Cărți

Micuța celulă cerebrală care a schimbat istoria medicinei

„Una dintre cele mai bune cărți ale anului 2020" – Wired

Până de curând, microgliile erau considerate celule utile, dar neinteresante, un fel de menajere ale creierului. Iată însă că o recentă descoperire revoluționară a dezvăluit legăturile surprinzătoare dintre microglii și sănătatea noastră fizică și mintală. Când sunt activate – de orice factor care tulbură sistemul imunitar al corpului, cum ar fi stresul cronic, traumele și infecțiile virale – ele pot contribui la probleme de memorie, anxietate, depresie și boala Alzheimer. Totuși, în circumstanțe favorabile, microgliile pot fi convinse să revină la rolul de vindecători angelici, capabile să facă reparații ale creierului în moduri care ajută la diminuarea simptomelor.
Cu compasiune născută din experiența personală, Donna Jackson Nakazawa aduce în prim plan această nou înțeleasă știință, urmărind eforturile și cazurilor unor practicieni și pacienți aflați în primele linii de tratament care ajută la „restartarea" microgliilor. În cel puțin un caz, ea a fost martora unei vindecări uimitoare, iar în altele a putut observa ușurări semnificative ale simptomelor apăsătoare, oferind speranțe noi zecilor de milioane de oameni afectați de probleme de sănătate mintală, cognitivă și fizică.
O relatare pasionantă în care, prin metodele detectivismului științific, ni se prezintă potențialul medical al rolului microgliilor – un tip evaziv de celule cerebrale ce au o importanță vitală pentru viața noastră de zi cu zi.

BESTSELLER NEW YORK TIMES

De la autorul bestsellerurilor Viitorul minții umane și Viitorul omenirii

În căutarea unei teorii a tuturor lucrurilor

Epopeea celei mai mari aventuri științifice — Sfântul Graal al fizicii, care ar putea să explice crearea universului

Când a descoperit legea gravitației, Newton a unificat regulile care guvernează cerurile și Pământul; de-atunci, fizicienii au tot așezat noi forțe în teorii tot mai cuprinzătoare. Însă provocarea supremă este realizarea unei sinteze monumentale a teoriei relativității și teoriei cuantice. Ar fi realizarea de căpătâi a științei, o fuziune profundă a tuturor forțelor naturii într-o singură ecuație minunată, care să descifreze cele mai profunde mistere ale științei: Ce s-a întâmplat înainte de Big Bang? Ce se află de cealaltă parte a unei găuri negre? Există alte universuri și dimensiuni? Este posibilă călătoria în timp? De ce ne aflăm aici? Înconjurată de controverse aprinse, miza este nici mai mult, nici mai puțin decât concepția noastră despre univers.

„Fascinant (…) Măiestria lui Kaku de a transpune concepte complexe într-un limbaj accesibil transformă cartea într-o revelație intelectuală." – Publishers Weekly

„Dacă există cineva care să poată descâlci matematica și fizica ezoterice ale teoriei corzilor, acela este Kaku. Și exact asta și face în această cărticică minunată: explică în termeni simpli și clari progresele conceptuale, fundăturile și întrebările rămase fără răspuns în căutarea unei mari teorii unificate a tuturor lucrurilor." – Wallstreet Journal

„Michio Kaku scrie despre știință într-un limbaj curat și concis (…) O poveste limpede și antrenantă despre o aventură științifică dificilă." – Smith Sonia Magazine

„Avizată și accesibilă." – Nature

„O relatare de specialist despre căutarea «Sfântului Graal» al fizicii (…) O lucrare importantă." – Kirkus Reviews

Sunt şanse ca locul în care te afli acum să fi fost cândva străbătut de o mare de lavă tulbure, zdrobit de o masă de gheață, zdruncinat de un meteorit căzut în apropiere sau poate acoperit de gaze toxice, îngropat sub ocean sau sub vârful unui lanț muntos, ori cutreierat de monștri fioroși. Povestea planetei noastre și a organismelor răspândite la suprafața ei este mult mai spectaculoasă decât orice film de la Hollywood, plină de suficiente răsturnări de situație încât să concureze cu un thriller de succes. Însă abia recent am început să transformăm întregul mister într-o poveste coerentă. Bazându-se pe decenii de cercetare de teren și pe informații științifice de ultimă oră, renumitul geolog Andrew H. Knoll ne oferă o biografie riguroasă, însă accesibilă a Pământului, consemnând minunata istorie de 4,6 miliarde de ani a planetei noastre. Punând schimbările climatice din secolul XXI într-un context amplu, Scurtă istorie a Pământului oferă o perspectivă indispensabilă asupra punctului în care ne aflăm și spre care ne îndreptăm. Conține ilustrații originale care prezintă istoria Pământului și aproape 50 de imagini (hărți, tabele, fotografii și grafice).

