Cărți

Jamer Hunt este prodecanul Facultății de Inițiative Transdisciplinare de la The New School și fost director fondator al programului masteral de Design Transdisciplinar de la Parsons School of Design. A fost unul dintre fondatorii săptămânii Design Philadelphia, cel mai mare eveniment de acest fel din SUA. Fast Company l-a inclus pe lista „Cei mai creativi oameni”. Își folosește experiența unică pentru a da vieții o nouă perspectivă.

Adam Rutherford este genetician, autor de cărți științifice și personalitate media. A studiat genetica la University College London, iar în timpul doctoratului a făcut parte dintr-o echipă care a identificat prima cauză genetică a unei forme de orbire în copilărie. Pe lângă colaborarea cu The Guardian, unde se ocupă de rubrica de știință, a scris și a  prezentat pentru BBC mai multe seriale și emisiuni premiate, printre care Inside Science, bine cunoscuta emisiune săptămânală de pe Radio 4, The Cell difuzată de BBC Four, și Playing God, o emisiune despre dezvoltarea biologiei sintetice, pentru reputata serie științifică Horizon.

Bill Nye (n. 1955) este un comedian și prezentator de televiziune american cunoscut pentru programele de popularizare a științei. A absolvit facultatea de inginerie și a lucrat la compania Boeing până în 1986, când a hotărât să se dedice în totalitate scenei. Admirator înfocat al lui Steve Martin (pe care l-a și imitat, câștigând astfel un concurs), a început cu numere de stand-up comedy și a continuat cu scheciuri pentru diverse show‑uri TV. A devenit celebru odată cu emisiunea care i-a adus porecla „Bill Nye, The Science Guy“ și 23 de nominalizări la Premiile Emmy (dintre care a câștigat 19). A apărut în seriale TV precum Dancing with the Stars și The Big Bang Theory. A continuat să susțină știința prin aparițiile sale publice și în diverse conferințe, iar din 2010 este CEO al Societății Planetare. În 2017, a început un nou serial de succes, Bill Nye Saves the World, în care abordează cele mai arzătoare probleme cu care se confruntă omenirea la ora actuală: schimbările climatice, organismele modificate genetic, inteligența artificială și altele.

Peter Brannen este un jurnalist științific premiat, ale cărui articole au fost publicate în The New York Times, The Atlantic, The Washington Post, Wired, Aeon, The Boston Globe, Slate și The Guardian, printre altele.

Absolvent al Colegiului Boston, a beneficiat de un grant de cercetare Scripps Fellow la Universitatea Coloreado Boulder în 2018, o rezidență în jurnalism la Centrul Național de Sinteză Evolutivă al Universității Duke în 2015 și o bursă în oceanografie la Woods Hole Oceanographic Institution.

Aceasta este prima sa carte.

Jack Challoner este pasionat de știință și de transmiterea informației științifice publicului larg într-o manieră simplă, interdisciplinară, care să stârnească dorința cititorului de a afla mai multe despre subiectul abordat. A studiat fizica, a predat matematică și științe, a lucrat în departamentul educațional de la Muzeul de Știință din Londra și la dezvoltarea programelor de știință pentru BBC. Din anul 1991 a început să scrie, fiind autorul a peste 40 de cărți de știință și tehnologie.

CAROLINE CRIADO PEREZ este scriitoare, realizatoare de emisiuni și organizatoare de campanii feministe care au câștigat premii. Cele mai cunoscute campanii ale sale au inclus cofondarea The Women’s Room, reprezentarea unei femei pe bancnotele emise de Banca Angliei, obligarea Twitter să își revizuiască procedurile privind abuzul și ridicarea unei statui a sufragetei Millicent Fawcett în Parliament Square. În 2013 a primit Liberty Human Rights Campaigner of the Year Award și a primit Ordinul Imperiului Britanic cu ocazia zilei de naștere a reginei în 2015. Femei invizibile a câștigat FT & McKinsey Business Book of the Year Award, Books Are My Bag Readers’ Choice Award și Royal Society Science Book Award. Locuiește la Londra.

Când nu luăm în seamă cele mai groaznice scenarii, nu mai suntem atenți la posibilele rezultate, pe care tindem să le vedem ca scenarii extreme pentru care nu mai trebuie să elaborăm vreun plan. Estimări minimale stabilesc limitele a ce este posibil, iar asta ne ajută să distingem mai bine ce este probabil. Și poate vor dovedi că, în ultima jumătate de secol de anxietate climatică, optimiștii nu au avut niciodată dreptate. O încălzire de peste 4˚C până în 2100 înseamnă, potrivit unor estimări, că regiuni întregi din Africa, Australia, Statele Unite, America de Sud, la nord de Patagonia, și Asia, la sud de Siberia, vor deveni de nelocuit din cauza căldurii, deșertificării și inundațiilor. Dacă planeta a fost adusă în pragul catastrofei climatice în timpul unei singure generații, și responsabilitatea de a evita dezastrul aparține tot unei singure generații. A noastră.

 

Această carte are potențialul de a deveni Primăvara tăcută a generației sale. The Washington Post

 

Puternic argumentată. (...) O analiză magistrală a motivelor pentru care – cu atâtea soluții la îndemână – alegem pieirea. Nature

ABRAHAM (AVI) LOEB este profesor de științe în cadrul Universității Harvard, unde a ocupat catedra de astronomie din 2011 până în 2020, cea mai lungă perioadă din istoria departamentului, și unde coordonează Inițiativa Black Hole și Institutul de Teorie și Calcul. Membru în Consiliul Prezidențial pentru Știință și Tehnologie și în consiliul consultativ al platformei educaționale „Einstein: Visualize the Impossible“, el prezidează și comitetul consultativ al Intițiativei Breakthrough Starshot și al Consiliului de Fizică și Astronomie de la Academia Națională a SUA și este director de teoria științei în toate inițiativele Fundației Breakthrough Prize. A scris cinci cărți și 800 de lucrări științifice, este membru al Academiei de Artă și Știință a SUA, al Societății Americane de Fizică și al Academiei Internaționale de Astronautică. În 2012, revista Time l-a nominalizat în rândul celor mai influenți 25 de oameni în ce privește spațiul. Locuiește în apropiere de Boston, Massachusetts.

KIT YATES este lector la Departamentul de științe matematice și codirector al Centrului pentru Biologie Matematică de la Universitatea din Bath. Are un doctorat în matematică de la Universitatea Oxford, titlu obținut în 2011. Cercetările sale demonstrează că matematica poate fi folosită pentru a descrie tot felul de fenomene din lumea reală: de la formarea embrionilor la roiurile de lăcuste și de la boala somnului la modelele imprimate pe coaja de ou. Yates este interesat în mod special de rolul pe care îl joacă întâmplarea în biologie. Studiile sale de biologie matematică au fost prezentate de BBC, Guardian, Telegraph, Daily Mail, Scientific American, RTE și Reuters, printre altele. Pe lângă postul de universitar, Yates este și scriitor și comunicator în domeniul științei. Matematica vieții și a morții este prima sa carte.

ANDRI SNÆR MAGNASON (n. 1973) este unul dintre cei mai cunoscuți scriitori islandezi contemporani. A câștigat Premiul pentru Literatură Islandeză atât pentru ficțiune și ficțiune pentru copii, cât și pentru non-ficțiune. În plus, scrie poezie, piese de teatru, nuvele și eseuri. În 2009 a regizat în colaborare documentarul Dreamland bazat pe cartea sa Dreamland: A Self-Help Manual for a Frightened Nation. În 2010 i s-a decernat Premiul Kairos al Fundației Alfred Toepfel pentru personalități remarcabile în cultura europeană și pentru înțelegere interculturală. A candidat la alegerile prezidențiale din Islanda în 2006, fiind pe locul trei din nouă participanți. Trăiește la Rejkiavik împreună cu soția.

ROBERT P. CREASE este șeful catedrei de filosofie a Universității Stony Brook și autorul mai multor cărți despre știință, printre care se numără și Momentul cuantic (Editura Litera, 2017). Este coredactor-șef la Physics Perspectives și scrie o rubrică lunară, „Critical Point“, pentru revista Physics World. Este membru al Institutului de Fizică din Londra și al Societății Americane de Fizică din Statele Unite. A scris, a fost coautor, a tradus sau a redactat numeroase cărți, printre care World in the Balance: The Historic Quest for an Absolute System of Measurement; The Great Equations: Breakthroughs in Science from Pythagoras to Heisenberg și The Prism and the Pendulum: The Ten Most Beautiful Experiments in Science. Articolele și recenziile sale au apărut în The Atlantic Monthly, New York Times, Wall Street Journal, Science, New Scientist, American Scientist și alte publicații academice sau generaliste. Locuiește în New York.

STEVEN STROGATZ preda matematica aplicata la Universitatea Cornell din Ithaca, New York. Profesor renumit si unul dintre cei mai citati matematicieni din lume, a scris un blog despre matematica pentru New York Times si The New Yorker, adesea pe teme inspirate de curiozitatile vietii de zi cu zi. Castigator al unor numeroase premii si autor al unor bestselleruri internationale, Steven Strogatz ne impartaseste frumusetea matematicii prin cartile sale, prin prelegeri publice si prin aparitii la radio si la televiziune.

OLIVER SACKS (9 iulie 1933 – 30 august 2015) s-a născut la Londra, într-o familie de medici, şi a studiat medicina la Queen's College, Oxford. La începutul anilor '60 s-a stabilit în Statele Unite, la San Francisco. Din 1965 a locuit la New York, unde a fost profesor de neurologie la Albert Einstein College of Medicine. Preocuparea sa constantă a fost lucrul cu pacienţii suferind de boli neurologice pentru a-i ajuta sa trăiască în condiţii cât mai apropiate de normalitate. Oliver Sacks a îmbinat activitatea medicală cu scrisul, iar cărţile în care prezintă publicului larg cazurile sale clinice s-au bucurat de o uriaşă notorietate internaţională - au fost traduse în 22 de limbi, în tiraje de milioane de exemplare. Ele sunt studiate în universităţi de către neurologi, scriitori, filozofi şi sociologi. În plus, opera lui Oliver Sacks a avut un mare impact asupra intelectualilor umanişti şi asupra artiştilor. Awakenings a stat la baza filmului cu acelaşi titlu (cu Robert De Niro si Robin Williams, film nominalizat pentru Premiul Oscar) şi piesei lui Harold Pinter, A Kind of Alaska. Omul care îşi confunda soţia cu o pălărie (The Man Who Mistook His Wife for a Hat) a fost de asemenea pusă în scenă, cu mare succes, în regia lui Peter Brook. Cărți: Migraine (1970), Awakenings (1973), A Leg to Stand On (1984), The Man Who Mistook His Wife for a Hat (1985), Seeing Voices (1989), An Antropologist on Mars (1995), The Island of the Colorblind (1997), Uncie Tungsten: Memories of a Chemical Boyhood (2001), Oaxaca Journal (2002), Musicophilia: Tales of Music and the Brain (2007), The Mind's Eye(2010), Hallucinations (2012), On the Move: A Life (2015, trad. rom. În mişcare: O viaţă,Humanitas, 2015), Gratitude (2015, trad. rom. Recunoştinţă, Humanitas, 2017), The River of Consciousness (2017, trad. rom. Fluviul conștiinței, Humanitas, 2020).

 

Fotografia autorului © Adam Scourfield

OLIVER SACKS (9 iulie 1933 – 30 august 2015) s-a născut la Londra, într-o familie de medici, şi a studiat medicina la Queen's College, Oxford. La începutul anilor '60 s-a stabilit în Statele Unite, la San Francisco. Din 1965 a locuit la New York, unde a fost profesor de neurologie la Albert Einstein College of Medicine. Preocuparea sa constantă a fost lucrul cu pacienţii suferind de boli neurologice pentru a-i ajuta sa trăiască în condiţii cât mai apropiate de normalitate. Oliver Sacks a îmbinat activitatea medicală cu scrisul, iar cărţile în care prezintă publicului larg cazurile sale clinice s-au bucurat de o uriaşă notorietate internaţională - au fost traduse în 22 de limbi, în tiraje de milioane de exemplare. Ele sunt studiate în universităţi de către neurologi, scriitori, filozofi şi sociologi. În plus, opera lui Oliver Sacks a avut un mare impact asupra intelectualilor umanişti şi asupra artiştilor. Awakenings a stat la baza filmului cu acelaşi titlu (cu Robert De Niro si Robin Williams, film nominalizat pentru Premiul Oscar) şi piesei lui Harold Pinter, A Kind of Alaska. Omul care îşi confunda soţia cu o pălărie (The Man Who Mistook His Wife for a Hat) a fost de asemenea pusă în scenă, cu mare succes, în regia lui Peter Brook. Cărți: Migraine (1970), Awakenings (1973), A Leg to Stand On (1984), The Man Who Mistook His Wife for a Hat (1985), Seeing Voices (1989), An Antropologist on Mars (1995), The Island of the Colorblind (1997), Uncie Tungsten: Memories of a Chemical Boyhood (2001), Oaxaca Journal (2002), Musicophilia: Tales of Music and the Brain (2007), The Mind's Eye(2010), Hallucinations (2012), On the Move: A Life (2015, trad. rom. În mişcare: O viaţă,Humanitas, 2015), Gratitude (2015, trad. rom. Recunoştinţă, Humanitas, 2017), The River of Consciousness (2017, trad. rom. Fluviul conștiinței, Humanitas, 2020).

 

Fotografia autorului © Adam Scourfield

IMAGINI ULUITOARE GENERATE PE CALCULATOR DEZVĂLUIE MINUNILE UNIVERSULUI, DE LA BIG BANG ȘI GĂURI NEGRE LA CĂLĂTORII ÎN SPAȚIU.

CĂLĂTOREȘTE în nucleul exploziv al unei supergigante roșii.

DESCOPERĂ planetele incredibile și sateliții din sistemul nostru solar.

PRIVEȘTE în interiorul unei nave sau al unei stații spațiale și află cum funcționează un costum spațial.

OLIVER SACKS (9 iulie 1933 – 30 august 2015) s-a născut la Londra, într-o familie de medici, şi a studiat medicina la Queen's College, Oxford. La începutul anilor '60 s-a stabilit în Statele Unite, la San Francisco. Din 1965 a locuit la New York, unde a fost profesor de neurologie la Albert Einstein College of Medicine. Preocuparea sa constantă a fost lucrul cu pacienţii suferind de boli neurologice pentru a-i ajuta sa trăiască în condiţii cât mai apropiate de normalitate. Oliver Sacks a îmbinat activitatea medicală cu scrisul, iar cărţile în care prezintă publicului larg cazurile sale clinice s-au bucurat de o uriaşă notorietate internaţională - au fost traduse în 22 de limbi, în tiraje de milioane de exemplare. Ele sunt studiate în universităţi de către neurologi, scriitori, filozofi şi sociologi. În plus, opera lui Oliver Sacks a avut un mare impact asupra intelectualilor umanişti şi asupra artiştilor. Awakenings a stat la baza filmului cu acelaşi titlu (cu Robert De Niro si Robin Williams, film nominalizat pentru Premiul Oscar) şi piesei lui Harold Pinter, A Kind of Alaska. Omul care îşi confunda soţia cu o pălărie (The Man Who Mistook His Wife for a Hat) a fost de asemenea pusă în scenă, cu mare succes, în regia lui Peter Brook. Cărți: Migraine (1970), Awakenings (1973), A Leg to Stand On (1984), The Man Who Mistook His Wife for a Hat (1985), Seeing Voices (1989), An Antropologist on Mars (1995), The Island of the Colorblind (1997), Uncie Tungsten: Memories of a Chemical Boyhood (2001), Oaxaca Journal (2002), Musicophilia: Tales of Music and the Brain (2007), The Mind's Eye(2010), Hallucinations (2012), On the Move: A Life (2015, trad. rom. În mişcare: O viaţă,Humanitas, 2015), Gratitude (2015, trad. rom. Recunoştinţă, Humanitas, 2017), The River of Consciousness (2017, trad. rom. Fluviul conștiinței, Humanitas, 2020).

