Cărți

Un fabulos roman de aventuri. Printul mostenitor al unui taram populat de zane si duhuri ajunge sa fie captiv in lumea noastra. O familie de evrei cofetari din Paris il ia sub acoperisul ei pe tanarul aparut de nicaieri in timpul unei furtuni teribile. Joshua nu-si doreste decat sa se intoarca acasa pentru a fi impreuna cu iubirea vietii sale, dar istoria zbuciumata a lumii in care a fost exilat are alte planuri pentru el. Cand si cand, diverse obiecte de pe taramul celalalt se strecoara cine stie cum pana in realitatea aceasta, facandu-l pe Joshua sa-i fie mai tare dor de casa. Ii va ajunge oare o viata intreaga sa gaseasca drumul inapoi? Aceasta este adevarata si fabuloasa poveste a lui Joshua Perle.

Personajele din proza scurtă a lui Dragomán (paznic, vizitator, deţinut, prizonier, urmărit sau urmăritor) sunt în general oameni, vii sau morţi, neajutoraţi şi abuzivi, iar în unele cazuri chiar şi îngeri, la fel de mizerabili şi decăzuţi ca oamenii cărora li se arată, şi pe care nu neapărat după aripi îi recunoşti, ci după picioarele cu degete deformate şi bătături, fiindcă „ar fi prea simplu dacă ar zbura, pentru că atunci ar putea să‑şi bage nasul şi în treburi în care n‑ar avea voie s‑o facă, şi astfel totul ar fi prea frumos”. Găsim sisteme, dictaturi, orânduiri posibile, probabile sau aparent reale, deschise şi închise, politice, tehnico-ştiinţifice sau naturale, antrenate într-un insolit joc de-a „trecutul-prezentul-viitorul”. Iar punctele lor slabe devin oportunităţi de scăpare, de eliberare. În spaţiul textelor organizate în jurul unei lumi dictatoriale sau carcerale, adesea doar moartea poate aduce eliberarea. Orânduirile apar şi dispar, se construiesc şi se (auto)distrug, dar întrebarea principală, chinuitoare şi omniprezentă rămâne: ce poate să facă omul în ele sau în afara lor?

Evrika! Experimente stiintifice pentru copii: peste 100 de proiecte distractive STEAM; cum si de ce se intampla. Pe masura ce cresc, copiii devin din ce in ce mai curiosi. Evrika! Experimente stiintifice pentru copii contine 105 experimente prin care copiii inteleg mai bine cum functioneaza lumea si cum sunt interconectate elementele STEAM, invatand in mod distractiv fundamentele metodei stiintifice. Instructiuni simple, detaliate pas cu pas, imagini atent alese pentru ghidare, materiale usor de gasit prin casa si explicatii clare ale fenomenelor din spatele experimentelor, iata reteta pentru o introducere formidabila in lumea stiintei. Minicercetatori, poftiti in laboratorul vostru de acasa!

Suntem în aprilie 1900, în Levant, pe insula imaginară Minger, al 29-lea vilaiet al Imperiului Otoman, undeva între Creta și Cipru. Pe fundalul destrămării imperiului, tensiunile dintre grecii ortodocși și turcii musulmani de pe insulă se ascut tot mai tare, întreținute și de valiul Sami Pașa. În aceste condiții, când în Minger izbucnește ciuma, adusă fie de musulmani de la Mecca, fie de greci de la Alexandria, Sultanul Abdülhamit al II-lea își trimite chimistul personal, pe Bonkowski Pașa, cel mai renumit expert în epidemiologie din imperiu, pentru a-i pune capăt. Lucru aproape imposibil când o bună parte dintre musulmani resping carantina și răspândesc zvonul că însuși chimistul catolic ar fi adus ciuma cu el. O crimă sângeroasă zguduie insula, iar pentru descoperirea făptașului, Sultanul, pasionat de povestirile cu Sherlock Holmes, trimite un al doilea specialist, pe blajinul doctor Nuri, însoțit de isteața lui soție, Pakize Sultan, prințesă otomană. Nopțile ciumei este un roman istoric plin de suspans, care tratează cu multă ironie teme extrem de actuale într-un cadru de epocă pitoresc.

Cum sa faci sa NU citesti si sa fii cool este volumul al cincilea din seria Cum sa faci sa NU citesti Charlie Joe Jackson vrea sa-si faca prietena si e mai complicat decat si-a imaginat. Numai de citit nu-i arde.

„Sara este o carte încântătoare, îndeosebi prin amestecul de realism al detaliilor, ca în naturile moarte ale flamanzilor, şi de fantezie barocă, marquesiană, prin extraordinara calitate artistică a scriiturii.” (Nicolae Manolescu)

Romanul Oras de piatra este cartea intai din seria Berlin Primul Razboi Mondial aduce schimbari in intreaga lume, iar perioada interbelica, de aparenta acalmie, nu e lipsita de tulburari. Trilogia lui Jason Lutes spune povestea unuia dintre cele mai fascinante orase ale Europei, Berlinul, vazut prin ochii locuitorilor sai.

A critical catalogue of post-industrial regeneration in the work of Marcel Smets/ Catalog critic de regenerare postindustriala în practica lui Marcel Smets Marcel Smets’ (b. 1947) professional path as an urbanist, urban historian and theorist unfolds in parallel to the becoming of the post-industrial city, hence this influential designerly and intellectual production constitutes a prime medium for the appreciation not only of a status artis, but also of an evolution-of-the-art [of urban design]. The relevance and impact of Smets’ career have so far been acknowledged by several noteworthy institutions and distinctions, among which: member of the Royal Flemish Academy of Belgium (since 2009), Flemish Government Architect (2005-2010), jury member of the EU Mies Award 2022, member of the Scientific Committee of Europan architectural competitions (1988–2004), president of the Institut pour la Ville en Mouvement (IVM, 2012–16), MoRO - Prize attributed by the Ghent University (2014), Matexi Legacy Award (2016), emeritus professor at the Catholic University of Leuven, visiting lecturer and critic at Harvard GSD (2002-2004). Parcursul profesional al lui Marcel Smets (n. 1947) ca urbanist, istoric și teoretician, se desfășoară în paralel cu devenirea „orașului postindustrial”. Astfel, influenta sa producție practică și teoretică constituie un mediu privilegiat nu doar pentru înțelegerea unei status artis, ci și a unei evoluții a artei (proiectului urban). Relevanța și impactul carierei lui Smets au fost recunoscute până acum de câteva instituții și prin câteva distincții remarcabile, printre care: membru al Academiei Regale Flamande din Belgia (din 2009), Arhitect Guvernamental Flamand (2005-2010), membru al juriului EU Mies Awards 2022, membru al Comitetului științific al concursurilor de arhitectură Europan (1988–2004), președinte al Institut pour la Ville en Mouvement (IVM, 2012–16), premiul MoRO, atribuit de Universitatea Ghent (2014), premiul Matexi Legacy Award (2016), profesor emerit al Universității Catolice din Leuven, profesor invitat și critic la Harvard GSD (2002-2004).

„O carte ciudată, sclipitoare, despre care se poate discuta la nesfârşit şi care ar trebui să se afle la îndemâna tuturor celor care studiază istoria.“ — Kirkus Reviews

Matthew White s-a înhămat la o întreprindere pe care nici un istoric de profesie nu şi-a asumat-o până acum: aceea de a selecta din mulţimea de hecatombe cu care este presărată istoria cele o sută de atrocităţi care au făcut cel mai mare număr de victime. Pornind de la războaiele medice şi ajungând până la Africa zilelor noastre, White ne oferă o istorie a omenirii axată pe marile mase fără nume care au tras mereu ponoasele de pe urma ambiţiilor conducătorilor lor: greci, chinezi şi azteci, germani, englezi şi ruşi sunt prinşi într-o suită nesfârşită de campanii de cucerire, conflicte civile, epurări etnice sau războaie coloniale.

