Cărți

De ce mitul „barbatului-vanator" e doar un mit? De ce femeia a fost cea care a jucat rolul esential in dezvoltarea speciei noastre? Cum am dobandit capacitatea de a compune muzica complexa sau de a citi? Raspunsul la intrebarile de baza ale neurologiei se gaseste in remarcabilele cercetari asupra creierului si asupra felului in care a evoluat acesta, prezentate in cartea de fata in care un neorolog prezinta viziunea sa asupra evolutiei – modul in care a evoluat sistemul nostru nervos si cum aceasta evolutie a modelat specia, capacitatile noastre, bolile pe care le avem si calea prin care am ajuns ceea ce suntem azi. Diferite aspecte ale acestei teme sunt ilustrate cu vignete clinice despre niste pacienti interesanti si uneori de-a dreptul stranii, selectate din experienta clinica a autorului.

    Harold Klawans a fost neurolog si profesor de neurologie si farmacologie la Rush Medical College. A scris numeroase articole si carti despre tulburarile extrapiramidale, neurofarmacologie si istoria medicinei.

În Bonobo și ateul, Frans de Waal folosește cunoștințele dobândite în zeci de ani de cercetare a primatelor, și a speciei bonobo în particular, pentru a aprofunda cu ochiul fin al eseistului cultural, versat în istoria artei și în filozofie, probleme fundamentale ale naturii umane. Care este izvorul moralității și ce transformări a suferit aceasta pe parcursul evoluției? Putem fi buni și altruiști și în lipsa constrângerilor religiei? Este simțul moral apanajul omului, sau e prezent şi la speciile de maimuțe cu care ne înrudim? Pentru a afla un răspuns la toate acestea și pentru a ne înţelege mai bine condiţia, autorul ne propune să renunțăm la perspectiva antropocentrista și să privim nepărtinitor la primatele atât de apropiate nouă și la ce ne pot spune ele despre empatie, emoții, etică și religie.

„În încercarea de a prezenta cât mai limpede evoluția empatiei umane, De Waal îmbină, cu mare finețe, cercetarea biologică de cea mai înaltă calitate cu observații filozofice pline de îndrăzneală și originalitate.“ (Nature)

„Frans de Waal reușește o performanță rară astăzi: nu se lasă antrenat nici în capcana ateismului extremist, nici în cea a religiei. Scrisul lui este liber de orice formă de dogmatism.“ (New York Times)

„O carte strălucită, care demontează definitiv ideea că moralitatea ar avea origini divine.“ (Independent)

„Provocarea cea mare este să mergem mai departe, dincolo de religie și, mai ales, dincolo de moralitatea privită de sus în jos. Cele mai cunoscute «legi morale» ale noastre nu sunt decât niște rezumate post factum a ceea ce noi considerăm moral, fiind însă limitate ca sferă de acțiune și pline de hibe. Originile moralității sunt mult mai umile și sunt ușor de recunoscut în comportamentul altor animale. Descoperirile științifice din ultimele decenii contrazic perspectiva pesimistă potrivit căreia moralitatea e o spoială subțire menită să acopere răutatea înnăscută a omului. Dimpotrivă, e limpede că dacă trecutul nostru evolutiv nu ar fi decurs așa cum a decurs nu am fi ajuns niciodată atât de departe.“ (Frans de Waal)

Începând cu Antichitatea greacă, cunoaşterea lumii s-a legat intim de numere şi de forme geometrice. Mai mult, cu timpul, gradul de dezvoltare a unei discipline ştiinţifice a fost echivalat cu nivelul ei de matematizare, iar un criteriu esenţial pentru valabilitatea unei teorii a devenit frumuseţea ei matematică. Cu alte cuvinte, în chip inevitabil, matematica se află în spatele tuturor fenomenelelor pe care ne străduim să le înţelegem. Dar cum se explică acestă uimitoare eficacitate a ei? De ce lumea este, în esenţă, de natură matematică?
Acestea sunt problemele pe care le atacă astrofizicianul Mario Livio, unul dintre autorii consacraţi ai literaturii ştiinţifice adresate publicului larg. Este Dumnezeu matematician? ne poartă prin istorie, matematică, ştiinţă, logică şi filozofie pentru a descrie tabloul celei mai tulburătoare întrebări pe care şi-o poate pune cercetătorul naturii.