 

Fotografia autorului © Adam Scourfield

Este nevoie de foarte puține cunoștințe prealabile pentru a citi această carte – studiile liceale sau echivalentul acestora ar trebui să fie de ajuns –, dar presupun mai degrabă un anumit interes din partea cititorului decât să încerc să îmi fac reclamă singur. Din acest motiv am scris fără anecdote, desene, semne de exclamare, titluri de capitol glumețe sau imagini din mulțimea Mandelbrot. Am evitat, de asemenea, subiecte precum teoria haosului și teorema lui Gödel, care au influențat imaginarul public în mod disproporționat față de impactul lor asupra cercetărilor matematice actuale și care, oricum, sunt abordate pe larg în multe alte cărți. În schimb, am vizat mai multe subiecte obișnuite pe care le‑am discutat în detaliu pentru a arăta că pot fi înțelese într‑un mod mai sofisticat. Cu alte cuvinte, am vizat mai degrabă profunzimea decât amploarea și am încercat să transmit fascinația matematicii generale lăsând‑o să vorbească de la sine. Timothy Gowers

GILES SPARROW a studiat astronomia la University College London şi lucrează ca redactor specializat în literatură ştiinţifică de popularizare. A scris mai multe cărţi, printre care: The Universe and How To See It [Universul şi cum se vede el], The Stargazer’s Handbook [Manualul astronomului] şi Hubble: Window on the Universe [Hubble: Fereastră către Univers]. De asemenea, a contribuit la realizarea lucrării Universul, publicată de editura Dorling Kindersley.

ALICE ROBB este scriitoare și locuiește în Brooklyn. Are o rubrică permanentă la Science of Us din New York și a colaborat cu Elle, New Statesman, Foreign Policy și The New Republic, unde a fost redactor. Înainte de aceasta, a studiat arheologie și antropologie la Oxford.

Dr. Dean Burnett este profesor, neurocercetător la Cardiff University’s Institute of Psychological Medicine & Clinical Neurosciences.

Timpul liber şi-l consacră spectacolelor de stand-up comedy și are un foarte apreciat blog științific – Brain Flapping – pentru ziarul The Guardian.

Desmond Morris (n. 1928) a realizat multe documentare şi programe de televiziune despre comportamentul uman şi animal. Datorită abordărilor sale prietenoase şi accesibile, a devenit cunoscut atât adulţilor, cât şi copiilor şi este în prezent unul dintre cei mai populari prezentatori de programe de istorie naturală.

JAY INGRAM, scriitor și om de televiziune canadian, a prezentat timp de 16 ani emisiunea Daily Planet difuzată pe Discovery Channel Canada, iar înainte de asta, emisiunea științifică națională Quirks & Quarks pentru CBC Radio.
A scris mai mult de 15 cărți, printre care și primele trei volume ale acestei serii, apărute la Editura NICULESCU, în perioada 2017-2020.

JAY INGRAM, scriitor și om de televiziune canadian, a prezentat timp de 16 ani emisiunea Daily Planet difuzată pe Discovery Channel Canada, iar înainte de asta, emisiunea științifică națională Quirks & Quarks pentru CBC Radio.
A scris mai mult de 15 cărți, printre care și primele trei volume ale acestei serii, apărute la Editura NICULESCU, în perioada 2017-2020.

