Cărți

Intr-un anume sens, Intoarcerea din Rai este translarea fictionala a articolului Mitul generatiei tinere, ilustrand un fel de itinerariu nespiritual si marcand momentul caderii, al parasirii investiturii mitologice, al abdicarii in fata istoriei. - Oana Soare

Pe Faust, ale carui hauri ale naturii si stricaciunii omenesti ma faceau la inceput sa ma inspaimant, dar a carui fire plina de talcuri si de taine ma atragea necontenit, il citeam neabatut in zilele de sarbatoare. Admiratia si dragostea mea cresteau cu fiece zi; nopti si zile intregi zaboveam coplesit citind aceste opere; ajunsesem sa nu mai gandesc si sa nu mai vorbesc despre nimic altceva decat despre Goethe.

Spune-mi unde sa apas mai tare

Expunandu-si vulnerabilitatile, inadecvarea, experienta maternitatii, reactiile la asteptarile care vin la pachet cu acest rol, acest job cu norma intreaga, zbaterile unei crize identitare traite cu maxima sinceritate, Ramona scrie o poveste puternica despre sine. (Andrei DÓSA)

Ramona Boldizsar ne propune un discurs ireverentios despre maternitate, in care mentalitatile, prejudecatile, politicile mai vechi, dar si cele mai noi, de obicei aflate la extrema cealalta, sunt supuse, in egala masura, marelui test al adevarului personal.

Un discurs despre responsabilitate, altfel spus, fata de noi insine, mereu in schimbare, si fata de cei din jurul nostru, despre fragilitate, despre modul in care ne controlam emotiile, ascunzandu‑le, uneori, de cei care sunt si mai vulnerabili decat noi, lasandu-le sa ne inunde, alteori, intr-un mod eliberator, si nu in ultimul rand despre corp si ce putem invata de la el, intr-un stil confesiv si puternic. Un discurs complex, nu lipsit de umor, in care nuantele se schimba pe neasteptate, la fel ca si starile, si care nu poate lasa pe nimeni indiferent. (Cristina ISPAS)

Cum sa-ti antrenezi mintea. 10 sfaturi pentru dezvoltarea eficientei mintale Cartea lui Arnold Bennett abordeaza teme de larg interes pentru omul de azi: performantele intelectului, despartirea de trecut, succesul si esecul. Cu toate acestea, nu ofera retete facile, ci experiente revelatoare, pentru ca antrenamentul permanent al mintii este esential in business, in relatiile cu ceilalti, dar mai ales in echilibrul personal.

O antologie cuprinzatoare din poezia de un umor absurd a lui Edward Lear, poate cel mai indragit poet si desenator din cultura engleza de secol al XIX-lea. Versiunea in limba romana este un exercitiu poetic in sine gratie fortei si imaginatiei lui Constantin Abaluta si eruditiei lui Stefan Stoenescu.

Parcurgand rimele si desenele fara noima ale lui Edward Lear (1812-1888), ne pomenim antrenati pe nesimtite intr-o lume stranie prin situatiile ei derizorii, in care nedumerirea se impleteste la tot pasul cu amuzamentul.

Nascut in acelasi an cu Dickens si cu Browning, ceilalti mari maestri ai humorului grotesc din literatura victoriana, Lear avea sa cucereasca publicul in 1846 cu a sa Book of Nonsense, semnata in saga Derry Down Derry si reeditata in 1861, urmata de alte trei volume similare in 1871, 1872 si 1877. Cand aparea cartea, autorul ei era deja un reputat ilustrator al unor tratate de zoologie in baza carora devenea in acelasi an, 1846, profesor de desen al reginei Victoria insasi.

Vocile taranilor lui Rebreanu se aud distinct, vorbind pe teme asociate, insa cu oarecare individualizare a discursului. Astfel, Trifon Guju, Petre Petre sau Matei Dulmanu, Marin Stan sunt parte dintr-o voce colectiva, dar personajele pe care le reprezinta rezista si scoase din gloata revoltata.

O sugestie interesanta are Nicolae Cretu care face disocieri necesare intre taranii lui Creanga, Sadoveanu, Marin Preda si rasculatii lui Rebreanu.

