Până la apariția acestui număr din revista noastră (lunară) se vor spune/ scrie multe fraze despre dispariția criticului literar de direcție, cea opusă ideologiei și cenzurii, al unor decenii care s-au dus, nu fără a lăsa, totuși, urme neșterse în cultura română. Și datorită lui.

editorial

Nicolae Prelipceanu – Iaurtul și gugoșelele azi

remember

Ion Pop – Nichita Stănescu, un „metodician al delirului”

poeme de Adrian Popescu

viața literaturii

Ion Bogdan Lefter – Final de „serial” cu portrete „cerchiste”: Eugen Todoran și Deliu Petroiu

eseu

Alexa Visarion – Ecoul Dostoievski

poeme de Flavia Adam

psiho

Ioana Scoruș – Suntem cu mult mai puțin decât am fi vreodată în stare să credem

proză de Teodor Hossu-Longin

opinii

Liviu Capșa – Vârstele poveștilor / Cei 4 D și peretele școlii

poeme de Eugenia Țarălungă

mens

Hanna Bota – Placebo și nocebo

poeme de Mihaela Oancea

proză de Alexandru Drăgănoaia

noua generație

Ion Pop – Un tânăr „poet al anului”

optzeciștii

Lucian Scurtu – „Despre mine și despre viața din viața mea”

clasicii

Mircea Moț – Călătoria, demonul și visul

înaintașii

Ion Buzași – Ion Barac într-o ediție reprezentativă

proză de Viorica Boitor

cititor în stele

Emil Lungeanu – Terapia de cuplu

cronica literară

Mircea V. Ciobanu – Schimbarea la față a poeziei române contemporane

Gheorghe Grigurcu – Două lumi paralele

Ovidiu Pecican – Război contra uitării

Tudorel Urian – Spovedania unui intelectual

cronica traducerilor

Rodica Grigore – Pe drumurile memoriei

cronica plasticii

Florin Toma – Două tactiloscopii

spectator

Nicolae Prelipceanu – Căi și soluții teatrale

miscellanea

Iulian Bitoleanu – Condiția intelectualului disident în România socialistă

Fl. Toma – Retrospectivă M. H. Maxy

Eugenia Țarălungă – Breviar editorial

Liviu Ioan Stoiciu – Revista revistelor

Cine e Hamlet?

Liviu Ciulei - 100 - o evocare de Alexa Visarion Ion Cocora despre Aurelia Manea D. Tepeneag - scrierea unui roman (fragment) Constantin Abaluta - Moartea sau poemul surprizelor Mircea Eliade - memorii (Fragmente inedite, text stabilit si ingrijit de Liviu Bordas) Dan Gulea despre o noua editie Caragiale Ion Bogdan Lefter - istorii literare ,,speciale" Poeme de Marcel Visa Ioan T. Morar intervievat de Cristian Patrasconiu Cornel Ungureanu - 80 Ioana Scorus - cand realitatea e totuna cu adevarul Alina Gherasim - vrei sa-L faci pe Dumnezeu sa rada? Hanna Bota - Eu si celalalt

Ana Blandiana - Despre sentințele ÎCCJ în cazul Ghorghe Ursu Alex Visarion - Impertinența- statutul privilegiat al imposturii Poeme indedite de Liviu Georgescu Proză de Maia Levantini Ion Godan Lefter - Viața literaturii Un eseu despre femeinism de Grete Tartler Liviu Bordaș - Din ineditele lui Eliade Ioan Scoruș - Prostia și adaptarea la rău Alina Gherasim - Stil Hanna Bota - Mens Liviu Capșa - ,,Incorporarea monstrului”

Excelsior

De ce (mai) scriu?

VIAȚA ROMÂNEASCĂ 10 / 2020

Revista "Viata Romaneasca" nr. 9 (septembrie 2020)

