Film

Theodor W. Adorno (1903–1969) a fost filosof și sociolog, unul dintre principalii exponenți ai teoriei critice, dezvoltată de Școala din Frankfurt, care s‑a născut în jurul Institutului de Cercetări Sociale de la Universitatea din Frankfurt. Datorită prelegerilor, emisiunilor radio și publicațiilor sale, Adorno a avut o influență formativă asupra vieții culturale și intelectuale din Germania postbelică.

Theodor W. Adorno (1903–1969) a fost filosof și sociolog, unul dintre principalii exponenți ai teoriei critice, dezvoltată de Școala din Frankfurt, care s‑a născut în jurul Institutului de Cercetări Sociale de la Universitatea din Frankfurt. Datorită prelegerilor, emisiunilor radio și publicațiilor sale, Adorno a avut o influență formativă asupra vieții culturale și intelectuale din Germania postbelică.

Theodor W. Adorno (1903–1969) a fost filosof și sociolog, unul dintre principalii exponenți ai teoriei critice, dezvoltată de Școala din Frankfurt, care s‑a născut în jurul Institutului de Cercetări Sociale de la Universitatea din Frankfurt. Datorită prelegerilor, emisiunilor radio și publicațiilor sale, Adorno a avut o influență formativă asupra vieții culturale și intelectuale din Germania postbelică.

Theodor W. Adorno (1903–1969) a fost filosof și sociolog, unul dintre principalii exponenți ai teoriei critice, dezvoltată de Școala din Frankfurt, care s‑a născut în jurul Institutului de Cercetări Sociale de la Universitatea din Frankfurt. Datorită prelegerilor, emisiunilor radio și publicațiilor sale, Adorno a avut o influență formativă asupra vieții culturale și intelectuale din Germania postbelică.

Theodor W. Adorno (1903–1969) a fost filosof și sociolog, unul dintre principalii exponenți ai teoriei critice, dezvoltată de Școala din Frankfurt, care s‑a născut în jurul Institutului de Cercetări Sociale de la Universitatea din Frankfurt. Datorită prelegerilor, emisiunilor radio și publicațiilor sale, Adorno a avut o influență formativă asupra vieții culturale și intelectuale din Germania postbelică.

CHRIS CANDER a absolvit Honors College, University of Houston, în orașul în care a crescut și unde trăiește în prezent, împreună cu soțul, fiica și fiul ei. De șapte ani este writer-in-residence pentru programul Writers in the Schools din Houston. Face parte din comitetul consultativ Inprint și administrează mai multe biblioteci din comunitatea ei, în cadrul mișcării Little Free Library. A debutat cu romanul 11 Stories (2013), care a câștigat Independent Publisher Gold Medal la secțiunea Popular Fiction și a fost finalist la USA Best Book Awards – General Fiction 2014. Al doilea ei roman, Whisper Hollow (2015), a fost inclus pe lista lungă pentru Great Santini Fiction Prize de către Southern Independent Booksellers Alliance și a fost nominalizat pentru Kirkus Prize – Fiction 2015. În 2019 îi apare romanul Greutatea unui pian (The Weight of a Piano; Humanitas Fiction, 2021), publicat în peste cincisprezece țări, ajuns bestseller USA Today și inclus de American Booksellers Association în Indie Next Great Reads List și November 2019 Indie Next List Now. Un nou roman care-i poartă semnătura, A Gracious Neighbor, este anunțat pentru 2022. Chris Cander a scris și o carte pentru copii, The Word Burglar, care a câștigat, în 2014, Moonbeam Children’s Book Award (argint).

