O personalitate a Bisericii, episcop şi monah, autor de scrieri impunătoare, care însă nu a făcut „şcoală” în patristică. Un nume obligatoriu pentru istoria dogmei (este printre primii care afirmă, explicit, realitatea transformării euharistice şi formulează elemente ale doctrinei mariologice), un sfânt, pentru Bisericile tradiţionale, dar un sfânt cu vehemente convingeri iconoclaste.
Lucrarea de faţă, o excelentă sinteză doctrinară a secolului de aur al patristicii, se desfăşoară polemic, vizând „erezia”, intrând astfel în dialog cu Arie, cu Eunomie, cu Mani, cu Origen. Finalul tratatului Ancoratus, redactat în 374, cuprinde două formule de credinţă, două „crezuri”, primul dintre ele fiind identic, în prima sa parte, cu cel proclamat ulterior, la Sinodul constantinopolitan din 381.
Lucrarea de faţă, o excelentă sinteză doctrinară a secolului de aur al patristicii, se desfăşoară polemic, vizând „erezia”, intrând astfel în dialog cu Arie, cu Eunomie, cu Mani, cu Origen. Finalul tratatului Ancoratus, redactat în 374, cuprinde două formule de credinţă, două „crezuri”, primul dintre ele fiind identic, în prima sa parte, cu cel proclamat ulterior, la Sinodul constantinopolitan din 381.