„«Matematica este creată sau descoperită?» e o întrebare greșit pusă fiindcă presupune că răspunsul trebuie să fie ori una, ori alta, şi că cele două posibilități se exclud reciproc. Eu aş sugera în schimb că matematica e în parte creată şi în parte descoperită. Oamenii inventează de regulă concepte matematice şi descoperă relaţiile dintre ele.“ (MARIO LIVIO)

Ilustrația copertei: William Blake, Dumnezeu Arhitectul (detaliu)

Urmarind evolutia imprevizibila a mintii, Godfrey-Smith arata cum din niste palcuri rebele de celule nascute in mare au aparut primele organisme capabile sa simta, sa actioneze si sa comunice prin semnale. Pe masura ce aceste organisme primitive au interactionat tot mai mult unele cu altele, complexitatea lor a crescut. Probabil ca primele sisteme nervoase au aparut intaia oara la stramosii meduzelor; mai tarziu, cefalopodele – care se trag din niste moluste cat se poate de banale – si-au abandonat cochiliile si s-au desprins de fundul oceanelor in cautarea prazii, dobandind inteligenta superioara de care aveau nevoie in acest scop. Apucand-o pe o cale diferita, mamiferele si pasarile si-au inceput calatoria evolutiva mai tarziu. 

Dar ce fel de inteligenta poseda cefalopodele? Folosindu-se de rezultatele ultimelor cercetari, dar si de propriile experiente ca scufundator, Godfrey-Smith incearca sa elucideze o parte din misterul care inconjoara aceste vietuitoare. Mergand pe urmele experientei subiective pana la inceputurile ei si comparand fiintele umane cu rudele noastre din regnul animal, Godfrey-Smith arunca o lumina cu totul noua asupra mintii caracatitelor – si, in acelasi timp, asupra mintii umane. 

Imi place la nebunie aceasta carte, este un amestec excelent de istorie naturala, filosofie si mirare filosofica. Citind Celelalte minti, ai senzatia unei scufundari – nu doar in mediul caracatitelor misterioase si atat de inteligente, ci in timp, intr-o calatorie care ne explica natura mintii si felul in care a aparut. E o poveste captivanta, iar proza eleganta a lui Godfrey-Smith o aduce la viata. Pasiunea sa pentru caracatite razbate din fiecare pagina a cartii. Cartea este o lectura obligatorie pentru toti cei curiosi sa afle cum e sa fii o caracatita sau cum a evoluat mintea – a speciei umane, dar si a cefalopodelor, niste vietuitoare atat de diferite, dar la fel de capabile de simtire. 

Una din cele mai mari enigme ale vietii organice este cum si de ce au dobandit anumite specii constiinta de sine. Pentru Peter Godfrey-Smith, caracatitele reprezinta un portal inspre descoperirea constiintei non-umane, iar in acest demers da dovada de o mare sensibilitate si de cunostinte de prima mana. Frans de Waal, autorul cartii Are We Smart Enough to Know How Smart Animals Are? 

Celelalte minti este o carte senzationala, plina de idei uluitoare si de ipoteze fascinante. Cu scriitura lui clara, frumoasa si evocatoare, filosoful pasionat de scufundari Peter Godfrey-Smith iti va schimba din temelii modul in care intelegi natura vietii, cursul evolutiei si dezvoltarea mintii – a noastra si a altor specii. Celelalte minti te va incanta si, in acelasi timp, va reprezenta o provocare pentru fiecare naturalist, scufundator sau persoana care si-a pus vreodata intrebari despre natura experientei altor specii. Cu alte cuvinte, aceasta carte ar trebui citita de toata lumea, fiindca la final vom dobandi o atitudine mai complexa si mai plina de intelegere fata de celelalte animale cu care impartim pamantul si marea. Sy Montgomery, autorul cartii The Soul of an Octopus, finalist al National Book Award