CHRIS CANDER a absolvit Honors College, University of Houston, în orașul în care a crescut și unde trăiește în prezent, împreună cu soțul, fiica și fiul ei. De șapte ani este writer-in-residence pentru programul Writers in the Schools din Houston. Face parte din comitetul consultativ Inprint și administrează mai multe biblioteci din comunitatea ei, în cadrul mișcării Little Free Library. A debutat cu romanul 11 Stories (2013), care a câștigat Independent Publisher Gold Medal la secțiunea Popular Fiction și a fost finalist la USA Best Book Awards – General Fiction 2014. Al doilea ei roman, Whisper Hollow (2015), a fost inclus pe lista lungă pentru Great Santini Fiction Prize de către Southern Independent Booksellers Alliance și a fost nominalizat pentru Kirkus Prize – Fiction 2015. În 2019 îi apare romanul Greutatea unui pian (The Weight of a Piano; Humanitas Fiction, 2021), publicat în peste cincisprezece țări, ajuns bestseller USA Today și inclus de American Booksellers Association în Indie Next Great Reads List și November 2019 Indie Next List Now. Un nou roman care-i poartă semnătura, A Gracious Neighbor, este anunțat pentru 2022. Chris Cander a scris și o carte pentru copii, The Word Burglar, care a câștigat, în 2014, Moonbeam Children’s Book Award (argint).

DELIA BODEA JACOB s-a născut în 2 noiembrie 1952 la Mociu, județul Cluj.
A urmat cursurile Liceului de Muzică și pe cele ale Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. După absolvire, a făcut parte, timp de zece ani, din corpul Filarmonicii din Târgu-Mureș, ca violonistă, iar în paralel a fost profesoară de vioară la Liceul de Artă din același oraș. În anul 1985, după căsătorie, a emigrat în Israel și s-a stabilit în orașul Haifa. Și-a continuat cariera muzicală în Orchestra Simfonică din Haifa, dar s-a dedicat în special învățământului, ca profesoară și șefă de catedră la Conservatorul de Muzică din Tel Aviv.
Scrie de la vârsta de nouă ani povești, povestiri, poezii, însă niciodată nu a încercat să publice nici măcar în revistele școlare. În Israel, la încurajarea lui Leon Volovici a participat la un concurs inițiat de Al. Mirodan în cadrul căruia a fost premiată și în a cărui revistă a publicat proză.

"Aferim!", de Radu Jude, este un un film istoric a cărui acţiune are loc în Ţara Românească a începutului de secol XIX. Un zapciu, interpretat de actorul Teodor Corban, însoţit de fiul său (Mihai Comănoiu) caută un rob fugar (Cuzin Toma).

The Hollywood Reporter a calificat filmul lui Radu Jude drept "o lecţie aspră de istorie, uşurată de umorul deocheat şi de elementele western-ului clasic. Elegant turnat în alb-negru, pe peliculă de 35 de milimetri, al treilea lungmetraj al lui Radu Jude lasă impresia unui concurent puternic, graţie aspectului său uimitor, subiectului actual şi scenariului surprinzător de amuzant".

Atât DVD-ul cât și Blu-Ray-ul conțin subtitluri în română, engleză și franceză. Cele două formate vin însoțite de o broșură ce cuprinde un dicționar de arhaisme, materiale apărute în publicații internaționale dar și un context istoric semnat de Constanța Vintilă-Ghițulescu, doctor în istorie și civilizație la École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris. Cercetător la Institutul de Istorie “Nicolae Iorga". Profesor asociat la Facultatea de Sociologie a Universității București.

Un film istoric despre sacrificiu, jertfa si daruire. Odata cu filmul Dacii, Sergiu Nicolaescu debuta ca regizor. Rezultatul este un film impresionant, apocaliptic, cu o distributie si o figuratie coplesitoare, reprezentativa pentru toate filmele sale istorice. Decebal (Amza Pellea) este dispus sacrificiului suprem pentru a pastra integritatea poporului sau. Fiul sau, Cotyso (Alexandru Herescu), este daruit zeilor, spre disperarea lui Decebal si a fiicei sale Meda (Marie-Jose Nat)... Septimius Severus (Pierre Brice), un tanar roman devotat tarii sale adoptive, va fi pus sa aleaga intre originile sale de sange si ceea ce ii fusese spus de catre tatal sau in filmul romanesc Dacii.