In cazul Rascoalei, materialul general uman pus in ecuatie stabila si cazuistica particulara a luptei pentru pamant se amalgameaza fericit, reusind un dozaj ce a adus canonizarea academica a romanului.

Mircea Muresan a ecranizat Rascoala in 1965, film care a luat premiul pentru debut la Festivalul International de film de la Cannes.

Romanul este un exemplu bun al talentului lui Liviu Rebreanu de a realiza un roman cinematografic. "Regizor exemplar, Rebreanu utilizeaza instrumentarul filmului cu o finalitate asumata foarte exacta: urmarind, asadar, procesul de geneza, ajungem la definitia romanului.

In Rascoala, lumea este vazuta cu luciditate, cu obiectivitate, Rascoala de la 1907 fiind doar un pretext istoric pentru constructia epica facuta din fragmente ale caror mesaj si expresivitate intra in atmosfera sugerata subversiv. - Lucian Pricop

Coliba unchiului Tom, este un roman despre viata sclavilor negri din America. Actiunea romanului se petrece in Kentucky, unde, Shelby, un fermier bun la inima este obligat sa-si vanda din sclavi pentru a acoperi unele datorii. In consecinta, decide sa ii vanda pe Tom si Harry, fiii Elizei. Cand Eliza a auzit ca fiii sai urmeaza sa fie vanduti, a fugit de la ferma impreuna cu unul din ei in Canada. Sotul ei, Harris, a urmat-o.

Tom nu a dorit sa fuga, deoarece ii era mila de starea in care ajunsese fermierul. Tom a fost vandut crudului Simon Legree, care l-a torturat pentru ca il banuia ca ajutase alti sclavi sa fuga. In timp ce tragea sa moara, Tom i-ar fi spus acestuia: "Va iert din adancul inimii“.

Eliza si Harris au ajuns in sfarsit in Canada, apoi s-au indreptat spre Liberia, in Africa.

Cartea este si o dramatizare a vietii oamenilor din Africa si se bazeaza pe un adevar fundamental. Astfel, Coliba unchiului Tom a avut un impact semnificativ atat asupra celor pro, cat si a celor impotriva miscarii de emancipare a sclavilor. Unii au afirmat ca, daca nu ar fi aparut Coliba unchiului Tom, nu ar fi avut loc un razboi civil. - Lucian Pricop

Conceput ca un indrumar in studiul filozofiei lui John Rawls, volumul este structurat in doua parti. Partea intai cuprinde, pentru prima data in limba romana, o selectie de fragmente din opera sa fundamentala, A Theory of Justice, relevante pentru intelegerea teoriei dreptatii ca impartialitate. Partea a doua contine cinci studii critice ce trateaza cateva din temele majore ale filozofiei rawlsiane si controversele pe care acestea le-au generat: normativismul si proceduralismul dreptatii ca impartialitate; supozitiile metodologice si imlicatiile idealizarilor asumate de Rawls; dreptatea ca impartialitate din perspectiva criticii lui Robert Nozick; argumentele in favoarea celor doua principii ale dreptatii si principalele obiectii critice; rolul conceptului de ratiune publica in fundamentarea consensului politic si criticile aduse de post-marxism, comunitarism, feminism si de Habermas.

Terminasem de tradus The Fighting Angel, cand a inceput sa ma obsedeze subiectul unui roman. Cateva zile m-am zbatut cautandu-mi un colt linistit, mutandu-ma dintr-o sala in alta, incercand zadarnic sa scriu. In cele din urma, am gasit, la ultimul etaj, o odaita nelocuita, in care dormise pana de curand unul dintre detinuti, bolnav grav de tuberculoza, si care fusese transportat la Spitalul Militar din Miercurea-Ciuc. Mi-am adus o masuta si m-am apucat de scris Nunta in cer chiar in noaptea aceea, la o lampa fumeganda de gaz. Treptat, lagarul amutea; nu se mai auzeau decat sentinelele patruland dincolo de sarma ghimpata si, din ceas in ceas, pasii celor care se duceau sa se roage. Catre miezul noptii, imi faceam o cafea si continuam sa scriu pana la 2-3 dimineata. Curand insa, a inceput sa se faca frig si, cum odaia era neincalzita, imbracam doua sau trei pulovere si imi puneam si paltonul lui Nae Ionescu pe umeri.