Din învălmăşeala evenimentelor se desprind fapte curioase şi concluzii surprinzătoare. Haosul se dovedeşte a fi mai ucigător decât tirania. Pe timp de război e mai sigur să fii în armată decât să faci parte din populaţia civilă. Spre deosebire de celelalte ţări cu populaţie numeroasă, India a pornit rareori războaie de cucerire. Adesea, marii dictatori nu s-au născut în sânul naţiunii pe care au condus-o apoi cu mână de fier: Napoleon era corsican, Stalin – georgian, Hitler – austriac.  Deşi are în spate un efort enorm de documentare, cartea nu sacrifică fluenţa naraţiunii pe altarul discursului academic. Matthew White ştie să povestească despre oameni şi locuri şi să ofere statistici fără să rămână împotmolit în ele. Nu ţine predici, ci lasă faptele să vorbească şi se mărgineşte să condamne barbaria cu armele ironiei, de vreme ce inumanitatea, laitmotivul acestei istorii a umanităţii, transpare de la sine.

Dennis Deletant, unul dintre cei mai reputați cercetători ai istoriei României, ne propune o nouă sinteză a anilor interbelici, bazată pe valorificarea exhaustivă a surselor apărute în ultimele decenii. Contextul politic, situația țăranilor, experiențele minorităților, corupția, derapajele totalitare și colapsul democrației sunt puse în paralel cu strategiile statului român de a-și păstra integritatea teritorială în fața amenințării Germaniei naziste și Uniunii Sovietice, într-un tablou din care se desprind limpede resorturile politice și sociale pe care astăzi avem atâta nevoie să le înțelegem. 

Dincolo de sursele mai mult sau mai puțin cunoscute publicului și specialiștilor, Dennis Deletant a consultat materiale inedite din arhivele britanice. În volum sunt reproduse patru documente extrem de valoroase: un raport al spionajului britanic cu privire la situația din Basarabia, din februarie 1918; o descriere a Basarabiei din perspectiva unui ofițer britanic, începând cu 1934; extrase din însemnările corespondentului The Times în România din 1928 până în 1940 și un memoriu inestimabil despre politica externă a României în perioada interbelică, redactat de Iuliu Maniu și transmis guvernului britanic în aprilie 1942.

Într-o epocă în care confruntarea cu un trecut încă neelucidat și neînțeles pe deplin devine tot mai greu de evitat, sinteza actuală și lucidă a lui Dennis Deletant este cu atât mai necesară.

Ilustraţii de Bianca Bratu

„Cu un titlu cât se poate de nimerit, acest volum de povești contemporane exact asta face: te trage de mânecă și te ia pe sus iute-iute, fără să-ţi dea răgaz să te minunezi sau să te răzgândești, și te duce într-o lume care seamănă pe ici, pe colo cu a noastră. Cufundându-te în ea, nici nu știi când a fugit timpul și ai terminat cartea, trecând de la veselie la duioșie, de la hohote de râs la mici tristeţi, de la mirare la ușurare, într-un carusel colorat de întâmplări și de emoţii.

Copiii se vor regăsi cu siguranţă în aceste povești tandre și amuzante, unde tabletele (nu cele de ciocolată, ci celelalte) și frigiderele există alături de vrăjitori și vrăjitoare (unele dintre ele ţinute prizoniere în dulap), de piraţi care înoată în borcane de iaurt, de prinţese care poartă tricou cu Metallica ori de cifre care se iau la harţă și ajung la tribunal.

La final rămâi cu entuziasmul și bogăţia interioară pe care Adriana Ștefan le trezește cu ușurinţă în cititori, deoarece se află cu siguranţă în posesia baghetei magice a scrisului.“ — ANA ALFIANU, autoarea cărții Val și Cetatea Sufletelor

Prefață de Oana‑Dana Balaș

Pe fundalul unor experiențe tot mai complexe de viață comună în care lumea spaniolă și cea românească se întâlnesc într-un proces de integrare europeană din ce în ce mai intens, colecția „Biblioteca Hispanică a Institutului Cervantes“, în care apar traduceri din literatura spaniolă clasică și contemporană – cu o atenție specială acordată non-ficțiunii, eseisticii filozofice, reflecției etice și etico-politice –, este rezultatul colaborării dintre Institutul Cervantes din București, care a avut inițiativa acestui proiect, și Editura Humanitas. Colecția este realizată de un colectiv de profesori și traducători, specialiști în limbi și literaturi hispanice de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, sub coordonarea unui comitet științific internațional. Titlurile colecției apar, unele dintre ele, în formulă bilingvă, și toate în condiții editoriale speciale, însoțite de un aparat critico-analitic complex.

