„Cercetind dosarele lui Doinas, de retea sau de urmarire, aflate in arhiva C.N.S.A.S., George Neagoe incearca sa descifreze mecanismul psihologic determinant in acceptarea conditiilor umilitoare impuse de Securitate poetului si, lucru si mai greu de inteles, aminarea «eliberarii» lui definitive de presiuni si de restrictiile de publicare. Nimeni n-a remarcat pina la teza lui George Neagoe complicatiile de natura morala si literara ale carierei poetului Stefan Aug. Doinas. Cu toate acestea, teza nu emite sentinte, ci cauta sa explice faptele si atitudinile, inclusiv prin apelul la opera propriu-zisa.” (Nicolae Manolescu)
„Din felul cum decurge argumentatia, cum intervin probele si se cumuleaza metodic datele unui portret in penumbra, se poate spune ca George Neagoe a redactat de fapt un roman, unul incitant. Romanul ipocriziei. Miza e explicita. Ea aminteste de celebrele observatii calinesciene privitoare la momentul in care un personaj devine copt de literatura.” (Eugen Negrici)
„Modul de lucru al lui George Neagoe este urmatorul: peste canavaua profilului biografic al lui Stefan Aug. Doinas sint asternute concomitent cele doua straturi, primul continind multimea reperelor istorico-literare invocate in cuprinsul cercetarii, cel de-al doilea coagulind valentele ideologice ale epocii in sfera esteticului sau a vietii literare. Suplimentar, avind acces la dosarele C.N.S.A.S., cercetatorul are in atentie doua profiluri biografice ale aceleiasi persoane, Stefan Popa si Andrei Golfin, pe care, suprapunindu-le, constata ca dau o imagine contradictorie, imposibil de unificat.” (Lucian Chisu)