Al doilea roman al scriitorului columbian Santiago Gamboa, A pierde e o chestiune de metoda (1997), este cel care i-a adus recunoasterea internationala. Scris in maniera noii generatii de prozatori latinoamericani care a decis sa se desparta de realismul magic si, in cazul tinerilor scriitori columbieni, mai ales de influenta lui Gabriel Garcia Marquez, romanul este o descriere lipsita de patima, dar si de lirism a societatii columbiene actuale.
Combinand tehnici narative diverse, folosind umorul negru si ironia specifice romanului politist american in descendenta caruia se situeaza, romanul lui Santiago Gamboa nu ofera doar fisa clinica a coruptiei unei societati intregi, ci si istoria esecului personajelor sale, acea `istorie secreta` a indivizilor ce nu intra in manualele de istorie, pentru ca, aflandu-se printre pierzatori, nu ei sunt cei care scriu istoria.
Combinand tehnici narative diverse, folosind umorul negru si ironia specifice romanului politist american in descendenta caruia se situeaza, romanul lui Santiago Gamboa nu ofera doar fisa clinica a coruptiei unei societati intregi, ci si istoria esecului personajelor sale, acea `istorie secreta` a indivizilor ce nu intra in manualele de istorie, pentru ca, aflandu-se printre pierzatori, nu ei sunt cei care scriu istoria.