„Volumul de față reunește articole și recenzii publicate de Fernando Savater între 2003 și 2010 în diferite suplimente culturale ale cotidianului El País, la care se adaugă o prefață, un discurs honoris causa și câteva alte contribuții apărute în reviste de specialitate sau pe platforme literare. Destinate publicului larg și plasate adesea într‑o actualitate imediată, reflecțiile lui Savater pe marginea propriilor lecturi vizează, în genere, opere literare, filozofice sau de popularizare a științei. Scurtul jurnal de lectură al lui Fernando Savater își trădează prin titlu natura polifonică, de fugă pe trei voci fundamentale – filozofia, literatura și educația –, toate reluând într-o formă sau alta, filtrate prin prisma autorilor îndrăgiți, laitmotivul subiacent al omului dotat cu o vie conștiință etică.

Învăluit în farmecul unei discrete metafore muzicale, volumul ne oferă, într‑un stil degajat și prietenos, o mărturie personală a misterioasei plăceri de a citi. Muzica literelor este o fermecătoare invitație la lectură din partea unui formidabil cititor de cursă lungă, prilej de dialog și reflecție pe marginea unor teme de acută actualitate.“ — OANA-DANA BALAȘ

Istoria inteligenței artificiale este scrisă chiar în momentul acesta… de către Inteligența Artificială. Și nimeni nu este pregătit pentru următorul val de tehnologii transformatoare.

Mustafa Suleyman, CEO-ul Microsoft AI și cofondatorul DeepMind, companie IA achiziționată de Google pentru 400 milioane de lire sterline, îți prezintă potențialul și amenințările unor tehnologii care vor schimba societatea în care trăim, precum inteligența artificială, secvențierea ADN, armele autonome, biotehnologia sintetică și multe altele. Viitorul este deja aici, dar umanitatea este la un punct de cotitură. Într-o carte care te lovește ca un tsunami, vei afla cum să îți croiești propriul drum într-o societate supertehnologizată.

Mai mult decât o poveste de dragoste, romanul epocii noastre.

Mai pot exista suflete-pereche într-o lume în care nimic nu mai pare definitiv și totul se schimbă rapid? Wellness este o poveste de dragoste modernă în care ne regăsim cu toate temerile și speranțele noastre, o poveste neobișnuit de obișnuită despre un el, o ea și toate provocările unei relații care evoluează permanent și se întinde pe mai bine de două decenii.

Prinși în ritmul amețitor al lumii moderne, cei doi protagoniști se apropie și se înstrăinează, iar poveștile lor se întrepătrund cu cele ale altor personaje, alcătuind treptat o oglindă în care, dacă privim cu atenție, vom recunoaște chiar lumea în care trăim.

O panoramă a artei și arhitecturii occidentale de la prăbușirea Imperiului Roman și până la izbucnirea Primului Război Mondial, Civilizația lui Kenneth Clark narativizează literar cele treisprezece episoade ale serialului BBC montate de autor în 1969. Considerând că o civilizație poate fi, mai presus de toate, judecată prin arhitectura pe care a lăsat-o în urmă, Clark călătorește prin insulele Irlandei din secolul al VI-lea, prin Florența renascentistă și New Yorkul modern și arată efortul colectiv al oamenilor care au vrut să spună adevărul despre societatea lor. Se desfășoară astfel o distribuție impresionantă de personaje care și-au dăruit toată energia pentru a ne lărgi înțelegerea lumii și a civilizației noastre. De asemenea, Kenneth Clark scoate în evidență capodoperele pe care le-au creat — în arhitectură, sculptură și pictură, filosofie, poezie și muzică —, de la Școala din Atena a lui Rafael și până la podurile lui Brunel.