Revista Viata Romaneasca nr.1/2020

Revista Viata Romaneasca nr. 10/2019

Revista Viata Romaneasca nr.9/2019

-

-

-

-

-

-

-

-

-

***

Revista Viaţa Românească apare în martie 1906, la Iaşi, avându-i ca directori pe Constantin Stere şi  Paul Bujor, acesta din urmă pentru partea ştiinţifică. Din 1907, Paul Bujor se retrage. În fapt, motorul revistei ieşene este G. Ibrăileanu, critic literar şi scriitor, cunoscut publicului larg mai mult datorită romanului Adela decât prin celebra sa carte, pentru iniţiaţi, Spiritul critic în cultura românească. G. Ibrăileanu era secretar de redacţie al revistei, ceea ce, în acei ani, nu însemna un post subaltern ca astăzi, sau nu pentru marele critic. Oricum, G. Ibrăileanu era, în realitate, cel care dădea direcţia revistei. La Viaţa Românească din acei primi ani au mai colaborat I. L Caragiale, Octavian Goga, Al. Vlahuţă (care ar fi sugerat într-o conversaţie la Bucureşti şi titlul revistei), sau azi uitaţii Leon Feraru şi G. Rotică. Ideologia revistei, căci Viaţa Românească poseda în acei ani şi aşa ceva, era poporanismul. Să nu uităm că C. Stere fusese socialist, deportat mulţi ani în Siberia, ca supus rus, şi apoi alesese între a se refugia în Elveţia sau România, stabilindu-se la Iaşi. Aici se alăturase liberalilor, consideraţi încă, precum le spunea cândva Mihai Eminescu, „roşii”, odată cu grupul „generoşilor”, prezentaţi mulţi ani de istoriografia comunistă drept trădători ai mişcării muncitoreşti, în 1898. Articolul program din primul număr al revistei, intitulat Către cetitori, subliniază: „Atunci, luând parte la viaţa culturală tot poporul românesc, adevăratul popor românesc, vom putea avea o cultură naţională, dând în armonia culturii europene răsunetul sufletului nostru.” Un ideal curat poporanist, deşi socialistul de altădată C. Stere era acum un reputat liberal. Viaţa Românească era deschisă şi actualităţii culturale europene, cu articole despre Richard Wagner, de pildă, prezentat de Pompiliu Eliade, dar aici îşi publică G. Ibrăileanu şi cunoscutul studiu despre „Postumele” lui Eminescu. Aici publică în primii ani ai apariţiei Vieţii Româneşti şi E. Lovinescu, H. Sanielevici, Al Philippide, se publică traduceri din poeţi germani sau francezi. O cronică externă semnează în 1908 I. G. Duca, scrisori din Germania publică G. I. Ionescu-Siseşti. Sunt prezenţi cu poezii, alături de G. Topârceanu, Ion Minulescu, Elena Farago, Şt. O. Iosif, Victor Eftimiu, Artur Stavri, D. Anghel, cu proză Mihail Sadoveanu, Calistrat Hogaş, Constanţa Moscu. Dar revista nu este dedicată numai literaturii. Cuprinde o cronică ştiinţifică, semnată în primii ani de Paul Bujor, mai târziu de N. Leon, o cronică pedagogică (D. Drăghicescu), una artistică (Spiridon Antonescu) etc. Revista apărea cu 12 numere pe an, în afară de primul şi ultimul al acestei perioade. Viaţa Românească apare într-o primă perioadă, din martie 1906 până în iunie 1916, când îşi încetează apariţia din cauza intrării României în război.

Cuprins:

poemul invitat
Gellu Dorian – Casa

editorial
Nicolae Prelipceanu – Jurnalele şi istoria

premiile VR:
Premiul „Mihail Sadoveanu”: Radu Cosaşu (Oscar Rohrlich), Viaţa ficţiunii după o revoluţie | Premiul „George Topîrceanu”: Liviu Ioan Stoiciu, Nous | Premiul „Garabet Ibrăileanu”: Rodica Grigore, Realismul magic în proza latino-americană a secolului douăzeci şi Călătorii în bibliotecă

eseu
Mihai Vornicu – Eminescu şi poemul dramatic Mureşanu

aniversare
Nicolae Stoie – Codrescu 70

in memoriam
Romulus Rusan

exerciţii de luciditate
Ovidiu Ivancu – Oamenii-insulă în căutarea timpului pierdut

o carte în dezbatere
Andrei Oişteanu, Sexualitate şi societate, istorie, religie, filozofie. Participă: Marin Marian Bălaşa, Nicolae Constantinescu, Amalia Pavelescu, Gabriela Luca, Mircea Păduraru, Eleonora Sava

proză
Adrian Buzdugan – Chera Ghelase

poeme de Radu Cange

cronica literară
Daniel Cristea-Enache – Poezie fără lirism
Gheorghe Grigurcu – Caragiale după Caragiale
Andrei Ionescu – Strada facendo cu Fellini
Irina Petraş – Bucureştiul din cuvinte

cronica traducerilor
Rodica Grigore – (Re)construind realitatea (ficţiunii)

cronica ideilor
Nicoleta Dabija – Cei plecaţi în căutarea sinelui… 

cronica plasticii
Florin Toma – Triptic de sacru

cronica filmului
Călin Stănculescu – Un an fast şi nu prea, 2016

spectator
Nicolae Prelipceanu – Regele homeless

miscellanea
Florin Toma – O nouă profesiune, mediator cultural
Florin Toma – Mereu cu gândul la Paul…
Eugenia Ţarălungă – Breviar editorial
Liviu Ioan Stoiciu – Revista revistelor