Cărți

• Finalitățile educației timpurii vizează o serie de aspecte care se constituie în premise ale competențelor-cheie formate, dezvoltate şi diversificate pe traseul şcolarizării ulterioare:
•  Dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a personalității copilului, în funcție de ritmul propriu şi de trebuințele sale, sprijinind formarea autonomă şi creativă a acestuia.
•  Dezvoltarea capacității de a interacționa cu alți copii, cu adulții şi cu mediul pentru a dobândi cunoştințe, deprinderi, atitudini si conduite noi;
•  Încurajarea explorărilor, exercițiilor, încercărilor si experimentărilor, ca experiențe autonome de învățare;
•  Descoperirea, de către fiecare copil, a propriei identități, a autonomiei şi dezvoltarea unei imagini de sine pozitive;
•  Sprijinirea copilului în achiziționarea de cunoştințe, capacități, deprinderi şi atitudini necesare la intrarea în şcoală şi pe tot parcursul vieții.

Scanând codul QR din interiorul auxiliarului veți putea descărca gratuit fișe de lucru suplimentare și cu activități recuperatorii pentru grupa de vârsta 4-5 ani. Fișele conțin exerciții variate (labirint, colorare, încercuire, asociere etc.), sunt colorate și atractiv ilustrate.

Acest manual ii indeamna pe parinti sa treaca dincolo de tehnicile tipice de disciplina prin crearea unui mediu bazat pe respect reciproc, siguranta emotionala si comunicare pozitiva si deschisa. Cele sapte principii propuse redefinesc familia dominata de parinti, invatandu-i pe acestia:

Numele adevarat al lui Dumnezeu. Primeste esenta deplina a divinitatii! Afla numele real, intreg al lui Dumnezeu si locul sau in fiecare dintre noi! Dintre numeroasele nume ale lui Dumnezeu folosite in Biblie si in alte scrieri sacre, niciunul nu este cel adevarat. Fiecare nume atribuit reflecta doar unul dintre aspectele Sale: creatorul iubitor, conducatorul autoritar sau judecatorul atotstiutor. Niciunul nu intruchipeaza intregul, totalitatea, esenta deplina a lui Dumnezeu. Cu cine sa vorbim cand Il cautam pe Dumnezeu? Punctul culminant al multor ani de cercetare a traducerilor si de investigatii etimologice intreprinse de dr. Wayne Dosick, cartea Numele adevarat al lui Dumnezeu dezvaluie numele real al lui Dumnezeu ascuns la vedere in Biblie.

Cum să transformăm toxinele personale și de mediu De la legendele despre vindecări șamanice până la relatările biblice despre despărțirea apelor Mării Roșii și înmulțirea pâinilor și peștilor, multe tradiții spirituale sunt bogate în relatări despre transformări aparent inexplicabile ale lumii naturale. Străvechea artă a vindecării prin transmutare, în care substanțele toxice sunt transformate în substanțe „sigure“, este menționată în toate marile tradiții spirituale ale lumii, inclusiv hinduism și taoism. Mulți au folosit această înțelepciune pentru a vindeca sinele, însă ea nu a fost folosită încă pentru a ne vindeca mediul.

Dragi cititori, mici si mari, Bine ati venit in universul magic al povestilor clasice! Va invitam sa le descoperiti magia si lectiile nemuritoare si sa va bucurati de ilustratiile pline de inspiratie. Cartile interactive din seria Ce ne invata va pun pe ganduri, va stimuleaza imaginatia si va readuc in atentie valorile care conteaza cu adevarat.

Dragi cititori, mici si mari, Bine ati venit in universul magic al povestilor clasice! Va invitam sa le descoperiti magia si lectiile nemuritoare si sa va bucurati de ilustratiile pline de inspiratie. Cartile interactive din seria Ce ne invata va pun pe ganduri, va stimuleaza imaginatia si va readuc in atentie valorile care conteaza cu adevarat.

Intr-un anume sens, Intoarcerea din Rai este translarea fictionala a articolului Mitul generatiei tinere, ilustrand un fel de itinerariu nespiritual si marcand momentul caderii, al parasirii investiturii mitologice, al abdicarii in fata istoriei. - Oana Soare

Pe Faust, ale carui hauri ale naturii si stricaciunii omenesti ma faceau la inceput sa ma inspaimant, dar a carui fire plina de talcuri si de taine ma atragea necontenit, il citeam neabatut in zilele de sarbatoare. Admiratia si dragostea mea cresteau cu fiece zi; nopti si zile intregi zaboveam coplesit citind aceste opere; ajunsesem sa nu mai gandesc si sa nu mai vorbesc despre nimic altceva decat despre Goethe.