Dacă v‑ați întrebat vreodată ce forme poate lua abstractul, ideea, uitându‑se în oglindă, tabletele‑eseu ale lui Michel Tournier pot fi un răspuns inedit, chiar fascinant. Nu doar pentru că dau substanță actului reflexiv, transformă imaterialul într‑o savuroasă poveste a percepției contrapunctice, nu doar pentru că mizează pe elementul surpriză al soluției binare menite să clarifice conceptul, ci și prin jocul dialogurilor, șaradelor intertextuale pe care le instituie, ca tot atâtea reîntoarceri la misterul cuvintelor și al gândurilor.

După 30 de ani de la publicarea bestsellerului său revoluţionar, Lumea Sofiei, Jostein Gaarder a revenit la subiectul filosofiei cu o carte de non-ficţiune care tratează despre propria sa filosofie de viaţă. Noi suntem acum pe Pământ abordează teme care variază de la natură, ecologie şi sustenabilitatea planetei la relaţii, religie, îmbătrânire, dragoste, viaţă şi moarte.

Trecută de optzeci și patru de ani, Mado, născută dintr‑un tată suedez și o mamă cameruneză, locuiește la Perpignan și își amintește copilăria ei la Édéa, în Camerun, pe malurile Râului Roșu și Alb, înainte de izbucnirea celui de al Doilea Război Mondial, cu ororile și tulburările sale. Retrăiește plecarea neașteptată în Franța, unde o duce o mamă adoptivă cu nervi fragili. Ajunsă la Perpignan, Mado trebuie să îndure și frigul, și privirile piezișe aruncate metisei triste care, multă vreme, a crezut că mama ei biologică a murit. Céret este locul unde Mado va deveni prietena și sfătuitoarea secretă a mai multor artiști de renume: Picasso, Matisse, Haviland, Chagall, Masson, Dalí…

Ce înseamnă să fi un „bărbat adevărat" sau o „femeie adevărată"? Care este impactul stereotipurilor rolurilor de gen asupra vieții noastre, asupra relațiilor noastre și societății, în general? Este nevoie în prezent de o nouă psihologie a genului, care să ia în considerare complexitatea experienței umane? Bazându-se pe o multitudine de teorii și dovezi științifice dintr-o gamă largă de discipline – biologie, sociologie, fiziologie, geografie socială, teoria queer, scrieri LGBTQI+, scrieri feministe, neuroștiințe cognitive, studii culturale – Gary Wood evidențiază temele și problemele cheie legate de gen și analizează impactul genului asupra psihologiei individuale și colective. Prin examinarea critică a dovezilor, oferă o perspectivă asupra psihologiei genului, una mai puțin prescriptivă și mai semnificativ descriptivă și trasează paralele între viitoarele modele de gen și modelele actuale privite din perspective interculturale și istorice.

Smilla Jaspersen este om de știință, specialistă în gheață și zăpadă, și duce o existență singuratică în Copenhaga. Când într‑o zi băiețelul din vecini, Isaia, este descoperit mort, căzut de pe acoperișul unei clădiri, Smilla cercetează urmele lăsate de copil pe suprafața acoperită de zăpadă și este convinsă că nu este vorba de un accident, așa cum declară poliția, ci de o crimă. Mai mult, știe că Isaia avea teamă de înălțimi și n‑ar fi urcat pe acel acoperiș dacă n‑ar fi fost urmărit. Smilla începe o investigație pe cont propriu care îi pune viața în primejdie, dar în cele din urmă va afla adevărul care îi confirmă ceea ce citise în urmele din zăpadă.

Manuscrisul romanului Luntrea lui Caron a fost ţinut ascuns până în 1990, când a fost publicat pentru prima oară, la aproape trei decenii de la moartea lui Lucian Blaga. Ediţia integrală avea să apară opt ani mai târziu. Autorul şi-a dedicat ultimii ani din viaţă rescrierii şi completării a ceea ce avea să fie un roman cu elemente autobiografice. Dincolo de cele două poveşti de dragoste, dincolo de proza deopotrivă memorialistică şi lirică, transpare mărturia scindării şi a descompunerii de care începuse să sufere lumea intelectuală românească imediat după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Poate cel mai pregnant se desprinde convingerea că nici dragostea, nici erotismul, nici refugiul în reflecţie nu mai pot asigura salvarea din faţa valului de întuneric ce se anunţa. Salvează, provizoriu, doar sporadicele evadări în poezie, în contemplare şi în senzualitate.

Un roman fascinant, bazat pe evenimente reale, Casa ușilor urmărește liniile de falie ale rasei, genului, sexualității și puterii în vremea imperiului și analizează în profunzime natura complicată a iubirii și prieteniei.

Recviem pentru Est este un roman extraordinar, profund emoționant, care urmărește ascensiunea și căderea comunismului prin impactul acestuia asupra a trei generații dintr‑o familie: bunicul naratorului, care a dezertat din Armata Roșie în perioada haotică de după Revoluția din 1917; tatăl său, care a supraviețuit pe frontul de est în cel de‑al Doilea Război Mondial, dar a fost ucis împreună cu soția într‑una dintre epurările lui Stalin; și naratorul însuși – medic militar în armata sovietică, recrutat de KGB. După căderea comunismului, naratorul descoperă că iubita sa dispărută a fost trădată de un agent dublu și ia avionul spre Florida, hotărât să se răzbune. Cartea este un portret tulburător al suferinței provocate în numele politicii, dar și o celebrare a decenței, compasiunii și curajului oamenilor obișnuiți.

Unul visează să-și întemeieze o familie.
Celălalt a fugit, rupând toate legăturile.
Se întâlnesc pe o insulă, în mijlocul Oceanului Indian, și, cu toate că nu-și dezvăluie secretele, se împrietenesc. Când primul decide să se întoarcă în Franța, al doilea îi adresează o rugăminte ciudată: să se ducă la Saint-Malo și să-i trimită vești despre cea pe care a abandonat-o cu șapte ani înainte, fără să lase nicio urmă...

Sănătate, longevitate, vitalitate – acestea sunt deziderate universale și totul ar trebui să înceapă din copilărie. Și din farfurie. Dr. Alina Epure scoate medicina stilului de viață din șabloanele obișnuite, arătând că acest domeniu trebuie să se raporteze permanent la nevoile omului modern.

Casa Matrionei, una dintre cele mai frumoase şi mai emoţionante proze ale lui Soljenițîn, este povestea unui profesor de matematică exilat în propria patrie, care porneşte în căutarea Rusiei profunde, idealizate, acea Rusie încă pătrunsă de fiorul creştin pe care regimul stalinist n‑a reuşit să‑l înăbuşe. La capătul călătoriei sale, profesorul găseşte adăpost în izba Matrionei, o femeie simplă, graţie căreia descoperim noi faţete ale sufletului slav, atât de drag autorului.

Povestea din Toamnă la Pekin are loc într-un deșert imaginar numit Exopotamia, unde începe construirea unei căi ferate care nu duce nicăieri. Cu amestecul de insolit, umor și fantezie tipic pentru scriitura sa, Vian construiește o poveste populată de personaje mai mult sau mai puțin excentrice.

Colecţionează și tu toate cărțile scrise de Judith Kerr:
Mog, pisica uitucă • Mog și bebelușul • Mog și Iepurilă • Mog și vulpile • Mog la veterinar • Crăciunul lui Mog • Tigrul care a venit la ceai • Mog în întuneric • Mog învață alfabetul • Adio, Mog • Coada Katinkăi • La plimbare cu mami • Mog și bunicuța • Prostioara lui Mog • Foca domnului Cleghorn • Blestemul iepurelui de la școală • Ziua de naștere a lui Mog • Crăciunul de pomină a lui Mog

Judith Kerr (1923-2019) s-a născut la Berlin, într-o familie de evrei germani. Judith este o scriitoare bine-cunoscută în lumea cărților ilustrate pentru copii, cele mai îndrăgite fiind poveștile cu Mog și Tigrul care a venit la ceai, un bestseller care continuă să fie citit, ediție după ediție, de peste cincizeci de ani. În 2012, Judith a fost decorată cu Ordinul Imperiului Britanic, iar în 2019 a câștigat premiul British Book pentru ilustratorul anului.