„Acoperă istoria planetei noastre de la primele formațiuni până în prezent într-un mod succint și bine scris.“ Forbes

„O prezentare concisă și iscusită a istoriei Pământului... O introducere specializată în istoria tuturor lucrurilor.“ Kirkus Reviews

„O cronică superbă a formării și începuturilor planetei noastre, a interacțiunilor poate neașteptate, dar fascinante care au creat viața diversă și abundentă și extincțiile în masă. Knoll prezintă cu îndemânare condițiile de mediu extreme, violența și fragilitatea care marchează ciclurile și evoluția Pământului.“ Booklist

„Un tip de carte de care este nevoie în acest moment... Knoll pune cap la cap date din diverse domenii pentru a spune povestea planetei noastre clar și accesibil.“ Scientific Inquirer

Fie că asculți Bach, The Beatles sau Eminem, muzica joacă un rol esențial în viața ta – chiar dacă nu ți-ai dat seama niciodată de asta. Cum se face că muzica îți evocă emoții atât de puternice? Răspunsul începe să devină mai clar mulțumită progreselor din cadrul neuroștiințelor și al psihologiei evoluționiste. Creierul nostru muzical oferă cititorului nespecialist o viziune de ansamblu asupra studiilor din domeniu, răspunzând totodată unor întrebări foarte diverse: sunt preferințele noastre muzicale dobândite în perioada intrauterină? Există o limită de vârstă dincolo de care nu-ți mai poți schimba gusturile în materie de muzică? Diferă plăcerea ascultării unei melodii de celelalte plăceri?

Pentru a oferi o viziune cât mai cuprinzătoare asupra muzicii, Levitin o abordează din perspective diferite, descriind culturi în care cântatul este considerat o capacitate umană fundamentală și în care toți membrii comunității cântă în mod regulat – spre deosebire de societățile moderne, unde interpretarea muzicii a devenit apanajul unor cunoscători. Studiile asupra pacienților cu boli neurologice care îi împiedică să guste muzica și asupra persoanelor înzestrate cu ureche muzicală absolută, care pot reproduce o compoziție după o singură audiție, oferă și ele numeroase detalii despre cum anume transformă creierul nostru vibrațiile instrumentelor în sunete și melodii.

Foarte bine documentată și scrisă într-un limbaj accesibil, cartea de față este un omagiu adus frumuseții muzicii în toate formele ei, de la ritmurile tribale până la rock și hip-hop, propunându-și să elucideze modul în care datele noastre biologice se îmbină cu educația pentru a da naștere experienței muzicale.

Spaima de necunoscut și neliniștea niciodată ostoită a omului l-au îmboldit să caute neîncetat răspunsul la chinuitoarea întrebare: Ce se întâmplă cu noi după moarte? Poate că s-ar cuveni să păstrăm tăcerea în fața misterului morții; dar dacă am da cuvântul chiar celor care, paradoxal, au trăit-o? Cartea de față este rodul unui studiu sistematic al controversatelor experiențe din vecinătatea morții. Dezbaterile și polemicile țesute în jurul acestor relatări nu par să se încheie prea curând, însă undeva, dincolo de gâlceava dintre neuroștiință și credință, își face loc, timid, speranța.

„Cu toate că din experiența ei Sharon a învățat că Dumnezeu nu judecă, a mai aflat că ne judecăm singuri și că primim înapoi tot ceea ce dăruim universului. Acest lucru dă naștere unei teorii interesante: chiar dacă Dumnezeu nu e judecătorul nostru, poate că există un mecanism prin care judecata e inclusă în țesătura universului. Oare e posibil ca bunătatea și moralitatea să fie mai aproape de niște legi științifice decât credem? E o idee fascinantă.“ — JEFFREY LONG, PAUL PERRY

„O carte extraordinară, care ne aduce tot mai aproape de o soluție rațională a misterului vieții de după moarte.“ — RAYMOND MOODY, autorul bestsellerului Viață după viață