Ma apucasem de scris pe la mijlocul lunii septembrie. Pe nesimtite, m-am trezit ca venise toamna; padurea din spatele lagarului ruginise si Muntii Odorheiului se zareau tot mai anevoie, inecati in bruma. […]

Nae Ionescu ma intreba uneori "cum merge". Ii spuneam ca visez un "roman de dragoste" care sa nu semene cu nimic din ce scrisesem pana atunci; o dragoste care era si ar fi trebuit sa ramana "perfecta”, daca n-ar fi intervenit un element mistic, si anume dorinta de a o prelungi indefinit intr-o durata biologic-temporala, facand-o "roditoare". - Mircea Eliade

Prefata (Poporul roman nu vorbea „nici asa de frumos, nici asa de bine" pana la Ispirescu), fisa biobliografica, referinte critice si nota asupra editiei de Lucian Pricop

Numele lui Ispirescu se identifica cu Tinerete fara batranete si viata fara de moarte, cu Balaurul cu sapte capete si, indiscutabil, cu capodopera lui, Praslea cel voinic si merele de aur. De un veac si jumatate parintii le citesc copiilor povestile tipografului bucurestean, profesorii de literatura romana le explica elevilor semnificatiile culturale ale personajelor si ale actiunilor acestora, iar filosofii le generalizeaza mesajul. Nu exista vreun alt basm romanesc decat Tinerete fara batranete si viata fara de moarte asupra caruia sa se fi oprit atatia comentatori, de la cel ingenuu romantic al lui Eminescu si sfarsind cu cel ingenuu modern al lui Noica.

Lucian Pricop

Decodarea basmelor culte cere explorarea constienta a teritoriului mitic generat fictional. Nu este tocmai un teritoriu, ci un tinut din alta lume, guvernat de puterea unei miraculoase gratii. Acesta-i semnul unui basm adevarat, al unei istorisiri feerice care se ridica la un nivel superior sau este de-o complexitate mai elevata: oricat de atroce si de salbatice ar fi intamplarile istorisite, oricat de fantaste sau de funeste ar fi primejdiile si peripetiile, povestea lor are darul, atunci cand „intorsatura” ce preface totul survine subit, de a-i taia respiratia copilului sau adolescentului care-o asculta/citeste, de a-i face inima sa-i bata in piept pana in pragul lacrimilor. Chiar in zilele noastre, basmele moderne mai ating uneori acest efect privilegiat.

Debitul imaginativ al lui Vladimir Colin este liber sa populeze lumea povestii cu personaje valabile literar. Concretul feeric se cupleaza cu o luxurianta lume fictiva si isi structureaza epic, pe scheletul conflictual traditional (bine vs rau), pledoarii pentru valori morale si etice. Dar nimic nu ar fi ramas din aceste dezvoltari mimetice ale basmului traditional daca lumile fictive, stranii si mirifice, nu ar fi avut parte de o organizare coerenta, dupa o riguroasa logica interioara. Cuprins: – Bob-de-grau, Buruiana neagra, Povestea cantecului, Hans si cele patru castele, Mlade,fiul ursului, Puterea dragostei, Slava,fiica pamantului, Tinerete fara batranete si viata fara de moarte, Corabia salbaticiunilor, Acul si foarfeca, Povestea fericirii, Iani Palicarul, Fierarul nazdravan.

Aspirant la statutul literar postbalzacian de „scriitor total“, Cezar Petrescu este „singurul din prozatorii de mare suprafata literara ai perioadei interbelice care si-a propus si a realizat un ciclu de carti pentru copii“. (I. Balu) Dintre aceste carti pentru copii, povestea ursului alb este desigur cea mai cunoscuta, ea intrand inca de la inceput in fondul de aur al literaturii romane pentru varstele tinere.

In colectia Cartile elevului smart, cititorul - elev de scoala primara, gimnaziala, liceala - are dreptul sa-si alcatuiasca propriul text, sa patrunda in poveste, sa ia la intrebari personajele. De aici vor aparea si satisfactiile, din defrisarea cararilor labirintului literaturii de raftul intai.