Un ghid atotcuprinzator, sincer si amuzant despre consimtamant, destinat copiilor si adolescentilor de la autorii premiati ai cartii Bun-venit la menstruatie. Yumi Stynes este coautorul premiatului podcast ABC Ladies, We Need to Talk, jurnalista, scriitoare si autoare de carti de bucate.

Amestecul de romantism, intriga si ambitii periculoase creeaza evadarea perfecta: bun-venit la minunatul Hotel Portofino de pe Riviera italiana! Este vara anului 1927, iar Hotelul Portofino prospera sub conducerea Bellei. La inceput de sezon, Bella il asteapta cu nerabdare pe fiul sau, Lucian, ca sa discute cu el despre cum ar putea transforma subsolul hotelului intr-un centru spa. Dar la scurt timp Cecil, sotul Bellei, apare neanuntat.

Bestseller The Sunday Times. Familiile. Cateodata iti fac sange rau... Viata familiei Radley: tin radioul pornit mereu pe acelasi post, iau cine linistite cu vecinii din Bishopthorpe si isi neaga adevarata natura. Dar iadul e pe cale sa se dezlantuie. Cand adolescenta Clara este atacata pe drumul de intoarcere de la o petrecere, ea si fratele sau Rowan descopera in sfarsit motivul pentru care nu pot sa doarma, nu pot sa manance salata thailandeza fara teama de asfixiere si nu pot sa iasa din casa fara factor de protectie solara 60. Odata cu vizita unchiului lor mortal Will si cu suspiciunile tot mai mari ale politistilor, viata in Bishopthorpe e pe cale sa se schimbe. Radical.

Descopera seria Pisicile razboinice • Serie Bestseller New York Times Toate cele cinci clanuri traiesc acum langa lac - in sfarsit, profetia a fost indeplinita. Insa in locul armoniei mult dorite, in randul pisicilor razboinice se face simtit un nou pericol. Proaspat reintregit si intors pe teritoriul sau, Clanul Umbrelor devine tot mai puternic si, sub conducerea unui nou lider care poarta sumbrul nume de Stea de Tigru, ameninta sa distruga pacea dintre danuri. In tinuturile de langa lac se dezlantine o furtuna cumplita, care pune in pericol vietile tuturor -- sa fie, oare, mania Clanului Stelelor? Pisicile trebuie sa gaseasca o cale spre impacare, caci in joc este chiar supravietuirea lor.

Eleganța ignoranței sau de ce sunt miliardarii altfel.

„Astăzi, cine are bani duce în general lipsă de stil, iar cine are stil duce în general lipsă de bani. Pe timpuri, snobismul îndeplinea o anumită funcție, câtă vreme exponenții înaltei societăți impuneau un stil care merita imitat. [...].

Dar, fără modele, snobismul nu poate funcționa, iar în ceea ce privește bunul-gust și bunele maniere, modelele au dispărut de mult și astfel snobismul își trăiește resemnat agonia.“ ALEXANDER von SCHÖNBURG

Un prânz pe domeniul englez din Oxfordshire a fost dintotdeauna o piatră de încercare. Așa cum orice invitație la masa unui aristocrat englez este o piatră de încercare. și pretinde disciplină de fier. Nu, în ceea ce privește manierele la masă și ținuta e cât de cât ușor să te adaptezi uzanțelor englezești (When in Rome, do as the Romans do!) – conversația, în schimb, are propriile ei legi în Anglia. Legi cu totul diferite de normele noastre continentale, unde eticheta a fost impusă, în primul rând, de geniul francez predominant în Europa la mijlocul secolului al XVIII-lea. Francezul, la rândul său, după credem că știm, nu are umor, ci spirit, esprit. Diferența fiind că spiritul este prețios, superior și uneori chiar sarcastic, în vreme ce umorul se străduiește să rămână inofensiv. 

