„I-am vazut pe ultimii «muscali cu cauciuc» din Piata Teatrului National... Si am fost pasagerul ultimului tramvai cu un cal, care oprea gratios la scara, in fata casei... Si i-am apucat pe ultimii sacagii, cu lumanarica de ceara aprinsa si lipita de doaga butoiului lor pe roate... Si am fost ultimul musteriu al ultimilor, de pe strazile Bucurestiului, bragagii, salipgii si placintari... Si am fost eroul ultimului «cartel» sau provocare la duel... Epoca de huzur din jurul anilor 1900, cand pornesc amintirile ce urmeaza, se situa sub semnul zodiacal al bunului trai, al nepasarii pentru ziua de maine, la care aproape nimeni nu gandea, al placerilor cuminti si, uneori, al patimilor lumesti spre care indeamna lipsa altor griji. Asta tinu pana la dezastrul acestui huzur universal, anuntat de trambitele si bubuitul zilei de 2 august 1914, cand toate perspectivele si tot decorul vechi al vietii se prabusira dintr-odata, ca si cum n-ar fi fost, si ca sa nu mai reapara nici pana azi, aducand in locul lor pe lume dezechilibrul moral si material, ingrijorari si lipsuri nesfarsite, surpari politice, sociale si economice de proportii necunoscute.“
Constantin Beldie (1887–1953), secretarul de redactie al Noii Reviste Romane si, dupa Primul Razboi Mondial, al Ideii Europene, spirit modern si intreprinzator – „anti-intelectualist", ar fi zis el –, mare amator de placeri lumesti, cel despre care se spune ca ar fi introdus in moda barbateasca din Regat camasa cu guler rabatu si maneca scurta, cel din cauza caruia, iarasi se spune, s-ar fi sinucis, din dragoste, scriitoarea Cora Irineu, a ramas practic necunoscut marelui public. Paginile sale memorialistice merita insa din plin citite. Scrise cu o verva nebuna, ele evoca nu numai momentele importante ale vietii autorului, ci si un Bucuresti de un pitoresc incredibil, aducand detalii savuroase, greu de gasit in alta parte: de pilda, despre localurile si felurile de mancare autohtone (vezi uluitoarea insiruire culinara din Cartea a cincea), despre bordelurile si marile cocote ale Capitalei (Cartea a saptea), ba chiar si despre jocurile practicate de copiii mahalalelor de odinioara (Cartea a opta). Editia Humanitas a Caleidoscopului lui Constantin Beldie a fost anume alcatuita pentru a fi accesibila si agreabila cititorului de azi.