Uita-te in jur. Uita-te la tine. Uita-te la aceasta carte. Uita-te la nori. Uita-te la Luna. Oriunde, la oricine sau la orice te-ai uita, cu totii avem ceva in comun: intregul Univers este compus dintr-un soi de piese Lego care se numesc atomi. Desi atomii individuali sunt in sinea lor ceva remarcabil, partea cu adevarat fascinanta vine in momentul in care acestia se aduna la un loc, formand mii si mii de grupuri de atomi numite molecule. Am aflat aceste lucruri in ultimele cateva sute de ani, iar povestea modului in care am ajuns la ele si am reusit sa le cuantificam este cel putin la fel de extraordinara. De la atomi la caldura, de la lumina la electricitate… haideti sa ne jucam impreuna de-a stiinta si sa vedem cum au fost facute aceste descoperiri fabuloase!
     Fragment din volumul "Atomi si microunde: cum stim ce stim" de Alex Doppelganger:

 O uimitoare carte de memorii – debutul editorial al unei femei cercetator; un portret emotionant al unei prietenii indelungate; o viziune uimitor de proaspata asupra plantelor, care va schimba pentru totdeauna modul in care priviti natura. 

Un studiu nou si indraznet de paleontologie, arheologie, genetica si antropologie, care va anula toate parerile gresite legate de rasa, razboi, pace si natura umana si care va raspunde la o intrebare veche de cand lumea: ce-i face pe oameni atat de exceptionali comparativ cu restul speciilor de pe Pamant? 

Acum 40 de ani, psihologii israelieni Daniel Kahneman si Amos Tversky au scris o serie de studii surprinzatoare si originale, prin care au anulat ipotezele referitoare la procesul de luare a deciziilor. Lucrarile lor au demonstrat ca mintea umana greseste sistematic cand este fortata sa exprime judecati in conditii de incertitudine. Cercetarile lor au pus bazele domeniului economiei comportamentale, au revolutionat studiile Big Data si medicina avansata, au condus la o noua abordare a reglementarilor guvernamentale si au facut posibila una dintre lucrarile lui Michael Lewis. Kahneman si Tversky sunt singurii responsabili de tendinta de a nu mai avea incredere in intuitia umana si de a acorda intaietate algoritmilor.

O analiză minuţioasă şi extrem de interesantă a explicaţiilor ştiinţifice pe care se bazează cele mai bizare, mai comice şi mai incredibile moduri de a muri.

„Această carte este o lectură minunată, fiind plină de glume interesante şi de comentarii haioase.”
Ali Almossawi, autor al cărţilor Bad Choices şi
An lllustrated Book of Bad Arguments

„Inteligent şi interesant, cuprinzând explicaţii ştiinţifice vii, antrenante şi de-a dreptul fascinante, acest volum oferă, aparent în glumă, lecţii fundamentale de fiziologie umană, fuziune nucleară, fizică cuantică şi dinamică a fluidelor, printre altele, iar la fiecare pas autorii explică conceptele în mod concludent şi cu mult entuziasm. Conţinând frânturi de ştiinţă uimitoare şi beneficiind de combinaţia perfectă între scriitura inteligentă şi umorul negru, cartea de faţă, care se citeşte într-un ritm alert, va demitiza ideea greşită că ştiinţa poate fi uneori plictisitoare.”
Booklist
• Ce ţi s-ar întâmpla dacă te-ar lovi un meteorit?
• Ce ai păţi dacă ai ieşi să înoţi în afara unui submarin, aflat la mare adâncime, îmbrăcat numai în costumul de baie?
• Cât ai rezista pe suprafaţa Soarelui?
• Cât de departe ai ajunge în încercarea de a săpa un tunel până în China?

Paul Doherty, cercetător principal la Muzeul Exploratorium din San Francisco, şi scriitorul Cody Cassidy explorează teoriile ştiinţifice care stau la baza acestor scenarii fantastice şi a altora asemănătoare, oferind explicaţii care ţin de fizică, astronomie, anatomie şi de multe alte domenii.