Provocarile venite in ultimul timp din campul literar romanesc au modificat substantial lectura textelor scriitorilor moderni. In colectia „Literatura romana moderna“ sunt „arhivate“ contributiile unor participanti majori la schimbarea de discurs literar. Incercam astfel sa adresam o invitatie elevilor si profesorilor de a cauta sa inteleaga mizele si subtextul unei schimbari de paradigma literara. Cartea nuntii este romanul a doua lumi, una ultraarhaica, alta ultramoderna. Iata un spectacol cu atat mai sesizant, cu cat si contrastul e mai artistic si mai minutios studiat si care face din Cartea nuntii unul din valoroasele documente ale societatii noastre contemporane. Poezia citadina, in care mari autori au dat pagini clasice, isi adauga astazi acest roman ancorat puternic in inima Bucurestilor moderni.

Costache Negruzzi exista in constiinta publicului cititor gratie nuvelei romantice Alexandru Lapusneanul. Nu exista, de altfel, in proza romaneasca vreun alt text care sa reuseasca o mai echilibrata dozare a observatiei psihologice, a sociologiei multimilor, a teatralitatii gesturilor. Dincolo de caracterul ingrosat romantic al eroului central, geniul raului se manifesta cu o suma de gesturi patetice, contradictorii, animate toate de o singura tulburare majora: betia puterii. Lucian Pricop

„Dupa accident, unii semeni mi‑au spus: Ce fel de pacate ascunse ai de a venit mania lui Dumnezeu peste tine? Daca nu ai venit la Dumnezeu cu maini si cu picioare, Dumnezeu te aduce asa. Deseori mi se invoca parabola unei oi care avea obiceiul de a parasi turma. Pentru a nu mai fi nevoit sa o caute ca sa nu o manance fiarele salbatice, pastorul i‑a frant piciorul. Cum o sa te descurci? Cum o sa mergi? Cum va fi viitorul tau? În urma cu cativa ani am escaladat Machu Picchu, am mers pe faimosul drum al matasii, am sarit cu parasuta in Chicago. Montez gresie si faianta, fara picioare ma catar pe schela. Toate lucrurile ii sunt cu putinta celui care crede.“ Costel Pirnau

Initial, prozele cuprinse in Momente au avut o relatie privilegiata cu realitatea imediata, cu lumea romaneasca traitoare intre 1870 si 1900. Treptat, aceasta functie de reprezentare, de transpunere a unui instantaneu s-a pierdut, accesul cititorilor la evenimentul in sine fiind estompat. Caragialesca este insa senzatia ca azi vedem aceste texte drept analize de adancime pentru lumea noastra de dupa 2000.

Les Chardons du Baragan a aparut in La Revue de Paris din 1 mai – 1 iunie 1928. In acelasi an s-a publicat in volum la Editura Bernard Grasset beneficiind de o receptare entuziasta. Maestrul si promotorul francez al lui Istrati, Romain Rolland ii scria intr-o epistola din 21 iulie 1928: „Am terminat de citit Ciulinii Baraganului. O carte mareata. De la un capat la altul. Dar mai ales inceputul care este epic. Cea mai cu miez, cea mai desavarsita din tot ceea ce ai scris. Maiestrie absoluta. Niciodata stilul dumitale n-a fost atat de pur, de sobru si de viguros in evocare.“ Dupa sase ani de la aparitie, Panait Istrati a intentionat sa-si traduca el insusi romanul in limba romana, dar agravarea starii sanatatii l-a impiedicat sa realizeze acest lucru.

Publicat in anul 1878, romanul spune povestea trista a unui copil francez din secolul al XIX-lea. Micutul Remi, „un copil gasit“, crescut o vreme de mama Barberin, devine obiect de tranzactie a batranului Barberin, sotul acesteia, care sperase ca va putea obtine o recompensa din partea familiei care il abandonase pe Remi. In cele din urma, il vinde lui signor Vitalis, muzicant si conducatorul unei trupe ambulante de animale savante (catelusul Capi, alti doi caini dresati si o maimuta).