Fortata de tatal vitreg sa se prostitueze, Margo (Cristina Cioran) isi gaseste alinarea in prietenele ei, studente la actorie si in jurnalul pe care-l tine cu ajutorul unei camere de filmat. Moartea mamei sale o obliga sa se intoarca in satul din care a plecat si sa se confrunte cu o realitate dureroasa: toata lumea stie ce se ascunde in spate aparentei ei reusite in viata. Cel care reuseste sa-i schimbe destinul este fotograful unei reviste mondene care se indragosteste de ea si caruia Margo ii propune un joc: numarul de telefon in schimbul unei cereri in casatorie.

Continuare a filmului “Haiducii”, povestea lui Amza, de data aceasta cu Emanoil Petruț în rolul principal, ne duce cu  două secole în urmă pe vremea lui Vodă Hangerli și a pașei Pazvanoglu, cel supranumit „Pazvante Chiorul”. În urma intrigilor doamnei Haricleea, soția domnitorului, Țara Românească este jefuită sistematic de mercenarii pazvangii, pentru a provoca mazilirea lui Hangerli și urcarea pe tron a fiului său vitreg, retardatul Hrisanti. Haiducii sunt din nou chemați să pună treburile țării pe făgașul drept, pe cât de drept putea fi acesta în epoca fanariotă. De un comic savuros sunt Alexandru Giugaru în rolul boierului Belivacă și Draga Olteanu în rolul soției sale sau replicile fals pioase,  pline de umor, ale Răspopitului interpretat de Toma Caragiu. Bine realizat, presărat cu scene de luptă, răpiri, intrigi, procesiuni și scene de harem, filmul evocă fapte istorice reale, cum ar fi domnia și căderea lui  Constantin Hangerli sau ascensiunea lui Osman Pazvantoglu și conflictele acestuia cu haiducii valahi.

Continuare a filmului “Haiducii”, povestea lui Amza, de data aceasta cu Emanoil Petruț în rolul principal, ne duce cu  două secole în urmă pe vremea lui Vodă Hangerli și a pașei Pazvanoglu, cel supranumit „Pazvante Chiorul”. În urma intrigilor doamnei Haricleea, soția domnitorului, Țara Românească este jefuită sistematic de mercenarii pazvangii, pentru a provoca mazilirea lui Hangerli și urcarea pe tron a fiului său vitreg, retardatul Hrisanti. Haiducii sunt din nou chemați să pună treburile țării pe făgașul drept, pe cât de drept putea fi acesta în epoca fanariotă. De un comic savuros sunt Alexandru Giugaru în rolul boierului Belivacă și Draga Olteanu în rolul soției sale sau replicile fals pioase,  pline de umor, ale Răspopitului interpretat de Toma Caragiu. Bine realizat, presărat cu scene de luptă, răpiri, intrigi, procesiuni și scene de harem, filmul evocă fapte istorice reale, cum ar fi domnia și căderea lui  Constantin Hangerli sau ascensiunea lui Osman Pazvantoglu și conflictele acestuia cu haiducii valahi.

După succesul serialului de televiziune "Pistruiatul", Francisc Munteanu revine, de data aceasta pe marele ecran, cu un nou film, Roșcovanul, cu același Costel Băloiu în rolul principal. Deși realizat în stil propagandistic, în spiritul "Tezelor din Iulie", jocul actorilor, situațiile ilare și unele scăpări trecute cu vederea de cenzură (cum ar fi intonarea imnului regal, nemaiauzit în public după 1947) fac din "Roșcovanul" un film de succes, cu peste trei milioane de spectatori în sălile de cinematograf.

Actiunea filmului Un comisar acuza se desfasoara in Bucuresti, in noiembrie 1940. Regimul legionar este in plina expansiune. Comisarul Moldovan (Sergiu Nicolaescu) este insarcinat cu anchetarea asasinarii detinutilor politici din inchisoarea Viraga, in noaptea de 26 spre 27 noiembrie. Prin desemnarea unui om neafiliat politic in acest caz, autoritatile spera sa inoculeze opiniei publice ideea ca politia isi face datoria in mod onest. Autoritatile spera sa musamalizeze cazul, iar crimele sa fie trecute sub tacere. Insa Moldovan este incoruptibil si nu cedeaza in fata presiunilor si intimidarilor. Si mai presus de orice, el vrea sa aduca adevarul la suprafata. Din acel moment un comando legionar aflat sub conducerea lui Paraipan (Gheorghe Dinica) va face orice pentru ca sa-l scoata din joc…in Un comisar acuza.