Selected as a Book of the Year by The New York Times, The Economist, Independent, Observer and Mail on Sunday. THE NEW YORK TIMES NUMBER ONE BESTSELLER. SHORTLISTED FOR THE WELLCOME BOOK PRIZE 2017. "Dramatic and precise...[A] thrilling and comprehensive account of what seems certain to be the most radical, controversial and, to borrow from the subtitle, intimate science of our time...He is a natural storyteller...A page-turner...Read this book and steel yourself for what comes next".(Bryan Appleyard, Sunday Times).

The Gene is the story of one of the most powerful and dangerous ideas in our history, from bestselling, prize-winning author Siddhartha Mukherjee. Spanning the globe and several centuries, The Gene is the story of the quest to decipher the master-code that makes and defines humans, that governs our form and function. This is an epic, moving history of a scientific idea coming to life, by the author of The Emperor of All Maladies. But woven through The Gene, like a red line, is also an intimate history - the story of Mukherjee's own family and its recurring pattern of mental illness, reminding us that genetics is vitally relevant to everyday lives. These concerns reverberate even more urgently today as we learn to "read" and "write" the human genome - unleashing the potential to change the fates and identities of our children.

The story of the gene begins in an obscure Augustinian abbey in Moravia in 1856 where a monk stumbles on the idea of a 'unit of heredity'. It intersects with Darwin's theory of evolution, and collides with the horrors of Nazi eugenics in the 1940s. The gene transforms post-war biology. It reorganizes our understanding of sexuality, temperament, choice and free will. This is a story driven by human ingenuity and obsessive minds - from Charles Darwin and Gregor Mendel to Francis Crick, James Watson and Rosalind Franklin, and the thousands of scientists still working to understand the code of codes.

Majestic in its ambition, and unflinching in its honesty, The Gene gives us a definitive account of the fundamental unit of heredity - and a vision of both humanity's past and future.

Apreciatul autor al cartilor Informatia si Isaac Newton ne poarta intr-o expeditie ametitoare in domeniul calatoriei in timp, de la originile ei subversive pana la evolutia sa in literatura si stiinta si influenta asupra felului in care intelegem timpul in sine.

Povestea incepe la sfarsitul secolului trecut, cand tanarul H.G. Wells scria si rescria povestirea fantastica din care avea sa se nasca prima lui carte si o senzatie internationala: Masina timpului. Era o epoca in care o multime de forte se uneau pentru a remodela perspectiva umana asupra timpului. Unele erau filosofice, altele tehnologice: telegraful electric, locomotiva cu aburi, descoperirea civilizatiilor ingropate si perfectionarea ceasurilor. James Gleick urmareste evolutia calatoriei in timp ca idee care devine parte din cultura contemporana – de la Marcel Proust la Doctor Who, de la Jorge Luis Borges la Woody Allen. Autorul cerceteaza inevitabilele paradoxuri in bucla si analizeaza granita flexibila dintre fictiune „pulp” si fizica moderna. In final, se apleaca asupra unei transfigurari temporale care zguduie chiar prezentul nostru: lumea conectata instantaneu, cu prezentul ei atotcuprinzator si viitorul tot mai scurt.

O fuziune fascinanta de filosofie, critica literara, fizica si observatie culturala. Este plina de spirit, este la obiect si reuseste, cu fiecare pagina, sa ne dea mintea peste cap. In intreaga carte, Gleick da dovada de o sensibilitate acuta si jucausa la natura inselatoare pe care o capata dintr-odata limbajul cand vorbim despre timp […] Un memento minunat ca cea mai puternica tehnologie pentru calatoria prin timp pe care o avem la dispozitie este si cea mai veche dintre tehnologiile umane: povestitul. - Anthony Doerr, The New York Times Book Review

Cuceritor. Calatoria prin timp a devenit un adevarat parc de distractii cu atractii vesele, pe care domnul Gleick il exploreaza cu un entuziasm molipsitor. - Michael Saler, The Wall Street Journal