Autoare distinsă cu Royal Society Science Book Prize

Ce imbold misterios i-a împins pe strămoșii noștri hominizi să guste din pomul cunoașterii, să privească dincolo de zare, depășindu-și condiția și devenind creatori de artă, știință, civilizație? De ce nu s-au mulțumit cu fructele căzute din copaci, ci au călătorit tot mai departe, până în spațiul cosmic? Cum a fost cu putință ca urmașii lor să devină stăpânii cuvântului, ai focului, ai frumuseții, ai timpului și ai întregii planete, iar acum năzuiesc să preia chiar frâiele evoluției vieții? Gaia Vince ne oferă răspunsuri surprinzătoare în această nouă istorie a omului, făcându-ne să înțelegem că nu s-a spus încă totul, și nici nu se va putea spune. Doar cunoscând istoria biologică, socială, economică și culturală a speciei noastre ne vom înțelege pe noi înșine, ce ne separă și ce ne unește. ai, mai ales, vom reuși să ne integrăm armonios în noul superorganism global spre care evoluează omenirea, Homo omnis, omul total, omul atotputernic.

„În această epopee a evoluției omenești, Gaia Vince face salturi istorice amețitoare, întrezărind legături neașteptate între arheologie, antropologie, genetică și psihologie.“ — TOM WHIPPLE, Times of London

„Foarte bine informată cu privire la ultimele cercetări din domeniu, Gaia Vince ne invită într-un periplu plin de culoare prin istoria speciei noastre, de la Big Bang la iminenta epocă a hipercooperării.“ — RICHARD WRANGHAM, profesor de antropologie la Universitatea Harvard

„Am scris această carte pentru a răspunde unei întrebări pe care o consider fundamentală: Cum am ajuns să fim așa de diferiți față de celelalte animale și cum am reușit să ne schimbăm destinul – și nu doar destinul nostru, ci și pe cel al întregii vieți de pe Pământ?“ — GAIA VINCE

În Sub un cer alb, Elizabeth Kolbert analizează cu atenție noua lume pe care o creăm. În acest timp, ea întâlnește biologi care încearcă să conserve cel mai rar pește din lume, ce trăiește într-un singur ochi de apă, în mijlocul deșertului Mojave; ingineri care transformă emisiile de carbon în piatră în Islanda; cercetători australieni care încearcă să dezvolte un „supercoral“ ce poate supraviețui pe un glob mai fierbinte; și fizicieni care se gândesc să lanseze mici diamante în stratosferă pentru a răci Pământul.

Te-ai întrebat vreodată de ce crește aluatul? Sau de ce simți un val de energie după cafeaua de dimineață? Ori de ce șamponul îți face părul să pară gras? Răspunsul ni-l oferă chimia. Din clipa în care ne trezim până când vine momentul să ne culcăm (și chiar în timp ce dormim), totul este chimie. Și nu e nevoie de un doctorat în științe ca să înțelegem de ce.

În această carte, autoarea explică într-un mod simplu principiile fundamentale ale acestei științe care se poate să ți se fi părut de neînțeles în liceu și ne arată cum tot ce facem are legătură cu chimia. Cu mult umor și cu un entuziasm molipsitor, îți va stârni interesul pentru știință și îți va schimba modul în care înțelegi lumea.

„Fizicianul care ne-a transformat perspectiva asupra universului.“ – Financial Times

Carlo Rovelli, unul dintre protagoniștii cercetărilor din gravitația cuantică, urmărește evoluția ideilor despre alcătuirea lumii, din Antichitate până la descoperirile și modelele teoretice cele mai recente, care ne modifică radical perspectiva asupra materiei, spațiului și timpului. Consecința punerii de acord a teoriei cuantice cu relativitatea generală este că spațiul și timpul nu sunt entități continue, divizibile la infinit, ci au o structură granulară.

„De-a lungul întregii mele cariere ştiinţifice, prietenii şi oamenii pur şi simplu curioşi mi-au cerut să le explic ce e cu cercetarea în domeniul gravitaţiei cuantice. Cum e posibil să studiezi noi modalităţi de a concepe spaţiul şi timpul? Mi s-a cerut de nenumărate ori să scriu o relatare pe înţelesul tuturor a acestor cercetări.“ – Carlo Rovelli

Stephen Hawking nu este un om de știință obișnuit. El a reușit, poate mai mult decât oricine altcineva, să ne ajute să descifrăm enigmele universului. Cercetările sale cu privire la găurile negre și nașterea universului au fost cu adevărat revoluționare, iar boala care l-a țintuit într-un scaun cu rotile nu i-a limitat în nici un fel strălucirea intelectuală și cariera științifică. Mai mult, Hawking a contribuit din plin la popularizarea științei, iar cărțile sale s-au vândut în milioane de exemplare în toată lumea.

