Cărți

Medicina Isihastă prezentată de părintele Ghelasie de la Frăsinei are caracteristicile unei tratări cuprinzătoate a problemelor omului contemporan în varietatea planurilor lor de manifestare. Putem astfel vedea un demers terapeutic de refacere a memorialului comunicîrii cu Dumnezeu prin alipirea la Trupul lui hristos prin împărtăşirea cu Sfintele Taine ale Bisericii şi dialogul viu cu Sfânta Treime şi cu toţi sfinţii (sacroterapia) în împletire cu un demers de tămăduire a puterilor sufletului afectate de patimi şi de cultivarea virtuţiilor (psihoterapie) un demers de recuparare prin dinamismul mişcărilor fizice a energiilor blocate (mobiloterapia) şi un demers de regândire a hranei din perspectivă iconică (dietoterapia) în care primează aspectul comunicărilor între memorialuri vii cu finalitatea asumării de către om a naturii spre a o duce ca dar şi a o asimila euharistic în taina Împărăţiei lui Dumnezeu.

…volumul Foaie de Practica Isihasta reuneste seria de reviste cu acelasi nume aparuta in Colectia Isihasm in perioada iulie 1998-iulie 1999.

Adunand laolalta momente importante ale misticii iconice, antropologiei si cosmologiei iconice, precum si ale medicinii isihaste dezvoltate in opera sa, parintele Ghelasie de la Frasinei creeaza printr-un relief divers, ondulat, o matrice carpatina de asimilare a revelatiei crestine.

Regasim acelasi spirit viu si patrunzator, capabil sa confrunte viziunea crestina revelata cu cele mai diverse pareri din campul cunoasterii umane, cu un discernamant de chirurg si restaurator duhovnicesc.

Opera Cuviosului de la Frasinei raspunde la intrebarea cu privire la existenta unui specific romanesc al crestinismului, constituind o excelenta apologie a isihasmului de nuanta carpatina. in aceasta abordare, isihasmul este eliberat din chingile unui simplu formalism metodologic, ce ingusteaza atat conceptul de rugaciune a inimii, cat si pe cel de icoana.

Dimpotriva, la parintele Ghelasie atat icoana, cat si rugaciunea, intrupate in gest, se largesc mistic pana la a intalni intr-o tainica imbratisare chipul dumnezeiesc si chipul creat. Gestul iconic devine un nod de semnificatii dintru care se developeaza arcul de bolta durat in Cuvantul intrupat, intre creatie si eshatologie…

Taina în Sine a Misticii Euharistice este, pentru părntele Ghelasie, Taina Întrupării FIULUI. Prin aceasta accedem la memoria de Rai și trecem spre starea eshatologică de înveșnicire în unirea liturgică, neamestecată și nedespărțită, cu DUMNEZEU Cel UNUL în TREIME. Precizările terminologice înfățișate de părintele de la Frăsinei în acest volum, plecând de la categoriile de REVELAȚIE, oferă o cheie de înțelegere a acestei viziuni mistice. Accentul este pus pe o înscriere filială a întregii creații, materiale și spirituale, în chipul iconic al ființei, cel ce conferă făpturii identitate, integritate și orientare spre împlinire în comuniune, întru bucuria Împărăției lui DUMNEZEU.

In cartea Sfaturi pentru familia crestina sunt tratate temele: Despre casatorie Despre copii Despre boala Despre moartea celor apropiati Despre cei ce te jignesc si despre cei ce te urasc Incercarile si ispitele Pastrarea evlviei Despre virtuti si patimi.

Doamne! Dă‑mi să întâmpin cu liniște sufletească tot ce‑mi va aduce ziua ce vine. Doamne! Dă‑mi să mă încredințez deplin voii Tale celei sfinte. În fiecare cli­pă din ziua aceasta îndrumă‑mă și ajută‑mă în toate. Învață‑mă să primesc cele ce mi se întâmplă cu suflet liniștit și cu neclintită încredințare că în toate este sfânta Ta Purtare de grijă. Călăuzește‑mi cugetul și simțurile, faptele și cuvintele. În împrejurările neprevăzute, dă‑mi să țin minte că toate sunt trimise de către Tine. Învață‑mă să mă port cu inimă deschisă și cu în­țelepciune față de toți cei din jurul meu, fără să tulbur și să supăr pe nimeni. Doamne! Dă‑mi putere să duc greutatea acestei zile și toate cele ce se‑ntâmplă de‑a lungul ei. Îndrumă voia mea și învață‑mă să mă rog, să cred, să nădăjduiesc, să rabd, să iert și să iubesc. Amin.
Rugăciunea Stareților de la Optina

Fara a fi un protest, dar cu pana suspendata deasupra hotarului interogatiilor retorice (interogand teologia din spatiul stiintei si stiinta din cel al teologiei) intr-un stil care alterneaza cu maiestrie intre metafora si observatia intemeiata pe exigentele acuitatii spiritului stiintific - aceste atingeri intime modulate de harul dumnezeiesc , pe coarda unei sensibilitati aparte afirma, intr-o nuantare stilistica abila, tema centrala a vietii spirituale si duhovnicesti: desavarsirea, in speta, desavarsirea prin iubire.

Veacul al XX-lea, veacul materialismului, veacul marilor prigoane împotriva Ortodoxiei, a devenit de asemenea veacul adevăraților nevoitori ai evlaviei și mărturisitori ai credinței.

... în zilele noastre, mai mult ca oricând, „Culturile Spirituale“ se întâlnesc nu atât să se confrunte, cât să se „cunoască“ reciproc. Unii, însă, fac un fel de „amestec“ ce le falsifică și le denaturează.

Sfinții Români!

Părintele Ghelasie Gheorghe a fost un isihast, un veritabil om al păcii. Pacea isihastului nu e o achiziţie uşoară, întrucât nu are nimic de-a face cu compromisul, cu acel spirit „căldicel” repudiat de cuvintele Evangheliei.

Părintele Ghelasie Gheorghe a fost un isihast, un veritabil om al păcii. Pacea isihastului nu e o achiziţie uşoară, întrucât nu are nimic de-a face cu compromisul, cu acel spirit „căldicel” repudiat de cuvintele Evangheliei.

Volumul "CHIPUL ICONIC. Crochiuri antropologice. Reflexii ale chipului teologico-mistic ghelasian" (ed. Platytera, 2012) cuprinde şase studii:

…noi nu „mancam” pentru ca viata inseamna „consum de energie”, ci trebuie sa facem Actul Sacru al Hranei, Actul Sacru al Rememorarilor Originii Sacre…asa, tot ce este „mort” are o „rupere” intre DIVIN si partea substantiala de Creatie. Viata este „pecetea” Divinului din Creatie. Omul in „gol” de Divin are in sine o „foame anxioasa” dupa insusi „suportul” Vietii, de unde „instinctul mancarii” ca baza a celorlalte…

Taina Filiaţiei este centrală în viziunea creştină şi alcătuieşte un nucleu de densitate maximă al specificului ei teologic. Antropologia iconică, aşa cum a conceput-o părintele Ghelasie, este o antropologie filiativă, cu fundamentare hristologică. Fundamentul lumii, se afirmă în acest sens, îl reprezintă Cuvântul-Filiaţia. Acesta ia locul vechiului arhetip de esenţă pur spirituală de tipul Ideii divine, imaginată că există dincolo de creat şi separată ca printr-o prăpastie de netrecut de universul existenţei naturale.