Actiunea filmului are loc in anul 1611 cand treisprezece fosti osteni ai lui Mihai Viteazu se regasesc si pun la cale sa se intoarca in tara pentru a duce la bun sfarsit ceea ce a incercat voievodul si anume Marea Unire.Din cauza unei lazi pe care o poarta la ei pe drum au de infruntat tot felul de obstacole: confruntari cu unguri, turci sau austrieci. Toti acestia doresc continutul lazii si sunt gata sa-si dea si viata pentru a o obtine.

„Pe aici nu se trece” este un film altfel decât filmele de război turnate înainte de ’89, un film în care actul de la 23 august este prezentat simplu, în concordanţă cu adevărul istoric, fără aere patriotarde sau tente ideologice, un film în care personajele sunt „vii” iar acţiunile lor logice şi fireşti.

Desfiinţarea caselor de toleranţă vrea să fie un cadou oferit „tovarășului Stalin” de către puterea comunistă de după Al Doilea Război Mondial. În acest sens, partidul apelează la tovarășul Puzderie (Gheorghe Dinică), care însă înainte de a trece la fapte are grijă să profite de plăcerile vieţii. Filmul redă cu mult umor felul în care s-a realizat această „revoluţie” în București, insistând asupra „muncii de convingere”, specifică regimului, cu fiecare „client” în parte. Iar dacă nu se înţelege de vorbă bună, partidul deţine și alte metode de convingere care dau, parcă, mai multe rezultate: șantajul, ameninţările de tot felul, atacul brutal, violenţa. Totul pentru a rezolva o problemă spinoasă care stătea în calea construirii socialismului. Acţiunea e plasată în 1949 și are șansa unor personaje bine construite, multe dintre ele cu valoare de simbol pentru obiceiurile vremii.

Ecranizare dupa nuvela Moartea lui Ipu de Titus Popovici, Atunci i-am condamnat pe toti la moarte, acest tulburator film ne prezinta drama unei mici comunitati romanesti dintr-un sat ardelean in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Ipu (Amza Pellea) este „nebunul satului”. El s-a apropiat sufleteste de un baiat (Cristian Sofron) traumatizat de moartea fratelui sau. Cei doi isi gasesc refugiul intr-o lume imaginara jucandu-se de-a razboiul printre ruinele de la marginea satului. Un militar german este ucis. Drept urmare, liderii comunitatii primesc un ultimatum: in urmatoarea zi, ei vor trebui sa il predea pe vinovat, in caz contrar vor avea loc executii in masa. In aceasta situatie, liderii comunitatii ii propun lui Ipu sa isi asume vina, promitandu-i la schimb o slujba deosebita de inmormantare.....plus alte „beneficii”. Intamplarea face ca toate acestea sa aiba loc in 23 august 1944. Intunecat si apasator, filmul Atunci i-am condamnat pe toti la moarte exploreaza comportamentul si reactiile unor oameni aflati in situatii-limita unde ipocrizia, cinismul si lasitatea asa-numitilor stalpi ai comunitatii vin in contradictie flagranta cu onestitatea, curajul si mai presus de orice puterea de sacrificiu a... nebunului satului.

In Duelul, comisarul Moldovan trebuie sa rezolve cazul unei spargeri operate in momentul deschiderii seifului de la banca in care se afla contul miscarii legionare. Sub aparenta unui profesor de sport, comisarul reuseste sa se apropie de singurii martori involuntari ai spargerii, trei copii ai strazii.

Cand doi dintre ei sunt insa lichidati, Moldovan (Sergiu Nicolaescu) isii da seama cine este faptasul si pentru cine lucreaza acesta. Nu rata Duelul, inca o aventura care il are in centrul atentiei pe comisarul Moldovan interpretat de marele Sergiu Nicolaescu!

In vremurile tulburi ale anilor '90, cand defitorii pentru Romania erau: grevele spontane, schimbul de valuta la fiecare colt de strada si visul fiecaruia de a deveni patron, unsprezece fete care mai de care mai frumoase pornesc intr-o calatorie cu antocarul catre mirajul vietii de artist la Paris. Sunt insotite de un impresar local dubios (Florin Calinescu), un sofer fara scrupule (Constantin Cotimanis) si o frantuzoaica ce priveste cinic viata, prin perspectiva lumii dure a show-biz-ului (Charlotte Rampling). Neprevazutul apare in persoana sotului uneia dintre fete (Mircea Diaconu), care nu poate accepta ideea ca a fost parasit si porneste intr-o cursa de urmarire, condimentata cu furturi de masini, atacuri armate si rapiri.
Un road movie si o comedie spumoasa, in care Nae Caranfil deseneaza cu dragoste si umor desavarsit o imagine a Romaniei, asa cum o vede el intr-una din cele mai agitate si romantice perioade.

Un tanar actor de teatru navigheaza cu greu intre un rol complicat intr-un spectacol de „musical”, o nevasta geloasa pana la depresie si obsesia marelui cutremur devastator, anuntat ca iminent de toti „expertii”. Insa „adevaratul” cutremur pentru el se dovedeste a fi re-aparitia intempestiva a propriului sau tata, dupa decenii de absenta. Manipulator si amoral, tatal se instaleaza in universul fiului, confiscandu-l cu totul si bulversandu-i existenta. Tony-actorul, sotia sa instabila psihic, tatal hedonist si frumoasa (desi mult prea tanara) iubita a acestuia, evolueaza impreuna intr-un „cadril” tragi-comic, in asteptarea unui dezastru seismic si a unei premiere teatrale unde, cel putin in intentii, „toata lumea rade, canta si danseaza”…

Filmul este ecranizarea romanului lui Liviu Rebreanu, primul roman psihologic din literatura română, care a fost inspirat dintr-o întâmplare reală, respectiv povestea lui Emil Rebreanu, fratele scriitorului, care era subofițer în armata austro-ungară. Acesta a fost spânzurat la Ghimeș pe data de 14 mai 1917 când încerca să dezerteze pe frontul românesc. 

În timpul primului război mondial, Apostol Bologa (Victor Rebengiuc), un tânăr însuflețit de aventuri romantice, se înrolează voluntar pe front, pentru a-i dovedi dragostea logodnicei sale, Marta (Mariana Mihuț). Pe frontul din Galiția, el se acoperă de bravură, fiind decorat și avansat la gradul de locotenent. Este cooptat apoi de Curtea Marțiala, unde îl condamnă, cu toată covingerea, la moarte prin spânzurare, pe sublocotenentul ceh Svoboda (Valeriu Arnăutu). După execuție, află de la noul comandant de companie, căpitanul Klapka (Liviu Ciulei), motivele pentru care Svoboda încercase să dezerteze. Din acest moment începe să aibă mustrări de conștiință, iar încercarea de a găsi noi argumente și justificări îi sporește neliniștea și obsesia vinovăției devine chinuitoare. Aflând apoi că regimentul său va fi trimis pe frontul românesc, se hotărăște să dezerteze, este rănit și internat în spital. Îndrăgostit de unguroaica Ilona (Ana Szeles), fiica groparului Vidor (Laszlo Kiss), în casa căruia este încartiruit, Bologa rupe în timpul concediului de convalescență logodna cu Marta. La scurt timp după reîntoarcerea la unitate, este chemat din nou la Curtea marțială. Acum urmau să fie judecați niște țărani, considerați spioni fiindcă se duceau să-și muncească ogoarele peste liniile interzise convențional de armata austro-ungară. Bologa nu mai poate suporta gândul de a fi complice la condamnarea unor oameni nevinovați și hotărăște să dezerteze. 