Stephen Hawking: O viață dedicată științei are darul de a prezenta pe larg atât ideile științifice care l-au făcut un veritabil star la nivel internațional, cât și viața sa personală, cel puțin la fel de pasionantă din multe puncte de vedere.

Nu-i o sarcină simplă să oferi publicului larg, fără a te folosi de ecuații, o perspectivă de ansamblu asupra fizicii moderne. Cu talentul său de comunicator al științei, Jim Al-Khalili reușește să sintetizeze în mod intuitiv rezultatele la care am ajuns în trei domenii fundamentale din fizică – relativitatea, teoria cuantică și termodinamica –, pentru a ajunge la întrebările rămase deocamdată fără răspuns privind, de pildă, natura materiei și energiei întunecate, inflația cosmică sau semnificația mecanicii cuantice. Dincolo însă de tratarea acestor subiecte (adesea și din unghi filozofic), cartea lui Jim Al-Khalili este o lecție despre felul în care se dezvoltă știința, despre modestie, onestitate și discernământ. Este, așa cum spune autorul de la bun început, o odă închinată fizicii.

„O carte pasionantă de la prima la ultima pagină. De-acum veți privi cu alți ochi banala tomată.“ Psychologies

„Mancuso este hotărât să revendice în numele plantelor recunoașterea pe care ele, de fapt, o merită.“ The New Yorker

O fascinantă călătorie pe care a parcurs-o viața, de la apariția ei pe Pământ și până în ziua de azi, povestită de către cunoscătorul ei cel mai avizat.

Viața a apărut pe Pământ în urmă cu aproximativ 4 miliarde de ani. Care este povestea evoluției sale? A fost viața ceva inevitabil? Dar specia umană? Ar fi existat alte ființe dotate cu inteligență dacă n-ar fi fost oamenii? Ce tipare folosește mecanismul evoluției? Evoluția
urmează o direcție în formă de săgeată? Plecând de la toate aceste întrebări și analizând în profunzime răspunsurile științifice care au fost oferite de-a lungul anilor, Juan Luis Arsuaga alcătuiește o poveste autentică a vieții pe Pământ, ce culminează cu întrebarea legată de sensul umanității: de ce ne aflăm aici?

Viața. Marea Istorie este o carte extrem de ambițioasă despre teoria evoluției de la unul dintre cei mai prestigioși oameni de știință ai zilelor noastre.

„Cartea lui Arsuaga este un studiu strălucit asupra vieții, universului și existenței omenești." - La Vanguardia

„Arsuaga este unul dintre experții de renume mondial în studiul evoluției umane, precum și un remarcabil savant și un vorbitor înnăscut." – ABC

„Lucrarea lui Arsuaga se întoarce asupra trecutului nostru pentru a ne prezice viitorul, oferindu-ne o analiză completă a cărărilor nesigure pe care noi, ca specie umană, le vom urma." - La Razón

„Arsuaga trebuie citit de toți cei care sunt interesați de originea noastră și de speciile înrudite cu noi supuse extincției." - Dr. Ian Tattersall, Curator la Departamentul de Antropologie din cadrul Muzeului American de Istorie Naturală, New York

MATERNITATE / BIOLOGIE / INSPIRAȚIONAL

Dacă ți-au plăcut: La ce să te aștepți când ești însărcinată, de Heidi Murkoff sau Cel dintâi mister. Povestea ta dinainted e a te naște, de Katharina Vestre

În Gene de mamă. Noua știință a instinctului matern, Abigail Tucker ne propune o explorare fascinantă și provocatoare a biologiei maternității, împletind cele mai recente cercetări din domeniu cu experiențele personale ale autoarei. Femeia contemporană are avantajul de a fi mult mai bine informată și, de cele mai multe ori, mult mai adecvat asistată în toate fazele maternității și ale creșterii copiilor, însă știința mamelor are în spate puternice modele culturale și familiale, dar și milioane de ani de evoluție.

Toată lumea știe cum se fac copiii, însă oamenii de știință abia acum încep să înțeleagă cum se face o mamă. Gene de mamă dezvăluie cercetările științifice din spatele celor mai tandre impulsuri materne ale noastre, răspunzând la întrebări precum: sunt mamele condamnate să își imite propriile mame (sau nu)? Cum poate agresivitatea maternă să le transforme pe femei în cele mai uimitoare creaturi din lume? Și în ce fel o criză precum pandemia Covid-19 ajunge să creeze sau să distrugă o mamă?

Un demers deopotrivă științific și personal, este o carte potrivită atât pentru femei (fie ele mame sau nu), cât și pentru bărbați: capitolul „Gene de tată” este unul dintre cele mai surprinzătoare, arătând rolul fundamental al tatălui în crearea mamei, nu doar pe plan personal, ci și pe plan biologic. Împletind cele mai recente cercetări cu experiențele autoarei, Gene de mamă, este o carte „spirituală, reconfortantă, care scoate maternitatea din notele de subsol și o plasează în față și în centru – acolo unde îi este locul“ (Dr. Louann Brizendine).

Cartea eminentului specialist în psihologie socială Robert Levine este o explorare captivantă și detaliată a felului în care fiecare cultură percepe și gestionează timpul. Prin intermediul unor experimente sociale inedite și al unei analize pătrunzătoare, Levine reușește să creeze practic un ghid pentru toți cei care vor să navigheze eficient în ritmul cotidian al oricărei culturi străine, să descopere cât de influențați sunt de evenimentele presante de acasă și să-și traseze propria geografie a timpului.

„Robert Levine pune laolaltă observații de mare finețe, experimente de teren originale și o erudiție cuprinzătoare pentru a articula o perspectivă inedită cu privire la felul în care timpul subiectiv și funcționarea societății umane se împletesc sau intră în conflict.“ — PHILIP ZIMBARDO, Universitatea Stanford

„Călătoria, fie ca turist sau ca psiholog, te învață estetica timpului mijlociu: găsirea unui echilibru între ritmul rapid și cel lent, între timpul evenimentelor și cel al ceasului, între activitate și inactivitate. După ce vizitează culturi mai relaxate, persoanele dependente de muncă și de timp tind să se întoarcă acasă hotărâte să încetinească ritmul vieții stăpânite de ceas.“ — ROBERT LEVINE

Scrisă de unul dintre cei mai importanți specialiști în neuroștiințe din lume, Strania ordine a lucrurilor este o investigație inovatoare asupra homeostaziei, proprietatea biologică ce reglează fiziologia umană în vederea asigurării supraviețuirii și înfloririi vieții. Antonio Damasio ne arată că descindem, din punct de vedere biologic, psihologic și chiar social, dintr-o lungă succesiune de strămoși ce începe cu simplele celule vii, că mintea și cultura sunt legate de vechile forme de viață printr-un fir invizibil și că în alcătuirea umană fundamentală există o forță ce tinde către conservarea oricărui organism de pe planetă. Această carte, ce discută în profunzime originea vieții, a minții și a culturii, ne oferă un nou mod de a înțelege lumea și locul pe care îl ocupăm în ea.

„La aproape un sfert de secol după Eroarea lui Descartes, Antonio Damasio publică o nouă carte uimitoare, o explorare profundă a relației inextricabile dintre minte, corp și sursa sentimentelor umane.“ — LEONARD MLODINOW, autorul cărții Subliminal

Știința este o forță a binelui în lume – cel puțin de obicei. Dar uneori, când pe cercetători îi chinuie o obsesie, aceștia transformă o căutare nobilă în ceva sinistru. Sam Kean spune povestea adevărată a lucrurilor care se întâmplă când ambiția neîngrădită îi împinge pe oameni, altfel raționali, să sară peste cal în numele științei, călcând în picioare granițele etice și adesea comițând crime în timpul acestui proces.

Chirurgul și cuțitul de gheață ghidează cu măiestrie cititorul de-a lungul a două mii de ani de istorie, începând cu faptele întunecate ale Cleopatrei din Egiptul antic. Cartea ne arată că știința modernă își are originile și în comerțul transatlantic cu sclavi din anii 1700, că Thomas Edison a sprijinit ideea de scaun electric și că spionii infiltrați în Proiectul Manhattan au avut o logică deformată. Dar păcatele științei nu sunt toate îngropate în trecut. Multe dintre ele, ne amintește Kean, ne afectează și astăzi. Putem trasa legături directe între abuzurile medicale din Tuskegee și din Germania nazistă și ezitarea actuală la vaccin și putem conecta lobotomiile cu gheață din anii 1950 cu eșecurile contemporane ale îngrijirii sănătății mintale. Kean ne duce chiar și în viitor, când computerele avansate și ingineria genetică ar putea genera modalități cu totul noi de a ne face rău unii altora.