La fel ca David Foster Wallace, Gleick este un entuziast cu multe domenii de interes si un maestru in arta explicatiilor. Una din trasaturile cele mai atragatoare ale cartii este ca autorul ei e dispus sa adopte puncte de vedere multiple si sa trateze arta si experienta cu aceeasi seriozitate ca teoria. - Kate Tuttle, Los Angeles Times

In noua lui carte captivanta, James Gleick se urca in masina timpului a lui H.G. Wells si face o calatorie fascinanta prin cea mai greu de inteles dintre cele patru dimensiuni. In paginile sale, timpul zboara. - John Banville, autorul romanului The Sea

James Gleick este un maestru al istoriei ideilor, neegalat de nimeni. Trece de la sinteza la elucidare, apoi la revelatii uluitoare si originale. Calatoria in timp este, ca mai toate cartile lui, pur si simplu indispensabila. - Charles Yu, autorul romanului How to Live Safely in a Science Fictional Universe

Unii oameni se ridica deasupra multimii. Ei aleg sa-si foloseasca inteligenta si propriul talent extraordinar pentru a face o diferenta. Om de stiinta, savant si activist,
Tim Flannery este unul dintre acei oameni rari... Atmosfera de speranta este o examinare stralucita a momentului in care ne aflam in ce priveste schimbarile climatice si, de asemenea, o cale pe care am putea-o urma. - National Observer

Fragment din lucrare:

"Marea intrebare este in ce masura ne-am mobilizat dupa ce am constatat ca accelerarea puternica a procesului de incalzire are drept cauza gazele cu efect de sera, pentru a depasi aceasta problema ? 
Cand am scris Stapanii Climei, am discutat despre existenta a trei carti de joker din pachetul de carti al climei care ar putea propulsa lumea catre schimbari climatice bruste, catastrofice si ireversibile: disparitia Curentului Golfului, distrugerea padurilor tropicale din Amazon si o eliberare de metan pe scara mare de pe fundul Oceanului Inghetat. 
Thriller-ul hollywoodian Unde vei fi poimaine? (The Day After Tomorrow) a avut ca scop cresterea gradului de constientizare asupra efectelor disparitiei Curentului Golfului. Curentul Golfului este un curent oceanic de mari dimensiuni, impins si tras spre nord prin Oceanul Atlantic de diferentele de densitate datorate temperaturii si salinitatii. In perioadele geologice recente, in urma schimbarilor climatice s-a observat ca acesta nu mai circula, si ca exista mai multe moduri in care schimbarile climatice determinate de om ar putea influenta aceasta tendinta. Dupa 2005, oamenii de stiinta de la Institutul Climatic Hadley din Marea Britanie au estimat riscul de disparitie a Curentului Golfului in acest secol la 5% sau mai putin. Putine studii stiintifice au fost publicate de atunci pe acest subiect, sugerand ca riscul ramane scazut. 
Curentul Golfului este o componenta de suprafata a unui sistem mai mare de curenti oceanici, cunoscut drept circulatia termosalina. Determinat in mare masura de diferentele de densitate, acesta transfera caldura catre nord, dinspre Ecuator. S-a demonstrat ca o parte importanta a acestui sistem, cunoscuta drept Circulatia Atlantica Meridionala de Rasturnare (AMOC — Atlantic Meridional Overturning Circulation), a suferit un declin de 15-20 de procente de-a lungul secolului XX. Aceasta incetinire a fost descrisa ca fiind exceptionala si fara precedent in ultimul mileniu. Este o descoperire importanta, deoarece AMOC aduce in Europa o cantitate la fel de mare de caldura precum Curentul Golfului."

  In padure se petrec cele mai uluitoare lucruri: copacii comunica intre ei. Nu doar ca au grija cu multa dragoste de puieti, ci ingrijesc cu atentie vecinii bolnavi sau batrani. Copacii au senzatii, sentimente, memorie. Incredibil, dar adevarat!
    Padurarul Peter Wohlleben face lumina in desisul intunecat al padurilor si ne dezvaluie aspecte surprinzatoare dintr-un univers misterios. Prin intermediul povestilor sale fascinante despre capacitatile nebanuite ale copacilor, Peter Wohlleben vorbeste atat despre cele mai noi descoperiri din domeniul stiintific, cat si despre propriile experiente. O declaratie de dragoste facuta padurii.
    Pentru multi oameni, padurea reprezinta un spatiu al nostalgiei, simbolul linistii si al naturii neatinse. In cartea de fata, renumitul padurar Peter Wohlleben ne dezvaluie crampeie din viata secreta a copacilor, scotand la iveala detalii uluitoare despre acestia: copacii au memorie, comunica intre ei, simt durerea si pot chiar sa faca insolatie sau, pe masura ce inainteaza in varsta, sa le apara riduri.
    Anumiti copaci, cum ar fi stejarii, comunica prin mesaje olfactive: atunci cand un exemplar e atacat, emana anumite substante prin care-si avertizeaza semenii din imediata apropiere. Altii produc in decurs de cateva minute seve amare, care alunga insectele.
    Peter Wohlleben se foloseste de experienta sa profesionala de decenii si ne prezinta padurea intr-o lumina cu totul noua. O carte informativa si relaxanta despre copaci si paduri, care ne invata sa pretuim minunile naturii.
    Cartea e recomandata oricui vrea sa experimenteze padurea intr-un mod nou, studentilor la Silvicultura si oricui e interesat/a de ecosistem, comunitati sustenabile si schimbarile climatice.

„Un zbor cosmic te poate schimba în multe privinţe. După experienţa cuprinderii planetei natale din exteriorul ei, ai o deschidere mult mai mare spre înţelegerea lumii terestre ca pe un tot unitar cu interacţiuni şi corelaţii greu de realizat fără acea viziune globală asupra lumii, viziune pe care o dobândeşti doar într-un zbor cosmic. După o astfel de trăire poţi împărtăşi o experienţă rară, de multe ori unică, poţi împărtăşi puncte de vedere originale, cu conotaţii aparte, profunde şi apreciate de către interlocutori ca fiind importante, într-o lume plină de informaţii mai mult sau mai puţin esenţiale.

Un astronaut este o persoană cu o pregătire ştiinţifică multilaterală, cu parametri medicali şi psihologici mult peste medie, o persoană curajoasă şi stăpână pe sine care, de regulă, se manifestă prin prisma acestor caracteristici şi în viaţa de zi cu zi, în activităţile publice sau private la care participă. De aceea, poate, oamenii sunt curioşi să afle răspunsurile date de către un astronaut multiplelor întrebări legate de Cosmos şi Terra, de mediu şi societate, de trecut, prezent şi viitor, de viaţa pământeană de zi cu zi sau de expansiunea viitoare a omului în Univers. Pe un astronaut poţi să-l întrebi aproape orice şi va găsi un răspuns pertinent emis prin prisma experienţei lui de excepţie.”(Dr. ing. Dumitru Prunariu)

V-aţi întrebat vreodată de ce plângem când tăiem ceapa? Sau de ce şopârlele ţopăie de parcă ar face flotări? Sau de ce frunzele îşi schimbă culoarea toamna?

Staţi liniştiţi, nu sunteţi singurii. Celebrul autor de lucrări ştiinţifice şi realizator de emisiuni TV de profil Jay Ingram s-a întrebat şi el aceleaşi lucruri. După o lungă carieră în care şi-a pus întrebări existenţiale precum: De ce timpul pare că trece mai repede pe măsură ce înaintăm în vârstă?, Avem cu toţii ceva în noi din omul de Neanderthal?, De ce unele vietăţi îşi aruncă excrementele?, a sosit momentul să pună capăt acestor frământări. în cartea de faţă, plină de analiză şi de introspecţie, dar şi presărată cu numeroase observaţii spirituale, care se adresează cititorilor de toate vârstele, Jay Ingram ne comunică răspunsurile la întrebările care l-au frământat mult timp şi care l-au făcut să-şi folosească cunoştinţele şi imaginaţia, cum ar fi:

Ce înseamnă, de fapt, déjà-vu?
De ce braţele lui Tyrannosaurus rex erau atât de scurte?
De ce pe unii oameni îi înţeapă ţânţarii, iar pe alţii nu?
Pisicile ne iubesc cu adevărat sau doar ne tolerează?
Câinii sunt cu adevărat cei mai buni prieteni ai omului?

