Cărți

„Prin această primă istorie monografică a Institutului Român pentru Relațiile Culturale cu Străinătatea (IRRCS), dr. Carmen Stratone aduce în fața cititorului nu doar o contribuție inedită la cunoașterea mecanismelor de promovare în străinătate a culturii românești în perioada comunistă, ci și o incursiune plină de culoare în istoria culturii românești (și, pe alocuri, chiar universale) din a doua jumătate a secolului XX.” Dan Cătănuș

„Autoarea a realizat o selecție potrivită a literaturii de specialitate, reușind astfel o tratare detaliată și cvasiexhaustivă a temei alese. Subiectul principal al lucrării privește funcționarea mecanismelor de politică externă și de propagandă culturală în afara granițelor asumate de către un stat comunist puternic marcat de sovietizare la început (cca 1948-1955), apoi trecut printr-o fază de relativă autonomizare și care sfârșește prin a-și neglija institutul de reprezentare culturală externă. Judecând global, IRRCS nu a reușit să desfășoare o «diplomație culturală» în adevăratul sens al cuvântului, în principal din cauza constrângerilor ideologice și politice majore care i-au grevat mereu existența.” Cristian Vasile

„Întrebarea la care vrea să răspundă acest volum este următoarea: cât a fost influență și factor ideologic în gestionarea relații-lor culturale și cât a fost real succes în promovarea unei identități culturale originale? Sau, extrapolând, propaganda culturală în dictatură este mai eficientă și mai coerentă decât cea practicată într-o formă de guvernare democratică?” (Carmen Stratone)

Cartea „Românii şi România” începe şi se încheie cu un model piramidal de înţelegere şi interpretare a naţiunii. Potrivit modelului, toate societăţile, toate naţiunile, şi de fapt toţi oamenii, evoluează conform unui model piramidal

A apărut sub egida INST și volumul editat de Gheorghe F. Anghelescu, Octavian Roske și Ion Constantin, sub titlul O viaţă în slujba ţării: convorbiri cu generalul Titus Gârbea, care valorifică o serie de interviuri realizate în anii 1980 cu fostul atașat militar la Berlin, martor la o serie de evenimente semnificative din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.

Confesiunile elitei comuniste - România 1944–1965 - Rivalităţi, represiuni si crime

Interviurile consemnate în acest prim volum sunt revelatoare pentru obținerea unei imagini de ansamblu a ororilor regimului comunist din România.

Sunt informații care vin să completeze volumele de memorii și relatări tipărite după 1989 și care aparțin dizidenților regimului comunist.

Este greu să (re)citești despre dramele și patimile suportate de cei care au îndrăznit să aibă o opinie personală sau să gândească altfel decât cerea/impunea Partidul.

Dar „Confesiunile elitei comuniste Arhiva Alexandru Șiperco” mai are un avantaj, de neegalat: sunt informații de la sursă, consemnate în timp real, subiective, e foarte adevărat, dar care aduc confirmări sau infirmări ale faptelor consemnate de istoria oficială.

Nona Ropotan< BR>

Volumul 5 din seria „Confesiunile elitei comuniste. România 1944–1965: rivalităţi, represiuni, crime... Arhiva Alexandru Şiperco”, volum publicat cu sprijinul Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului.

Puteţi citi ce au relatat: Elena Pătrăşcanu, Constantin Pârvulescu, Mihai Popescu, Tudor Radu Popescu, Ion Popescu-Puţuri, Vasile Posteucă (Mihail Povstanschi), Constantin Predulea, Sanda Rangheţ, Anton Raţiu, Grigore Ion Răceanu, Nicolae (Nicu) Rădescu, Dan Răutu, Leonte Răutu, Andrei (Bandi) Roman, Valter Roman, Eugen Runcan, Victoria Sârbu, Tudor Sepeanu.

 Volumul „constituie una dintre cele mai atractive surse de informații pentru cei interesați de geneza comunismului românesc, instaurarea regimului comunist în România sau de biografiile nomenclaturiștilor români. Cartea cuprinde o serie de interviuri realizate de Alexandru Șiperco cu personaje mai mult sau mai puțin cunoscute ale mișcării comuniste din România, dar care au jucat un rol important în primele decenii de activitate ale PCdR/PMR. 