Uimitoare și entuziasmantă până la ultima pagină, această carte îmbină dramatismul descoperirii științifice cu fiorul ilicit al unor povești cu crime adevărate. Cu inteligență și cu precizie, Kean arată că, deși știința a făcut mai mult bine decât rău în lume, există cercetători necinstiți, iar când sacrificăm morala pentru progres, deseori nu obținem nici una, nici alta.

Uimitoarea trecere în revistă a acestor forme de viață diverse și extraordinare făcută de Merlin Sheldrake este revelatoare, arătându-ne de ce ar trebui să considerăm fungii unele dintre cele mai mari minuni de pe pământ. Uluitoare. — Time

M-am îndrăgostit de această carte. Merlin este un om de știință cu imaginația unui poet și un scriitor nemaipomenit. Prin forța scriiturii, cartea lui îți modifică percepția asupra a ceea ce este omenesc. Va inspira o generație să se dedice micologiei. — Michael Pollan, autorul cărților Dilema omnivorului și Cum să-ți schimbi mintea

Splendidă, vibrantă, revelatoare... O lucrare remarcabilă a unui scriitor extraordinar, care reușește din nou să insufle viață stranietății. — Robert Macfarlane, autorul cărții Underland

Fidel numelui său,  Merlin [vrăjitor] ne poartă într-o călătorie magică, în adâncurile rădăcinilor naturii: universul micelian care există sub fiecare pas pe care îl facem în viață. Merlin este un povestitor iscusit, depănând povestea coevoluției noastre cu fungii sub forma unei aventuri științifice. Vieți întrețesute este o lectură obligatorie pentru oamenii de știință amatori ce speră să aducă schimbări pozitive pe această planetă sacră, pe care o împărțim. — Paul Stamets, autorul cărții Mycelium Running: How Mushrooms Can Help Save the World

Această carte fermecătoare scoate la lumină conexiunile fungice care leagă plantele, copacii și oamenii. Credeam că știu o mulțime de lucruri despre fungi, dar am aflat multe lucruri noi și incitante. Sheldrake este unul dintre acei oameni de știință rari, care nu se tem să speculeze cu privire la implicațiile cu adevărat profunde ale lucrării sale. O lectură captivantă. — Andrew Weil, autorul cărții Fast Food, Good Food

Deopotrivă formidabilă și amețitoare prin modul profund în care ne recalibrează înțelegerea asupra lumii naturale și a organismelor adesea neglijate din ea. — Ed Yong, autorul cărții Cuprind mulțimi

„În ultimii treizeci de ani, Carlo Rovelli a fost sursa unora dintre cele mai fascinante idei din fizica fundamentală.“ — New Scientist

Marea dificultate cu care se confruntă azi fizica fundamentală ține de incompatibilitatea dintre cele două mari teorii din secolul XX: relativitatea generală (care descrie legătura dintre spațiu-timp și gravitație) și mecanica cuantică (născută din sondarea microcosmolui). În căutarea unei teorii cuantice a gravitației, au fost lansate câteva propuneri revoluționare, iar Carlo Rovelli este figura centrală a unui domeniu de cercetare promițător: gravitația cuantică cu bucle. Și dacă timpul n-ar exista? împletește prezentarea intuitivă a rezultatelor din acest domeniu cu episoade revelatoare din cariera de fizician a lui Rovelli, care l-a purtat din Europa în America și înapoi în Europa. Aflăm că spațiul și timpul nu apar în ecuațiile fundamentale ale teoriei, ci sunt doar manifestări macroscopice – idee bizară la prima vedere, dar susținută de o perspectivă logic coerentă. Aflăm, în fond, că lumea nu e așa cum ni se pare, există straturi mult mai adânci ale realității, iar pentru a le înțelege trebuie să ne abandonăm prejudecățile. Cartea lui Rovelli este o lecție despre știință, despre filozofia și etica științei, însă și pledoaria pasionată pentru rațiune a unui umanist.

