Filme româneşti

Actiunea filmului se petrece in secolul al XVII-lea, in contextul unei vieti politice agitate in Moldova (lupta pentru putere dintre Stefan Tomsa si Constantin Movila. Actiunea se desfasoara pe doua planuri, unul sentimental si unul eroic, in centrul ei aflandu-se Tudor Soimaru (interpretat de Mihai Boghita). Ostean in armata lui Tomsa el se aventureaza in salvarea frumoasei Magda Orheianu, rapita de cazaci. Se indragosteste de ea, dar iubirea lui e respinsa. Ajuns acasa, afla ca parintele sau a fost ucis de tatal iubitei, dusman al domnitorului si uzurpator al drepturilor razesesti. Noua domnie reda razesilor pamanturile, si Tudor isi reface gospodaria si se apropie de Anita, noua iubire. Filmul surprinde momente importante din perioada confruntarilor dintre razesi si boieri, dintre pamatenii locului si navalitori. O distributie de exceptie. In rolul lui Stefan, marele actor George Calboreanu

Ecranizarea dupa romanul omonim al lui Mihail Sadoveanu urmareste saga familiei Comisului Jder, om devotat lui Stefan Voda. Fii sai loiali ca si tatal indeplinesc, fara compromisuri, numeroase si grele misiuni primite din partea domnitorului, care-i implica in batalii, in afaceri de taina si in povesti de iubire. Ionut, mezinul familiei Jder (Sebastian Papaiani), se indragosteste de Nasta, o fata de boier, la iubirea careia aspira si Alexandrel, fiul domnitorului. Iubit la randul lui, Ionut se comporta vitejeste in tot felul de intamplari dramatice pe fundalul navalirii tatarilor, retragerii in munti a populatiei, disparatiei calului domnesc Catalan, rapirii jupanitei Nasta, primirii solilor turcesti. Mircea Dragan aduce un element inedit: legendarul voievod - in ipostaze familiare, anecdotice, cotidiene - adica un Stefan cel Mare iesit din propria lui legenda.

Pelicula este dedicata uneia dintre cele mai mari soprane romane, care a marcat lumea muzicala internationala de la sfarsitul secolului 19, Hariclea Hartulari (1868-1939) o femeie cu un destin fascinant. Cu averea tocata de sotul sau la carti, tanara braileanca, incearca sa se afirme in capitala, unde atrage atenția si sustinerea compozitorului Gh. Ștefanescu și a cercurilor muzicale. Luptand cu greutatile materiale, pleaca la Paris sa-si faca o cariera

A fost odata un Imparat cu o prea Frumoasa fata, indragostita de un Voinic si nazuita de un Zmeu. Pe Zmeu, Imparatul voia sa il rapuna cu arma lui secreta, care tragea … in spate. Cel ce reuseste sa vina de hac Zmeului , Voinicul, cucereste si mana Frumoasei

Filmul este dedicat Ecaterinei Teodoroiu (Catalina Toderiu n. 1894 — m. 1917), sublocotenent in Armata Romana, erou in luptele de la Marasesti din Primul Razboi Mondial. Catalina, invatatoare din Targu Jiu, a devenit mai intai cercetas, iar dupa moartea fratelui sau, Nicolae, cazut pe campul de lupta, s-a inrolat voluntar ca infirmiera de campanie. S-a distins prin fapte de vitejie, in prima linie a frontului de pe Jiu (octombrie 1916), a fost luata ostatica si a reusit sa scape printr-o incredibila prezenta de spirit si chiar sa predea santinela germana la Comandamentul Roman al Armatei. A fost rasplatita pentru curajul sau cu inalte distinctii militare si a fost ridicata la gradul de sublocotenent, primind comanda unui pluton de infanterie. Ajunsa pe frontul de la Marasesti, plina de entuziasm, dornica sa fie de folos cu orice pret, Catalina s-a dovedit un bun comandant, gata de orice sacrificiu pentru infaptuirea visului tuturor romanilor: Romania Mare.

 Film biografic dedicat lui Aurel Vlaicu (1982-1913), inginer, inventator si pilot, unul dintre primii oameni care s-au luptat cu inaltimile vazduhului.

Un tanar taran din Oltenia, Fanita, se razvrateste impotriva familiei si impotriva hotararii vecinilor sai din sat, care accepta colectivizarea. El socoteste ca aceasta hotarare politica venita din capitala, este departe de idealurile sale personale si-i incurca planurile proprii. El viseaza sa se capatuiasca, sa arate ca un orasean cu motocicleta. Considera ca „motorul” este formula imbatabila de a cuceri respectul consatenilor si, mai ales, inima frumoasei Lorica. Carismaticii indragostiti: Fanita si Lorica (S.Papaiani - Florina Luican) sunt eroii unei povesti de iubire, plina de candoare. Umor oltenesc, replici scanteietoare, naivitati, lirism si… suspans! O poveste din lumea satului romanesc de acum 5 decenii.

In vara lui 44, intr-un sat pe malul Dunarii, dincolo de aparenta liniste se duce lupta partizanilor romani si sarbi impotriva hitleristilor. Partizanul ucis trebuie sa zaca neingropat, drept exemplu pentru sat. Anastasia, tanara invatatoare, isi risca viata pentru a respecta datina crestineasca si a salva demnitatea umana.

In acest film balada, continuare a filmului Iancu Jianu zapciul, Iancu, devenit capetenia uneia dintre cele mai de temute cete de haiduci din Oltenia, este urmarit de zapciul Spiru, fostul sau ajutor. Ranit intr-o ambuscada, Jianu e ascuns de fosta sa logodnica, Tincuta, la o manastire. Aici haiducul se intalneste cu Tudor Vladimirescu, care planuieste sa rastoarne regimul fanariot cu ajutorul Eteriei. Iancu porneste in cautarea cetei risipite. Sfidand multe primejdii, el se reintalneste cu haiducii sai dar acestia, hartuiti si obositi, ii cer dezlegarea de legamantul de credinta. Din nou prins, Iancu e salvat de un vechi obicei: casatoria cu o fata care sa-l ia de barbat si astfel sa-l scape de spanzuratoare. Tincuta il ia de sot pe Jianu dar, desi trece un an, el nu se poate adapta la noua sa conditie de boieras si tanjind dupa libertatea din timpul haiduciei constientizeaza ca singura sa cale este lupta.

Roxanne spune povestea lui Tavi Ionescu, 38 de ani, caruia inca ii place sa copilareasca. El isi imparte viata intre grafica pe calculator, o mama bolnava si Oana, care inca spera ca el sa se implice in relatia lor. Pentru Tavi totul se va complica insa din ziua in care se hotaraste sa-si ceara dosarul de la Securitate si descopera ca ar putea avea un fiu cu o fosta prietena din liceu.

S-au folosit fragmente din piesele de teatru: Act venetian, Vilegiaturistii, Trei surori, Livada de visini, Jocul ielelor, Cei din urma, Petru Rares, Henric IV, Vassa Dohotaru, Insomnie.

S-au folosit fragmente din filmele artistice: Reconstituirea, Inghititorul de sabii, O vara de neuitat.

S-au folosit fragmente din filmul documentar Regia Liviu Ciulei

Absolventa a Facultatii de Agronomie, Silvia asteapta repartitia la post, insa nu are de gand sa paraseasca Bucurestiul. Pentru asta trebuie sa prezinte dovada ca are domiciliu in Bucuresti.

Dupa o casatorie din interes, Radu si Silvia divorteaza. Vazand ca nu reusesc sa obtina un post in Bucuresti, Silvia se prezinta la postul de inginer agronom din Bolintin. In acelasi timp, Radu, fost sofer de taxi, care termina medicina veterinara la seral, e repartizat in aceeasi comuna. Dupa o perioada de tatonari, cei doi hotarasc sa se recasatoreasca

Babusca si Scatiul, doi baieti isteti din Delta Dunarii, sunt prieteni nedespartiti. Ei “stapanesc” toate secretele taramului nuferilor si stufului care imprejmuiesc satul lor, Pradina.

Filmul, o feerie muzicala, a fost inspirat de povestea omonima a lui Mihail Sadoveanu.

Iacob este istoria unui miner din Transilvania care se casatoreste cu vaduva unui sinucigas. Iacob insusi e incarnarea fortei vitale, apartinand categoriei lui Wozzek, un om funciarmente decent si onest care reactioneaza la tensiunea atmosferei brutale din colonia de mineri unde locuieste. Munca abrutizanta si ochiul incredul al autoritatilor (s-au furat pepite din mina) il conduc la alcool si gelozie. Umilit, banuit pe nedrept a fi sustras aur, Iacob e transferat punitiv la o alta exploatare, mai indepartata de casa. Efortul este epuizant, drumul fara sfarsit. De Craciun, pentru a scurta timpul ajungerii la copii, omul se urca pe furis intr-o corfa de funicular dar zgomotul uniform al rotilor se opreste. De sarbatori, pentru doua zile, mina opreste curentul electric. Suspendat la 200 de metri deasupra prapastiei, Iacob trebuie sa faca ceva pentru a rezista frigului

B.D. intra in alerta este cel de-al doilea film politist, regizat in 1971, de Mircea Dragan si dedicat conflictului dintre oamenii legii (Toma Caragiu, Sebastian Papaiani, Iurie Darie, Ioana Dragan, Dumitru Furdui) si infractori.

Ecranizand povestirile reunite de Ion Creanga sub celebrul titlu Amintiri din copilarie, Elisabeta Bostan da viata pe ecran celor mai minunate pagini ale literaturii romanesti pentru copii (La ciresi, La scaldat, Calul Balan, Pupaza din tei, Badiţa Vasile, Cu plugusorul si Caprele Irinucai).

Conceput ca o comedie satirica de moravuri, cu o distributie care aduna la un loc aproape toti marii actori de comedie ai epocii, filmarile la „Tufa de Venetia” incep in vara anului 1975 dar la vizionarea din toamna aceluiasi an filmul este blocat de catre cenzura. Regizorul incearca modificari de scenariu, dar Consiliul Culturii și Educației Socialiste nu este satisfacut nici de aceasta data asa ca, la sfirsitul lui martie, productia este sistata. Regizorul Petre Bokor povesteste ca marea problema a sa era faptul ca nimeni nu stia, de fapt, ce anume nu a placut comisiei. La indicatiile C.C.E.S. se fac mai multe modificari, se elimina unele scene, sunt filmate altele noi, asa ca filmarea nu se incheie inainte de sfirsitul anului, iar premiera are loc abia in anul 1977.

Interpreti : Dem.Radulescu, Sebastian Papaiani, Geo Saizescu, Vasilica Tastaman, Stefan Mihailescu-Brăila, Stela Popescu, Mariella Petrescu, Forry Etterle, Nineta Gusti, Ioana Bulca, Maria Voluntaru, Violeta Andrei, Tamara Cretulescu, Emilia Dobrin, Margareta Krauss-Silvestrini, Vasile Popa, Vasile Lupu, Traian Danceanu, Temistocle Popa, s.a Autori :

Scenariul - Ion Baiesu, Geo Saizescu;

Regizori : Geo Saizescu 

Un film de Geo Saizescu

Un film de Gheorghe Naghi

Adaptarea cinematografică a lui Colpi, Jamique şi Carabat dupa cartea lui Panait Istrati, premiată de juriul Festivalului de la Cannes în 1963.

Ecranizare a romanului omonim scris de Ioana Postelnicu.

Un film de Mircea Drăgan

Un film de Geo Saizescu

La uşa Crinei sună Bughi şi cere o sticlă goală: e tânăr, arătos, dă video la bairamuri şi, de la filmele cu Bonnie şi Clyde, Crina începe să viseze.

România, anii 80: la primăria din sat sună telefonul: un politruc de la centru porneşte să inspecteze traseul vizitei de lucru care urmează să aibă loc în ziua următoare şi insistă ca ordinele să-i fie respectate întocmai.

«Operaţiunea Monstrul „operează” cu monştri sacri ai comediei româneşti. Toma Caragiu, are umorul lui, inconfundabil, de mare clasă; îl secondează excelent şi discret, Octavian Cotescu; de-a dreptul strălucitor este Marin Moraru, a cărui „poveste cu bicicleta galbenă” rămâne, sigur, un moment de film antologic.» Călin Căliman

MARIA MIRABELA este un film muzical, inspirat din povestea lui Ion Creangă „Fata babei şi fata moşneagului”, fiind prima peliculă românească în care au fost combinate scene cu actori cu filmul de desen animat.