„Rita Chirian isi desfasoara in voie propria formula poetica – un aliaj de patetism si tranzitivitate, de scriitura anodina si comparatii eclatante, de autoironie si frison cerebral, care fringe gitul locului comun pentru a deschide calea unei sensibilitati autentice.” (Andrei Terian)
„Situindu-se intre documentarismul in cheie mizerabilista al scolii de la Fracturi si himerismul fantast al unui Dan Coman, poemele Ritei Chirian amesteca notatia frusta cu imaginea suprarealista, astfel incit cotidianul devine , ca in picturile «metafizicilor», teatrul de manifestare al unei realitati suprasensibile, iar peisajul citadin – configurat cu abundenta de imaginar apocaliptic – imbraca aspectul unei «cetati a mortilor» sau al locului infernal. Rita Chirian ni se impune ca aparitia poetica cea mai convingatoare din ultimii doi-trei ani, care a reusit sa treaca peste locurile comune ale promotiei si s-a dovedit mai mult decit un talent: o inteligenta.” (Octavian Soviany)