Brancusi este curios din fire. Daca a calatorit, mai ales in tinerete, el a lasat apoi imaginatia sa cutreiere prin spatii indepartate si susceptibile de a-i sugera ideile sustinute sau recuperate din lecturile sale ocazionale.
Trei calatorii la New York ii dau noi senzatii, cand descopera incredibila modernitate a zgarie-norilor, care nu sunt prea departe de propria-i capacitate de a infrunta spatiul sau de a se depasi in practica artei sale.
A scrie despre Brancusi inseamna a te aventura in meandrele unei creatii intrate in memoria colectiva, mai inseamna a calatori printre operele familiare si a reveni la inceputul secolului XX, cand sculptura era dominata de Rodin, Maillol sau Bourdelle, urmand calea figuratiei.