Distribuția: Victor Rebengiuc - Apostol Bologa; Liviu Ciulei - Klapka; György Koväcs - Generalul von Karg; Ştefan Ciubotăraşu - Petre tatăl; Ana Szeles - Ilona; Gina Patrichi - Roza; Andrei Csiky - Varga; Emmerich Schaffer - Johann Maria Müller; Costache Antoniu - Preotul; Emil Botta - Cervenko; Laszlo Kiss - Vidor; 

Scenariul - Titus Popovici

Regia - Liviu Ciulei

Sinopsis

Romeo stă îngândurat în fața ferestrei deschise, ascultând trenurile care trec în depărtare. Se lasă seara deja, iar Romeo se întreabă ce să-i spună Elizei. De o vreme, își simte vârsta ca pe o povară și își găsește tot mai greu cuvintele, ca părinte. Se simte obosit – iar viața lui arată cu totul altfel decât și-o închipuia pe când era tânăr.

Romeo Aldea (49), e doctor într-un mic oraș de provincie și și-a educat singurul copil, pe Eliza, cu ideea că odata ce va termina liceul, va pleca să studieze și poate să se și stabilească în străinătate.

Planul lui e pe cale să se împlinească, Eliza tocmai a primit o bursă să studieze psihologia în Anglia. Mai trebuie doar să-și ia bacalaureatul, o formalitate pentru o elevă așa de bună cum este ea. În preziua primei teze scrise, un incident iscat pe nepusă masă pune dintr-o dată în pericol planurile de viitor ale lui Romeo.

Acum el trebuie să ia o decizie. Desigur, situația poate fi rezolvată, însă nu urmând calea pe care, ca părinte, a încercat să i-o arate fiicei lui ca fiind singura de urmat în viață.

Maramureș – țară veche, țară nouă este un film despre Maramureșul zilelor noastre, țara bisericilor din lemn cu turle zvelte și ascuțite, a porților monumentale, migălos sculptate, și a ultimelor mori de apă, pive și vâltori; un loc care mai păstrează câteva mostre ale stilului de viață simplu al societăților tradiționale și nu a fost încă copleșit de arsenalul marketingului turistic.

Filmul Expresul de Buftea a fost realizat de Haralambie Boroş cu sprijinul Arhivei Naţionale de Filme, pentru a marca semicentenarul cinematografiei româneşti. Este vorba de o antologie cu zeci de secvenţe de film memorabile, selectate din cele mai reuşite comedii ale marelui ecran românesc, realizate între anii 1928 – 1977 de către generaţii succesive de cineaşti şi interpreţi cu nume de legendă. Un regizor şi echipa sa primesc sarcina de a face un film de comedie. Comanda e clară: “Cu o glumă, cu un cântec, timpul trece mai repede! Principalul e să ne amuzăm! Gaguri, gaguri, gaguri, spectatorul trebuie să râdă - e o sarcină, tovarăşi!” Cineaştii noştri iniţiază un fel de sondaj printre călătorii trenului de Buftea, pentru a afla care sunt filmele şi actorii preferaţi de public. Ilustrând preferințele lor, filmul se transformă într-o cascadă de momente comico-satirice cu muzică și dans, de un haz irezistibil. Se putea altfel, când ghizii sunt Dem Rădulescu (regizorul) şi Jean Constantin (controlorul de bilete din tren)? Uită-te la film şi-o să te amuzi o oră şi jumătate… fără-ntrerupere... MERITA!!!

Ben Affleck este gata de actiune, intruchipandu-l pe agentul CIA Jack Ryan in aceasta aventura palpitanta bazata pe romanul de succes al lui Tom Clancy.

Temerile din Razboiul Rece ale Americii sunt reaprinse dupa ce presedintele Rusiei moare si este inlocuit de un om cu trecut ascuns. Dar tensiunile intre Est si Vest erup cand CIA suspecteaza ca oameni de stiinta rusi rubeli dezvolta mai multe arme nucleare .Mobilizat de Directorul CIAWilliam Cabot (Morgan Freeman), Jack Ryan (Ben Affleck) urmareste o pista periculoasa catre o concluzie socanta: teroristii planuiesc sa provoace un razboi intre S.U.A. si Rusia - prin detonarea unei bomne nucleare la un meci de fotbal din campionat!