O persoană cu umor se iubește pe sine și își iubește semenii, dar poate glumi ofensator doar la adresa sa, în cel mai rău caz. Homme d’esprit nu se iubește nici pe sine, și nu își iubește nici semenii și i se potrivește de minune cunoscuta cugetare a irlandezului Oscar Wilde: „Mai bine îmi pierd un prieten bun, decât să ratez o glumă bună!“

De ce preferă bogații discreția?

Paul Allen, unul dintre întemeietorii Microsoft, și-a comandat un submarin (galben!) la constructorul Exomos din Dubai. Contractele de vânzare pentru asemenea submarine particulare includ de obicei clauze stricte de confidențialitate. Herald Tribune relatează că tuturor inginerilor li se explică foarte limpede că „o gură slobodă poate scufunda o navă“. 

Dar într-un articol apare totuși o scurtă relatare: „De fapt, nu am voie să vorbesc, dar vă pot da asigurări că e o adevărată operă de artă.“ Se pare că numărul submarinelor particulare din mările lumii a depășit o sută și se vorbește că și Roman Abramovici ar avea unul. „Dacă îl găsiți, al vostru să fie“, a replicat el arogant, când i s-a pus întrebarea. 

Iar dacă încerci să afli ceva despre clienții săi de la Bruce Jones, șeful firmei US Submarines, unul dintre producători, vei primi următorul răspuns: „Aș putea să vă dezvălui numele lor, desigur, dar după aceea ar trebui să vă împușc, din păcate.“

„În viață este preferabil să te obișnuiești să pierzi. Ca să te scutești de multă tristețe. “ Helmut Berger

 A fi înseamnă mai mult decât a avea. Iar a avea stil înseamnă totul. Le style c’est l’homme!

Putem chiar să facem un pas și mai departe și, oricât de paradoxal ar părea, să considerăm eșecul un secret al succesului. 

Dacă Vladimir Nabokov nu ar fi ajuns în exil, scăpătat, ar fi murit ca mărunt poet și mare colecționar de fluturi. Spre norocul nostru, al tuturor, dar probabil și spre norocul său, a avut șansa să piardă totul. 

Nu numai că triumfurile mărețe și eșecurile răsunătoare merg umăr la umăr, ci uneori paguba și nereușita, ori ghinionul, netezesc calea triumfului.

„Când hoinăresc pe străzi, prin piețe și de-a lungul canalului“, scria Nabokov, „simt difuz buza umezelii prin tălpile găurite – și îmi port cu mândrie norocul inexplicabil.“

„Prho­prhietatea, drhagul meu, prho-prhie-ta-tea este o întâmplarhe. Am pierhdut totul, în schimb ne-am rhăspândit în lumea larhgă. Parhis, Madrhid, Amerhica de Sud. Să rhămâi merheu în prhovincie, la noi în Estonia, ce plictiseală de moarhte!“ Un bătrân conte din țările baltice

Cel mai sărman copil pe care l-am întâlnit vreodată a fost Ali Kashoggi, fiul cel mic al multimilionarului Adnan Kashoggi. Camera sa din palatul lui Kashoggi, construit în munții care domină Marbella, avea dimensiunile unei hale de sport. Toate jucăriile erau model XXL: ursuleți gigantici, mașinuțe gigantice, printre care replici miniatu­rale de Ferrari și Rolls-Royce. Iar în mijlocul tumultului de sunete și lumini stridente trona Ali, un spirit agasant, insuportabil, care-și tortura nenumăratele surori, nesuportând să rămână singur nici măcar o clipă, trecând permanent de la plictiseală la agitație. Ca să fie distrat, i se aduceau clovni în fiecare după-amiază, dar nu l-am văzut niciodată zâmbind. Mai târziu, am aflat că ar fi fost trimis să urmeze școala la New York. Probabil la una din acele rich kids schools, ca Dwight, Spence ori St Ann’s. Spence se distinge grație elevelor de unsprezece ani deja echipate cu genți Prada, iar Dwight și St Ann’s prin consumul de alcool și de droguri din rândul elevilor. Ce i-ar mai putea bucura pe acești copii? Spre a-și compensa abundența din copilărie, nu le-ar mai rămâne decât să se facă hippies, în Goa, sau tramps dependenți de heroină, în Alger.