De la apariția lui Homo sapiens și revoluția cognitivă petrecută în urmă cu 50.000 de ani, capacitatea speciei noastre de a înțelege și modifica mediul în care trăiește pare nelimitată. Un singur mister rămâne nerezolvat: cel al naturii umane și al civilizației sale. Ce suntem cu adevărat, de ce specia noastră face ceea ce face sfidează orice explicație rațională. Plonjând în miezul revoluțiilor biologiei, Pier Vincenzo Piazza ne oferă o lectură complet nouă despre ființa umană, despre aspirațiile și excesele sale, și arată cum acest Homo biologicus situat în afara vremurilor sale ar putea evolua în cele din urmă într-o direcție bună.

Apariția vieții și capacitatea sa de a genera ordine din haos sunt enigme care încă nu au primit un răspuns definitiv. Renumitul fizician Paul Davies susține că, pentru a lămuri aceste enigme, trebuie mai întâi să răspundem la o întrebare mai adâncă: „Ce este informația?“ Ca să înțelegem natura și originea vieții, Davies ne propune să adoptăm o perspectivă asupra biologiei potrivit căreia fundamentele vieții sunt asemănătoare sistemelor cibernetice, în sensul în care viața așa cum o cunoaștem ar trebui să fie considerată un fenomen asemănător stocării și gestionării informației. Pătrunzând în adevărata mecanică a fenomenelor din lumea fizică obișnuită, Davies ne arată cum procesele biologice, de la fotosinteză la capacitatea de orientare a păsărilor, se bazează pe mecanica cuantică, și cum fizica cuantică și procesarea informației ar putea constitui cheia dezlegării misterului vieții de pe Pământ. Folosind un limbaj accesibil, Rețelele de informație și misterul vieții expune diferite teorii interdisciplinare pentru a ne purta într-o călătorie edificatoare către țelul suprem al științei: unificarea tuturor teoriilor din biologie și fizică, astfel încât omenirea să poată înțelege locul pe care îl ocupă în univers.

În această carte de referință, Paul Kurtz analizează motivele pentru care foarte mulți oameni cred în fenomene supranaturale și paranormale în pofida multitudinii dovezilor ce le pun la îndoială. Kurtz consideră că acest lucru se datorează unei înclinații omenești către gândirea magică („ispita transcendenței“), care subminează judecata critică și pregătește terenul pentru adoptarea unor credințe neîntemeiate. Astfel, apelând la filozofie, știință și psihologie, filozoful american supune unei analize detaliate doctrina și activitatea fondatorilor celor trei mari religii monoteiste (creștinismul, iudaismul și islamul), precum și fundamentele ideilor aflate în spatele misticismului, credinței în nemurire și în Dumnezeu, reîncarnării, astrologiei și ufologiei. Ispita transcendenței este o lectură obligatorie pentru oricine vrea să înțeleagă cu adevărat lumea în care trăiește.

Devenită simbol al ştiinţei, mai mult, simbol al unei înţelepciuni care depăşeşte frontierele ştiinţei, ajungând la întrebările esenţiale despre ordinea universului şi rostul nostru pe pământ, figura lui Einstein continuă să exercite o fascinaţie fără egal, atât asupra oamenilor de ştiinţă, cât şi asupra profanilor, cuceriţi de clarviziunea, nonconformismul şi umorul său. Cum văd eu lumea reuneşte articole şi conferinţe ale lui Einstein, definitorii pentru calea urmată în cercetările sale ştiinţifice, pentru personalitatea şi viziunea lui asupra lumii, texte prin care savantul a urmărit să se apropie de publicul larg, fără a lăsa în umbră rigoarea fizicianului.

În martie 1988, la o universitate americană pentru surdomuți s-au declanșat ample proteste: studenții nu cereau doar schimbarea rectorului, ci, în ultimă instanță, acceptarea statutului lor aparte, greu de înțeles pentru lumea din jur care aude. Incitat de acest eveniment, Oliver Sacks întreprinde o cercetare a universului surzilor și a limbajului semnelor – un limbaj de o formidabilă bogăție și plasticitate, posedând o gramatică proprie, a cărei înțelegere ne conduce spre cele mai profunde straturi ale gândirii. Văzând glasuri e o carte revelatoare. Ne îndeamnă să medităm asupra limbajului în genere și ne spune povestea emoționantă a unor oameni care sunt la fel ca noi, și totuși foarte diferiți. Ne apropie de esența condiției umane.