E oare posibilă călătoria în timp? Ce s-ar întâmpla dacă te-ai întoarce în trecut, înainte să te naști, și ai încerca să împiedici venirea ta pe lume? Ți-ar fi imposibil să reușești? Ce te-ar constrânge? Sau, dacă ai reuși, te-ai afla oare într-un univers paralel, în care n-ai apucat să exiști? Dar cum apar asemenea universuri paralele? Acesta e genul de întrebări cu care se confruntă ideea atât de tentantă a călătoriei în timp, iar ele conduc la paradoxuri stranii. Interesant e însă că teoriile din fizica actuală nu exclud complet posibilitatea vizitării trecutului, ceea ce ar însemna că meseria de istoric e mai nesigură decât ne-am închipui. Pentru a explica problemele pe care călătoria în timp le pune fizicienilor, Jim Al-Khalili prezintă într-un stil accesibil și intuitiv elementele de bază ale relativității și mecanicii cuantice, teoriile cu ajutorul cărora ar putea fi construită o ipotetică mașină a timpului – folosind, de pildă, misterioasele găuri de vierme, a căror existență în univers nu e încă demonstrată. Cartea lui Al-Khalili îmbină în mod ideal speculațiile pasionante cu rigoarea științifică.

Lindsey Fitzharris este creatoarea popularelor bloguri The Chirurgeon's Apprentice și Grave Matters, precum și a emisiunilor The Curious Life and Death of… și Under the Knife. Scrie articole pentru The Wall Street Journal, Scientific American, The Guardian, New Scientist și The Lancet.

Are un doctorat în istoria științei, medicinei și tehnologiei de la Universitatea Oxford și a primit o bursă de cercetări postdoctorale de la Wellcome Trust. Arta măcelăritului: Cum s-a luptat Joseph Lister să transforme sinistra lume a medicinei victoriene este prima ei carte.

ALEXIS WILLETT, arheolog de formaţie, în prezent cercetător multidisciplinar (biochimie, genetică, statistică, nutriţie), scrie articole şi cărţi de popularizare a ştiinţei, dedicându‑şi timpul efortului de a aduce mai aproape de pacienţi, doctori, factori de decizie şi publicul larg, pe‑nţelesul tuturor, rezultatele cercetărilor inovatoare şi limbajul specializat din domeniul medical. Este fondatoarea şi directoarea Punch Consulting, un centru de consultanţă în strategii de comunicare în domeniul sănătăţii, fiind adesea solicitată pentru consultanţă de decidenţii guvernamentali sau organizaţiile neguvernamentale din Marea Britanie şi din întreaga Europă. Este doctor în biomedicină al Universităţii Cambridge.

 

 

JENNIFER BARNETT este cercetător în domeniul neuroştiinţelor şi psihologiei cognitive; e interesată de cauzele genetice şi de mediu ale sănătăţii ori bolilor mintale. A obţinut doctoratul la Universitatea Cambridge şi este autoarea a mai bine de 50 de lucrări ştiinţifice pe teme variate, de la tratamentele inovatoare pentru schizofrenie la impactul economic al demenţei. În prezent îşi desfăşoară activitatea la graniţa dintre cercetarea academică şi cea industrială, concepând noi tehnologii pentru descoperirea, diagnosticarea şi tratarea bolilor psihice. Prima ei carte, Growing Up Happy, scrisă în colaborare cu Alexia Barrable, a apărut la editura britanică Robinson, în 2016 (trad. rom.: Alexia Barrable, Jenny Barnett, Cum să crești un copil fericit. Zece practici verificate, cuvânt înainte de Alice Callahan, trad. de Veronica Sidon, Humanitas, București, 2019).

Graham Paul Farmelo (n. 1953) este biograf și scriitor științific, membru al „Churchill College” din cadrul Universității Cambridge din Marea Britanie și profesor adjunct de fizică la Universitatea Northeastern , Boston, SUA. Este cunoscut mai ales pentru munca sa în domeniul științific, dar și în calitate de autor al biografiei fizicianului Paul Dirac, „Cel mai ciudat om, considerată în 2009 drept una dintre cărțile anului. A mai publicat „Churchill’s Bomb” (2013), în care oferă informații nepublicate despre rolul lui premierului în cercetarea nucleară britanică din perioada 1939-1953. Prima sa carte, apărută în 2002, „It Must be Beautiful: great equations of modern science” este un volum de eseuri la care au colaborat numeroși savanți de prestigiu din domeniul fizicii, matematicii, filosofiei științelor etc. A scris o serie de studii interdisciplinare rezultate din conferințele susținute în Marea Britanie și Statele Unite, printre care amintim „Aici și acum – știință și tehnologie contemporană în muzee și centre științifice”. În „Universul vorbește prin numere”, apărută în 2019, Farmelo explorează relația dintre matematică și legile fizicii, evidențiind contribuțiile unor savanți ca Isaac Newton, Pierre-Simon Laplace, James Clerk Maxwell, Albert Einstein și Paul Dirac. După cum a precizat autorul, intenția sa a fost înainte de toate de a da „un sentiment al entuziasmului pe care îl experimentează fizicienii de frunte pe măsură ce avansează către unul dintre cele mai nobile – și cel mai puțin narcisiste – obiective ale umanității: să înțeleagă ceea ce Stephen Hawking a descris drept „mintea lui Dumnezeu”.

Marco Magrini este jurnalist, s-a nascut in Florenta, Italia si traieste in prezent in Lisabona, Portugalia. Dupa ce a scris timp de 24 de ani pentru cotidianul italian Il Sole, acum scrie rubrica „Climatewatch” pentru revista Geographical, Royal Geographical Society. Subiectele sale preferate acopera domenii ca stiinta, inovatie, energie si sustenabilitate. A scris despre conferintele Natiunilor Unite in legatura cu schimbarile climatice timp de aproape 15 ani.

A fost corespondentul italian pentru The Mail de duminica (1986-1995). A fondat Nòva, suplimentul saptamanal de stiinta si tehnologie al ziarului Il Sole 24 Ore. Cartea sa „Creierul. Manual de utilizare” este publicata in prezent in limbile engleza, italiana, portugheza, rusa, franceza si poloneza.

Clinton Richard Dawkins, (născut 26 martie, 1941, Nairobi, Kenya) este un eminent etolog britanic, biolog evoluționist și autor. Profesor la Catedra pentru Popularizarea Științei „Charles Simonyi” din cadrul Universității Oxford, din anul 1995 până în anul 2008, în prezent se află în fruntea Fundației Richard Dawkins pentru Rațiune și Știință.

 

Richard Dawkins s-a afirmat pentru prima dată în anul 1976, odată cu publicarea primei sale cărți, Gena egoistă, care promova o concepție despre evoluție centrată pe genă, și a introdus în vocabular termenul de memă, contribuind astfel la întemeierea domeniului memeticii.

 

În 1982 a adus o importantă contribuție la dezvoltarea științei evoluției prin teoria sa, prezentată în cartea Fenotipul extins (The Extended Phenotype), conform căreia manifestările fenotipice nu sunt limitate la nivelul organismului, ci se extind în mediu, incluzând și corpul altor organisme.

 

De atunci pînă în prezent a publicat un număr important de cărți despre evoluție, cu mare succes la public, luând totodată parte la o serie de talk-show-uri având ca temă biologia evoluționistă, creaționismul și religia.

 

Dawkins este ateu, umanist și, în calitate de comentator al științei, religiei și politicului, printre cei mai renumiți intelectuali vorbitori de limbă engleză.

 

Ca o analogie la celebrul "Buldogul lui Darwin", cum era supranumit Thomas Huxley, modul înflăcărat cu care apără teoria darwinistă a evoluției i-a conferit lui Richard Dawkins apelativul de "Rottweiler-ul lui Darwin".