Prin aceste cuvinte, incerc sa va instiintez ca tineti in maini opera unui poet nelinistit, care este intr-o continua stare de veghe asupra a ceea ce se intampla in jurul lui. Doua sunt coordonatele-obsesii ale starii poetului: barbatia lui si socialul, definite de la sine prin titlul pe care l-a dat volumului. - Matilda Caragiu Marioteanu

Al unsprezecelea volum semnat de Elena Otilia este o combinatie de versuri si proza, tratand teme ale sufletului mereu actuale: iubirea in variate forme, singuratatea, dorinta, pofta de viata. Ilustratia de pe coperta cartii reprezinta o pictura realizata de autoare, in spiritul versurilor de la interior.

Nu implinisem inca sapte ani, atunci cand l-am cunoscut pe Valeriu Papahagi. Mai tarziu, cand doream sa materializez cumva ideea de "savant", ma gandeam la Papahagi si la biblioteca lui. Printr-un curios joc al destinului, am ajuns sa editez o carte a lui Valeriu Papahagi, care facea parte dintr-un manuscris "gigant" despre istoria aromanilor. Nascut la Crusova, Valeriu Papahagi si-a petrecut primii ani din viata la Constantinopol. A studiat la Bucuresti, Venetia si Paris. Nicolae Iorga l-a indrumat in scrierea tezei sale de doctorat (ce trata legaturile negustorilor moscopoleni cu Venetia).

Prima editie a acestui volum a aparut in 1923, la Tipografia si Libraria Romaneasca S.A. din Oradea-Mare. Ea a fost ingrijita de fratele episcopului Demetriu Radu, Iacob Radu, el insusi canonic greco-catolic si prelat papal. Episcopul fusese ucis, pe 8 decembrie 1920, de o bomba artizanala plasata in sala de sedinte a Senatului Romaniei de catre anarhistul Max Goldstein.

Un nou titlu semnat Colleen Hoover, cea mai vanduta autoare de fictiune contemporana pentru New Adult din toate timpurile Publicata in peste 20 de tari Sa fie posibil ca o poveste de dragoste cu un inceput perfect sa supravietuiasca o viata intreaga, intre doi oameni imperfecti? Quinn n-a banuit vreodata ca-si va intalni marea iubire, pe Graham, la usa logodnicului ei.

Orice copil face primii pași spre matematică cu ajutorul cifrelor, apoi al numerelor și al calculelor simple, care sunt legate de joaca și de fascinația copilariei pentru descoperiri. Din păcate, școala nu reușește întotdeauna să continue acest mod de abordare, deși matematica are marele avantaj că e în permanență, cel puțin în clasele primare, o joacă atrăgătoare pentru copii. Aventuri matematice în castelul vrăjitoarei este un caiet cu povești și matematică, în care imaginația celor povestite se îmbină cu bucuria de a gândi matematic. E un auxiliar inovator, util în relația părinte–copil și în aceea profesor–elev. În același timp, reprezintă un material foarte potrivit pentru after school, indispensabil celor care pornesc pe calea inițierii în muzica gândirii, matematica.

„Flaubert nu a lăsat nici un urmaș literar direct, cu toate că în ultima sută de ani i-au fost intentate numeroase procese de paternitate. Vargas Llosa discerne două feluri de reclamanți: pe de o parte, realiștii și naturaliștii (cărora prea adesea le-a lipsit simțul formei al lui Flaubert) și, pe de altă parte, formaliștii, cum ar fi susținătorii noului roman (al căror interes pentru temă a fost deseori dezamăgitor de mic). S-ar putea oare trage concluzia că Flaubert, ca și Milton, a fost un mare scriitor care a avut o influență nefastă? Poate că da. Dar printre ceilalți urmași ai săi se numără scriitori care pricep foarte bine ceea ce spune și înțeleg îndemnul său de a fi ei înșiși. În fruntea acestora se află Mario Vargas Llosa.“ — JULIAN BARNES

„Trebuie să fii încăpățânat cum a fost Flaubert pentru a fi scriitor, dacă nu ești înzestrat în mod natural cu talent, cum a fost cazul meu. Grație lui Flaubert am rezistat și am devenit scriitor. Datorită lui Flaubert pot spune că talentul, dacă nu îl ai ca dar înnăscut, poate fi obținut prin disciplină, perseverență, răbdare. Când a început să scrie, Flaubert n-avea talent. Dar a muncit enorm și a ajuns să-și construiască talentul pentru a deveni un mare, mare scriitor.“ — MARIO VARGAS LLOSA

Bine-cunoscuta reziliență a japonezilor se întemeiază, printre altele, pe filozofia lui Ganbatte, un îndemn în aparență simplu: Mergi tot înainte și dă tot ce ai mai bun din tine!