Ceauşescu îi cerea lui Brejnev, în 1976, să desfiinţeze gardul de sârmă ghimpată de pe Prut Ideea scrierii acestui volum mi-a fost dictată de constatarea pe care am făcut-o cu ani în urmă, privind absenţa unei lucrări de sine stătătoare, care să ofere o imagine generală, pe cât posibil obiectivă, fără idei preconcepute, asupra evoluţiei sinuoase a relaţiilor româno-sovietice pe parcursul unui sfert de veac (1965-1989). Firul conducător l-au reprezentat relaţiile dintre P.C.R. şi P.C.U.S., definitorii pentru identificarea direcţiei ansamblului raporturilor româno-sovietice, inclusiv în momentele de criză prin care au trecut acestea, în august 1968 sau în decembrie 1989. Am abordat, de asemenea, momentele sensibile din istoria comună a celor două ţări, inclusiv problemele privind Basarabia şi tezaurul românesc evacuat la Moscova în anii primului război mondial, disputele din domeniul istoriografic sau discuţiile pe marginea cadrului juridic al relaţiilor bilaterale. Aspectele colaborării româno-sovietice în cadrul Tratatului de la Varşovia, percepţia Moscovei asupra unor direcţii majore ale politicii externe a României din perioada 1965-1989, poziţia P.C.R. în cadrul mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale urmează să fie tratate într-un volum separat.

ANA BLANDIANA (nume literar al Otiliei-Valeria Coman, căsătorită Rusan) s-a născut la Timişoara, la 25 martie 1942. Studii de filologie romanică, licenţiată a Facultăţii de Filologie a Universităţii din Cluj. Burse de studii la Iowa University (SUA), Heidelberg Universität, DAAD Berlin. Cărţi de poezie: Persoana întâi plural, 1964; Călcâiul vulnerabil, 1966; A treia taină, 1969; 50 de poeme, 1970; Octombrie, noiembrie, decembrie, 1972; Poeme, 1974; Somnul din somn, 1977; Întâmplări din grădina mea, 1980; Ochiul de greier, 1981; Ora de nisip, 1984; Stea de pradă, 1986; Alte întâmplări din grădina mea, 1987; Întâmplări de pe strada mea, 1988; Poezii, 1988; Arhitectura valurilor, 1990; 100 de poeme, 1991; În dimineaţa de după moarte, 1996; La cules îngeri, 1997, 2003, 2004; Cartea albă a lui Arpagic, 1998; Balanţa cu un singur talger, 1998; Soarele de apoi, 2000; Refluxul sensurilor, 2004; Poeme, 2005, Întoarcerea lui Arpagic, 2008; Patria mea A4, 2010; Pleoape de apă, 2010; Orologiul fără ore, 2016; Variațiuni pe o temă dată, 2018; Integrala poemelor (2019). Cărţi de eseuri: Calitatea de martor, 1970, 2003; Eu scriu, tu scrii, el/ea scrie, 1975; Cea mai frumoasă dintre lumile posibile, 1978; Coridoare de oglinzi, 1983; Autoportret cu palimpsest, 1985; Oraşe de silabe, 1987; Geniul de a fi, 1998; Ghicitul în mulţimi, 2000; Cine sunt eu?, 2001; A fi sau a privi, 2005; O silabisire a lumii, 2006; Spaima de literatură, 2004, 2010; Fals tratat de manipulare, 2013; Istoria ca viitor, 2017. Cărţi de proză: Cele patru anotimpuri, 1977, 2001, 2011 – nuvele; Proiecte de trecut, 1982, 2011 – nuvele; Sertarul cu aplauze, 1992, 1998, 2002, 2004 – roman; Imitaţie de coşmar, 1995 – nuvele; Oraşul topit şi alte povestiri fantastice, 2004 – nuvele; Povestiri fantastice, 2016 - nuvele. Cărţile sale de poezie şi de proză au apărut în traducere, începând din 1982, la prestigioase edituri din Polonia, Germania, Italia, Marea Britanie, Spania, Estonia, Suedia, Norvegia, Ungaria, Franţa, Olanda, Bulgaria, Letonia, Albania, Serbia, Slovenia, Macedonia, China, Coreea de Sud. Premii literare: Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, 1969; Premiul pentru poezie al Academiei Române, 1970; Premiul pentru proză al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, 1982; Premiul Internaţional „Gottfried von Herder“, Viena, 1982; Premiul Naţional de Poezie, 1997; Premiul „Opera Omnia“, 2001; Premiul Internaţional „Vilenica“, 2002; Premiul Internaţional „Camaiore“, 2005; Premiul Special „Acerbi“, 2005; Premiul „Poetul European al libertăţii“, 2016, Premiul Canadian pentru Poezie „Griffin", 2018. Interdicţii de publicare: 1959–1964, 1985, 1988–1989. În 1990, Ana Blandiana reînfiinţează PEN Clubul Român, al cărui preşedinte devine. Este unul dintre iniţiatorii Alianţei Civice, pe care o conduce între 1991 şi 2001. Fondator şi preşedinte al Academiei Civice, care realizează, sub egida Consiliului Europei, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, de la Sighet. Membră a Academiei Europene de Poezie, a Academiei de Poezie „Stéphane Mallarmé“ şi a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO).