviilor, al fecioarelor si creaturilor fantastice. Un adevarat tezaur de basme arabe.

„Kitāb fīhi hadīṯ mi’at layla wa-layla“ sau „Cartea cu povestea celor o suta si una de nopti“

Claudia Ott s-a nascut in 1968 in Germania si a urmat studii orientale la Ierusalim, Tübingen si Berlin, cu specializarea in epica si caligrafie araba. Apoi a studiat muzica araba la Cairo si a inceput o prestigioasa cariera universitara. In anul 2004 a terminat de retradus O mie si una de nopti, dupa cel mai vechi manuscris in limba araba, dobandind recunoasterea mondiala. Apoi a descoperit la Muzeul Aga Khan, in Andaluzia, un manuscris care dateaza din 1234, un tezaur de povesti ale Seherezadei, complet necunoscute pana atunci – O suta si una de nopti – pe care le-a tradus in limba germana. Volumul este unul dintre cele mai importante evenimente ale lumii literare din ultimele decenii.

NOTA DESPRE TRADUCERE Arabista Claudia Ott a tradus textul celor O suta si una de nopti dupa manuscrisul aflat la Muzeul Aga Khan (AKM 00153) – cel mai vechi manuscris al acestei opere descoperit pana azi. Sa subliniem aici ca volumul german – dupa care am realizat traducerea in romaneste – reprezinta nu doar prima transpunere a manuscrisului intr-o alta limba, ci si prima sa ediție pe plan mondial aparuta sub forma de carte, caci pana acum textul n-a fost tiparit nici in araba. Asta, desigur, a pus-o pe Claudia Ott, in dubla ei ipostaza de editoare experta in arabistica si de traducatoare, in fața unor probleme cu totul deosebite, pe care la sfarsitul carții le expune cititorilor ei germani in mod detaliat, si pe care le prezint mai jos succint si cititorilor nostri. Claudia Ott scrie ca traducerea ei a urmat textul pomenit mai sus – in masura in care acesta s-a pastrat intr-o forma lizibila (unde nu, ea a consultat manuscrise paralele, completand lacunele) – de la inceputul culegerii de povesti si pana la intreruperea brusca a manuscrisului la Noaptea a optzeci si cincea, in mijlocul povestii despre „Calul de abanos“. Ajunsa aici, traducatoarea a trebuit sa decida dupa care alte versiuni sa continue povestirea celor saisprezece Nopți ramase si s-a oprit asupra renumitei ediții a arabistului tunisian Maḥmūd Ṭaršūna, alcatuita in 1979 pe baza a cinci manuscrise ale textului, provenite din secolele al XVIII-lea si al XIX-lea si pastrate la Paris si Tunis. Acestei ediții ii lipseste insa sfarsitul, respectiv incheierea povestii-cadru care imbrațiseaza toate celelalte povesti. Claudia Ott i-a adaugat traducerii sale si acest pasaj final, recurgand la ediția araba a unui al saselea manuscris (datat 1836 si descoperit in Algeria), ingrijita de filologul algerian Šuraybiṭ Aḥmad Šuraybiṭ: „Preamarite stapane – asa i se adreseaza in incheiere Dunyazada califului, pledand pentru grațierea surorii ei –,Seherezada, soția ta, a ramas grea. Poate ca Allah iți va darui prin ea un fiu pe care, privindu-l, ochiul tau sa se imblanzeasca si sufletul tau sa se bucure. – Auzindu-i vorbele, califul ridica amenințarea de pe Seherezada, lasand-o de-aci inainte sa se bucure de-o viața tihnita printre tovarasele si slujitoarele ei. Laudat fie Allah, Atotputernicul, stapanul locuitorilor lumii!“ O suta si una de nopți funcționeaza in ansamblu dupa un principiu tradițional, caracteristic celor O mie si una de nopți precum si altor opere epice din literatura universala – cel al povestii-cadru in interiorul careia se desfasoara diferite alte povesti. Textul este un document al prozei narative arabe clasice, avand totodata si caracteristicile literaturii de divertisment, scrise pe ințelesul unui public larg, cu puternice elemente de oralitate, si care isi captiveaza si amuza cititorul (sau ascultatorul). Dialogurile sunt foarte frecvente in cele O suta si una de nopți; o precizare e aici necesara: califii si emirii sunt chiar si ei tutuiți de slujitorii lor, araba necunoscand, dupa cum arata Claudia Ott, formula de adresare cu „Dumneavoastra“. Textul este adeseori concis, ceea ce nu exclude pe alocuri nici unele serii sinonimice care țin de o retorica a narațiunii arabe, si nici anumite formule repetitive, uneori cu mici variațiuni, care dau un farmec aparte acestor povesti, ca de pilda in scenele de lupta: „...dintr-o singura lovitura il descapațana la fel de lesne cum ai reteza, harsti! o trestie de scris“; sau: „…se napusti asupra-i asa cum vulturul tabara din nori asupra prazii“; sau: „rasarise un razboinic calare aidoma unui munte infricosator dintr-o mare involburata“; sau: „Si smulgandu-l din sa, atata-l scutura si zgalțana si vantura pana ce aceluia ii zbura turbanul de pe cap“; sau: „Ma jur pe Allah, ii voi trage-o papara, ca si unei fete cu negre plete i-ar incarunți parul de groaza!“, cu variațiunea: „i-am tras o papara, de-ar fi incarunțit pana si pruncii!“. Sau, in fine, formula de incheiere cu bine a fiecarei povesti: „Si de-aci inainte, [traira] bucurandu-se de viața, mancand si band cele mai minunate bucate si bauturi, pana ce in cele din urma sfarsitul, care nu ocoleste pe nimeni, il ajunse si pe ei.“ Un cuvant despre traducerea in romana: cand am inceput sa lucrez la versiunea romana a celor O suta si una de nopți, m-am gandit mai intai sa refac, in semn de omagiu nostalgic, stilul si limba incomparabilei, somptuoasei talmaciri a celor O mie si una de nopți iesite de sub pana lui Haralambie Gramescu. Dar mi-am dat seama curand ca in ciuda unor asemanari intre ele, cele doua opere sunt, totusi, sensibil diferite, si ca pana si simpla comparare a intinderii celor doua culegeri de povesti impune o alta abordare – una se desfasoara cu mare amploare si cere acomodarea la un timp mai „incet“, cealalta, in schimb, e succinta, mai nervoasa si cu o viteza crescuta. M-am decis, asadar, pentru o exprimare in general mai alerta, directa, concentrata, populara si colorata, uneori cu piper si cu un haz mai ascuțit, care alterneaza, desigur, cu pasajele reflexive si poetice. (Glosarul de mici dimensiuni de la sfarsit ar vrea sa reaminteasca unora din cititori de ințelesul unor cuvinte azi cazute in uitare, la care ar fi fost totusi pacat sa renunț, fiindca si ele dau savoare limbii.) - Alexandru Al. Sahighian

Scrieți o recenzie
Nota
Cod Produs: a109092
Noutate: 28 nov. 2014
Editura: Baroque Books & Arts
Data aparitiei: 2014
Colectie: Cadril
Traducător: Alexandru Al. Sahighian
Număr de pagini: 376
Formatul cărţii: 13.5x21
ISBN: 978-606-8564-11-1
Citeste in continuare...Citește mai puțin ...
LibHumanitas • libraria online unde cartile bune iti dau idei LibHumanitas • libraria online unde cartile bune iti dau idei