Cultivarea răbdării, înțelegerea diferenței dintre „dificil“ și „imposibil“, asumarea deciziei de a continua sau, dimpotrivă, de a renunța la momentul potrivit sunt numai câteva dintre principiile de viață după care se călăuzesc locuitorii țării Soarelui Răsare, pe care le vom regăsi în această carte.

Cu ajutorul unor povești scurte, unele amuzante, altele mai sobre, însoțite de sfaturi practice și pline de bun-simț, Nobuo Suzuki oferă un îndrumar prețios pentru căile pe care ne poartă viața. Multe obstacole pot fi depășite când știi să găsești în tine puterea lui Ganbatte!

Ganbatte nu este doar un cuvânt, este un mod de a privi viața.

Ganbatte este o mentalitate, o atitudine care se poate învăța și aplica în viața de zi cu zi.

Ganbatte este un instrument cu ajutorul căruia putem să prindem curaj și să-l insuflăm celor dragi.

Ganbatte ne învață să mergem înainte cu zâmbetul pe buze, indiferent ce s-ar întâmpla.

E ora 20.30. Tu închizi ușa de la camera copilului, iar partenerul tău pune mașina de spălat vase, semn că urmează o oră sau două de libertate deplină. Ce faci? Citești o carte? Stai de vorbă la telefon cu un prieten, cu un pahar de vin în mână? Ieși cu prietenii? Sau, ca mulți părinți moderni, te lași absorbit de muncă ori de gaura neagră din ecranul telefonului?

Într-un sondaj realizat special pentru această carte, 71% dintre părinți au declarat că timpul lor liber nu e, de fapt, deloc liber, pentru că se gândesc încontinuu la lucrurile pe care ar trebui să le facă pentru copii, serviciu sau casă. Autoarea s-a lovit și ea de această problemă, dar, după zeci de interviuri cu oameni de știință și experți în parenting, a învățat cum să-și schimbe obiceiurile și cum să revină treptat la viața dinainte de a avea copii.

„În această carte, Rachel Bertsche ne învață cum să ne bucurăm de timpul liber după ce copiii merg la culcare.Rachel Bertsche, jurnalistă și mamă a doi copii, îi încurajează pe părinții de pretutindeni să găsească (sau să-și facă) timp și pentru sine… Cartea oferă o serie de recomandări clare, care ne pot ajuta să reducem așa-numitul „deficit de fericire“ care apare după ce avem copii.“ — Publishers Weekly

„Acest ghid bine structurat și foarte util vine cu o nouă abordare în materie de parenting: timpul liber al părinților devine o prioritate.“ — The Chicago Tribune

„Ca părinți, suntem prinși într-un vârtej continuu; cu greu reușim să avem grijă și de noi. Cartea aceasta ne învață, în stilul ei amuzant și bine documentat, cum să ne oferim câteva clipe de relaxare.“ — People

Prefață de Andrei Pleșu

„De aproape trei decenii şi jumătate, alegerile prezidenţiale sunt pentru mulţi o deplasare la pomul lăudat. Un exerciţiu de dezamăgire. Distanţa dintre promisiuni şi concretizarea lor pare la fel de mare ca aceea dintre aşteptările alegătorului şi rezultatele concrete ale alesului. Pentru scurtarea distanţei şi pentru ca mersul la urne să nu li se mai pară unora un sport inutil, Cristian Preda, Ciprian Mihali şi Sorin Ioniţă redactează o fişă de post pentru președintele țării. Pentru un om capabil să conducă ţara eficient şi sigur. Autorii nu compun portretul-robot al preşedintelui şi nu întreţin iluzia unei apariții providențiale pentru România. Ei nu creionează o imagine ideală, fiindcă, e lucru ştiut, idealul nu există. Nu are corp. Rostul acestei cărţi este să arate ce anume trebuie să căutăm în structura şi în mobilierul lăuntric al celui pe care-l votăm pentru Cotroceni. Care sunt calităţile care-l recomandă şi cum arată foaia de parcurs a României într-o perioadă atât de complicată. E de sperat că, parcurgând Ce vrem de la preşedintele ţării, vom izbuti să părăsim, după atâta amar de tranziţie, logica răului mai mic şi vom intra în cabina de vot încredinţaţi că omul pe care-l vom alege va merita învestitura noastră de încredere şi speranţă.“ — RADU PARASCHIVESCU