Astrofizicianul Neil deGrasse Tyson se bucură de una dintre cele mai mari comunități online de urmăritori datorită abordărilor sale inedite privind știința și universul nostru, abordări totodată extrem de accesibile publicului larg. Acum, Tyson ne invită să pătrundem în culisele faimei lui mondiale, făcându-ne cunoscută corespondența sa cu oameni din toată lumea, care i-au scris căutând răspunsuri. În acest volum, ce adună 101 de scrisori atent selectate, Tyson apelează la perspectivele cosmice pentru a răspunde celor mai diverse întrebări despre știință, credință, viață și, desigur, despre planeta Pluto. Răspunsurile sale concise, avizate, pasionate și adesea amuzante oglindesc popularitatea și reputația lui de excelent profesor formator.
Bestsellerul lui Tyson din 2017, Astrofizica pentru cei grăbiți, a ajutat peste un milion de cititori, într-o manieră deopotrivă profundă și accesibilă, să înțeleagă din ce este alcătuit universul nostru.
Cartea cea mai plină de sinceritate și de emoție de până acum a lui Tyson, Scrisori de la un astrofizician, ne face cunoștință cu o latură nouă, personală a strădaniei lui Tyson de a explora locul nostru în cosmos.

Cu o prefață semnată de Prof. univ. dr. Dumitru Constantin-Dulcan

Pe copertă: Gustav Klimt, Copacul vieții, 1905

Colecţia Noua Spiritualitate este coordonată de Dumitru Constantin-Dulcan.

Cartea scrisă de Eleodor Gh. Bistriceanu este o adevărată enciclopedie care ne vorbește, pe baza experimentelor științifice, despre universul cognitiv, nebănuit de interesant, al lumii fără grai articulat. Ea este rezultatul unui lung travaliu intelectual efectuat cu o remarcabilă cultură și cu inteligență, cu o afecțiune și o devoțiune de o rară noblețe pentru toate ființele cu care coabităm pe această planetă. Scriind această carte, intenția autorului este aceea de a stabili o relație de respect între noi și animale, de a înțelege o parte din misterul lor, care, indiscutabil, este și al nostru. Neînțelegerea rostului lor a avut consecințe iremediabile, prin dispariția multor specii de animale. Dacă nu vom ține seama de aceste avertismente, ultima specie care va dispărea, spun toți comentatorii acestui fenomen, va fi cea umană. Citiți cu răbdare această carte minunată, care vă va marca și vă va transforma profund. (Dumitru Constantin-Dulcan)

    Te-ai gândit vreodată cum e vremea pe Marte sau ce sporturi ai putea practica pe Lună? Vrei să afli cum te poți distra pe Jupiter și care sunt atracțiile de pe Saturn? Atunci acest ghid pentru vacanțe spațiale e pentru tine.

    Bazându-se pe informații științifice riguroase, cartea explorează imaginativ felul în care se vor desfășura vacanțele noastre în Sistemul Solar. Este o lectură esențială pentru cei care vor să afle mai multe despre „vecinătățile” Terrei și pentru aventurierii care vor să-și planifice încă de pe acum o călătorie spațială spre destinații atât de diferite față de cele pe care le cunosc.

    O carte pentru cei care vor să se familiarizeze într-un mod inedit cu planetele Sistemului nostru Solar, în care știința, cât se poate de reală, se combină cu fantezia.

LISA FELDMAN BARRETT este profesor de psihologie la Universitatea Northeastern, cu stagii la Harvard Medical School și Massachussetts General Hospital în psihiatrie și, respectiv, radiologie. A fost recompensată cu Director’s Pioneer Award, distincție oferită de NIH (Institutele Naționale de Sănătate), pentru cercetările sale inovatoare în domeniul mecanismelor neurofiziologice ale emoției.

PAUL NURSE (n. 1949), genetician și specialist în biologie celulară, a identificat felul în care este controlată reproducerea celulară, proces aflat la baza creșterii și dezvoltării tuturor organismelor vii. Este directorul Institutului Francis Crick din Londra. În plus, a condus Cancer Research UK și a fost președinte al Universității Rockefeller și al Societății Regale. Este laureat (împreună cu Leland Hartwell și Tim Hunt) al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină (2001) și a fost distins cu Premiul Albert Lasker și cu medaliile Regală și Copley din partea Societății Regale. A fost înnobilat în 1999 și i s- a acordat Legiunea de Onoare din partea Franței în 2003 și Ordinul Soarelui Răsare din partea Japoniei în 2018. A făcut parte vreme de 15 ani din Consiliul pentru Știință și Tehnologie și este în prezent consilier științific principal pentru Comisia Europeană și administrator al British Museum.