Comedia cuvantului este generata pe fundalul social al unor trasaturi etice sau fenomene general-umane: prostia, coruptia, tampenia, vanitatea si necinstea, ba chiar si filantropia, suspiciunea si teama, ghinionul si napasta, buimaceala si lenea. Cumplite drame sau chiar tragedii se profileaza in torentul de cuvinte al personajelor, in plina comedie.

,,Padureanca" s-a bucurat de cel mai mare succes, dupa ,,Moara cu noroc", dintre toate nuvelele lui Slavici, dupa ea facandu-se si un film destul de bun. Nuvela contine fara indoiala una dintre cele mai tragice povesti de dragoste din literatura noastra, chiar daca autorul o lungeste peste masura (Maiorescu a observat imediat acest cusur) si daca, mai ales, nu-si motiveaza cum trebuie personajul principal, pe Iorgovan, flacau indecis a o lua de nevasta pe Simina, padureanca, pe care totusi o iubeste.

Don Quijote de la Mancha este capodopera literaturii spaniole. Prima parte a aparut in 1605 si s-a bucurat de un mare succes de public. Daca in Don Quijote recunoastem oglinda critica a Spaniei din acea vreme, nu putem sa nu vedem in ea si cartea dezamagirii unui om. Cititor pasionat de romane cavaleresti, Don Quijote porneste intr-o aventura in care lumea imaginara se contopeste cu realitatea, si in care se crede cavaler ratacitor, cand de fapt calatoria are loc pe martoaga sa, Rocinante, inarmat cu arme de carton.

Romanul La rascruce de vanturi ocupa în literatura engleza a secolului al XIX-lea un loc cu totul aparte. Caracterele pe care le creeaza Emily Brontë nu seamana cu nimic din ceea ce publicau scriitorii englezi ai epocii victoriene.

Cincisprezece adolescenti si preadolescenti sunt suprinsi de furtuna în timp ce dormeau în portul Auckland. Naufragiaza pe o insula pustie, precum în povestea lui Robinson. Doar ca sun copii si sunt multi. Acest context este prilej pentru Jules Verne sa-si puna în valoare talentul de analist al formarii relatiilor de dragoste între foarte tinerii copii (englezi, un american, doi francezi si un negru). In plus, enciclopedismul sfarsitului de secol, elogiul pozitivismului si patriotismul specific veacului al XIX-lea dau savoare povestii.

Cele mai indragite personaje din povestile clasice pentru copii ale literaturii universale,se regasesc in aceasta colectie, care ii ajuta pe copii sa deprinda abilitatile de a colora si de a asocia evenimentele din basme cu propriile actiuni (re)creative.

Robin Hood este una dintre figurile universal cunoscute ale folclorului englez, un proscris refugiat in padurea Sherwood, care, impreuna cu un grup de rasculati, personifica lupta saxonilor impotriva cuceritorilor nomazi. Legenda lui Robin Hood a fost valorificata de romancieri cu vocatie pentru literatura de aventuri de inspiratie istorica, precum Henry Gilbert, Walter Scott sau Alexandre Dumas.

În „Sofisme & alegorii, bazaconii…“ exista insa si un alt sens al vopsitului cu acril fara de care imaginea poeziilor lui Radu Enache ar fi complet neinteleasa, un palimpsest la urma urmelor indescifrabil. La inceput, naratorul isi exprima, ironic, regretul de a nu-si fi publicat volumul „dupa 1900, pe la amiaza“.

Volumul Regele Lear. Rescriere pentru adolescenti contine si o biografie a lui Shakespeare, precum si o sinteza istorica privitoare la sursele documentare ale tragediei „Regele Lear“.

O istorie sincera a literaturii romane contemporane spusa in Biblioteca lui Gelu de 15 dintre cei mai importanti scriitori de azi: Catalina Balan, Radu Vancu, Ioana Nicolaie, Radu Aldulescu, Ciprian Macesaru, Vasile Ernu, Bogdan‑Alexandru Stanescu, Doina Rusti, Cosmin Ciotlos, Sorin Despot, Cosmin Perta, Radu Paraschivescu, Alina Pavelescu, Claudiu Komartin, Razvan Tupa.