„N-aș vrea să am un președinte despre care să nu știu la ce se pricepe de fapt. N-aș vrea să am un președinte care a făcut, o dată sau de mai multe ori, proba lipsei de onestitate. N-aș vrea să am un președinte fără experiență de viață și de oameni, necopt, sigur de sine fără temei, mândru că e președinte, ros de ambiții impure și de parvenitism.“ — ANDREI PLEȘU

„Un președinte harnic, moderat și darnic – iată ce cred eu că ne trebuie în 2024.“ — CRISTIAN PREDA

„Știind că democrația este regimul politic al egalilor, devine pentru noi o datorie civică de maximă urgență să putem alege dintre noi pe egalul nostru înzestrat cu cele mai nobile calități carismatice.“ — CIPRIAN MIHALI

„Doamne ferește de ziua când va conta cine e președintele României!“ — SORIN IONIȚĂ

Cartea de faţă pleacă de la obiceiul multora de-a crede tot ce li se spune şi li se arată: un borcănel plin cu un lichid miraculos, o posibilitate de îmbogăţire urgentă, o conspiraţie menită să ne facă robii unei puteri malefice, o carte doldora de aberaţii prezentate drept adevăruri ştiinţifice. Peste tot în lume, nu doar în România, fluviul credulităţii are trei afluenţi: sărăcia, boala şi disperarea. Oamenii care se scaldă în apele lor văd o barcă de salvare în orice frunză plutind la întâmplare. Buna informare pierde teren în faţa deznădejdii. A spaimei. A indigenţei. Şi chiar dacă nu toţi cei înfăţişaţi în cele patru capitole ale cărţii sunt şarlatani, cu toţii profită de naivitatea altora, de neputinţa celor mai săraci cu şcoala de-a deosebi adevărul de scorneală. Unul încearcă să convingă lumea că dacii i-au învăţat latină pe romani, altul susţine că plata cu cardul te face ostaticul tehnologic al lui Bill Gates. Unul crede că virusul SARS-COV 2 dispare după o gură de ţuică, altul îi neagă existenţa. Unul înfiinţează o academie de slăbit, altul ştie că festivitatea de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Londra conţine indicii la vederea cărora secta care ne controlează pe toţi primeşte undă verde să pună gheara pe planetă. Unul acreditează teza că Isus s-a născut în Ardeal, altul exaltă virtuţile curative ale argilei albastre.

Din toate aceste motive, Vitrina cu şarlatani este o încercare de repunere în drepturi a discernământului. A informării corecte, din surse credibile. A recursului la argument şi la logică.

Ilustrații de Sandy Rodríguez

După 28 de cărţi publicate, traduse în peste 42 de limbi şi vândute în mai bine de 77 de milioane de exemplare în întreaga lume, Isabel Allende îşi face debutul în literatura pentru copii cu o poveste fermecătoare şi emoţionantă despre legătura dintre un băieţel şi animalul lui de companie.

Perla este o căţeluşă curajoasă, care are două superputeri: ştie să se facă iubită de toată lumea şi poate să răcnească mai ceva ca un leu-paraleu. Când află că Nico, prietenul ei cel mai bun, e hărţuit la şcoală de un băiat mai mare, Perla ştie că trebuie să intervină! Dar cum?

„Tot sensul vieții noastre poate fi gândit ca o aducere la vizibilitate, prin felul nostru de a vedea, a părții de nevăzut din lume şi din fiecare. Fiecare dintre eseurile cuprinse în acest volum pune în lumină sau celebrează o formă de nevăzut. Nu este nevăzutul suprasensibil ori extrasenzorial. Nu e nimic mistic în nevăzutul de care vorbesc și nimic mistagogic în felul în care îl invoc. Nevăzutul nu e o opțiune. Nevăzutul este aici, lângă noi, în noi, ca un dat inconturnabil al lumii și al naturii noastre. Suntem în el predați lui cu totul, așa cum suntem predați apei, când ne scufundăm, ori aerului, când ne regăsim respirația. Singularitatea condiției noastre constă în faptul că partea nevăzută, în viața noastră, decide totul, în situația în care singurele dovezi ale nevăzutului de care depindem stau în văzutul după care fugim, ori de care fugim, ori pe care îl pierdem.“

„La început, esenţa umanităţii europene a fost a unui om care se refugia dintr-un dezastru: gestul fondator constă în faptul că, în Eneida, eroul nu a părăsit Troia distrusă de flăcări singur, ci împreună cu esența trecutului său. Enea îl ducea în spinare pe bătrânul său tată, Anchise, care, la rândul lui, purta cu el larii și penații strămoșilor. Această imagine a fost cifrul simbolic al Romei și, ori de câte ori s-a reinventat, a fost și cifrul simbolic al Europei.“ (Horia-Roman PATAPIEVICI)

Ilustraţia de pe copertă: Anne-Louis Girodet de Roussy-Trioson (1767–1824), Enea, Anchise şi Ascaniu fugind din Troia (detaliu)

Selecția textelor și prefață de Monica Got

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ

„Uneori, câte un profesor de științe politice, dacă are carismă, se poate declara mulțumit când reușește să-și cucerească studenții. Dacă are darul comunicării, ajunge să se facă auzit și dincolo de catedra lui. Rarisime sunt figurile academice care devin voci publice. Însă profesorii universitari ce influențeză istoria pe care o predau sunt unici într-un loc și o epocă. E cazul lui Vladimir Tismăneanu, cu a sa Comisie prezidențială omonimă ce a etichetat comunismul, cu o formulă de neuitat, drept ilegitim și criminal. Sunt reunite aici reflecții pasionante despre secolul tuturor dezastrelor și despre anii pe care îi trăim.“ — VASILE POPOVICI

„Aceasta este istoria istoriilor comunismului. Analiza unui regim, dar și a fascinației savante pentru această formă de religie seculară. Volumul lui Vladimir Tismăneanu este o contribuție esențială la înțelegerea tensiunilor din «lagărul socialist» și a dezintegrării sale. Cititorul este invitat să participe la aceste veritabile exerciții de gândire politică.“ — CĂTĂLIN AVRAMESCU

Selecție, prefață, prezentări și note de Mircea Flonta și Hans‑Klaus Keul

Volumul de față cuprinde câteva texte mai scurte și mai accesibile ale lui Immanuel Kant pe teme morale, religioase și politice. Ele au apărut între anii 1784 și 1795, așadar după publicarea Criticii rațiunii pure (1781), o perioadă în decursul căreia aveau să vadă lumina tiparului și acele lucrări în care și-a expus sistematic principiile filozofiei sale practice: Întemeierea metafizicii moravurilor (1785), Critica rațiunii practice (1788) și Religia în limitele rațiunii (1793). Kant a socotit că nu se poate sustrage îndatoririi de a prezenta, pe înțelesul publicului cultivat mai larg, modul cum filozofia lui critică întemeiază libertatea și autonomia individului ca ființă rațională, progresul în desfășurarea istoriei universale, credința religioasă, drepturile omului și ale cetățeanului, guvernarea republicană, relațiile între comunități și state într-o ordine mondială cosmopolită. Astfel au luat naștere scrierile care alcătuiesc acest volum, dintre care unele sunt traduse pentru prima dată în limba română. Ele oferă o imagine mai cuprinzătoare și mai nuanțată asupra filozofiei morale, filozofiei religiei și filozofiei politice ale marelui gânditor german, de la a cărui naștere se împlinesc anul acesta trei sute de ani.

„În Creangă, fiecare român se recunoaşte ca atare, cu tot ce are mai de preţ al lui. În Creangă, fiecare se simte crescut om întreg, la statul fiinţei lui adevărate.Vorbirea lui e graiul pe care simţi c-ar trebui să-l vorbeşti, simţirea lui e simţirea cea dintâi care te cuprinde, înainte de a te potrivi lăuntric altor calapoade sufleteşti. Liniştea lui, echilibrul lui intern, seninătatea în rezistenţă împotriva încercărilor, gluma sunt însuşirile românului din balade şi poveşti. Prin Creangă, românul intră în universalitate.“ — MIRCEA VULCĂNESCU