De ce este transparentă sticla? Ce face ca un elastic să poată fi întins? De ce se îndoaie o agrafă? De ce materialele arată și se comportă atât de diferit? Acestea sunt genul de întrebări pe care și le pune mereu Mark Miodownik. Fiind un cercetător al materialelor renumit în lumea întreagă, Miodownik și-a petrecut viața explorând știința obiectelor din viața noastră, de la cele banale, precum un plic de hârtie, la cele neașteptate, precum betonul textil, dezvăluind secretele fascinante care stau la baza lumii noastre fizice. 

În cartea sa, Miodownik ne prezintă într-un mod foarte interesant materialele pe care le-a întâlnit într-o dimineață obișnuită, de la oțelul din lama de ras și grafitul din creion, la buretele din pantofii săi sport și betonul dintr-un zgârie-nori construit în apropierea casei sale. Miodownik ne oferă un compendiu al celor mai uimitoare descoperiri științifice din lumea materialelor, precum: 

⁕ Alchimistul arestat, care s-a salvat de la execuție după ce a creat primul porțelan european; 
⁕ „Bijuteria” din Calea Lactee – o planetă de cinci ori mai mare decât Pământul, formată în întregime din diamant; 
⁕ Grafenul, cel mai subțire, mai puternic și mai rezistent material pe care-l cunoaștem, cu o grosime de un singur atom, care ar putea fi folosit pentru a face clădiri întregi sensibile la o simplă atingere. 

De la ceașca de ceai la motorul cu reacție, de la cipul din siliciu la simpla agrafă de hârtie, ori de la plasticul din echipamentele noastre la elasticul din lenjeria intimă, viețile noastre sunt dominate de materiale minune. Plină de istorii fascinante ale miracolelor de inginerie care ne fac posibilă viața modernă, această carte te va face să privești cu alți ochi obiectele din jurul tău. 

O carte dedicată unor minuni ascunse: abilitățile uimitoare ale materialelor pe care le considerăm banale, plictisitoare și nedemne de atenția noastră. Se poate ca aceste istorii științifice să mai fi fost spuse și în alte cărţi, însă, precum un ciocolatier talentat, Miodownik a compus cel mai potrivit amestec. 
The New York Times Book Review 

Obiectele obișnuite și-au găsit un poet în Mark Miodownik. Recunosc cu rușine că aveam impresia că știința materialelor era plictisitoare și banală. Însă 10 materiale minune m-a făcut să mă răzgândesc, iar acum mă trezesc uneori mângâind cu degetele obiectele din jurul meu și admirându-le. Această carte interesantă și elocventă va schimba modul în care vezi lumea din jurul tău. 
Wall Street Journal 

Specialistul în materiale Miodownik combină scene amuzante din viața cotidiană din Londra cu comportamentul subatomic al materiei, pentru a explica progresele inginerești care ne-au adus săbiile de samurai, zgârie-norii, bilele de biliard sau ciocolata. De la betonul folosit în arhitectura Imperiului Roman la grafenul modern, gros cât un atom, Miodownik ne prezintă un tablou al evoluției materialelor care ne ajută să ne facem o idee despre aplicațiile viitorului. Inteligentă în toate sensurile cuvântului, 10 materiale minune te face să te uiți mai mult la ferestre decât prin ele. Discover

„Am crezut că am văzut deja cele mai importante locuri din această lume. Atlas Obscura mi-a arătat că m-am înșelat… O carte încântătoare – de citit și recitit." – Neil Gaiman

„Genul de carte care te convinge să uiți o vreme de viața ta banală și să pornești spre destinații la care nici nu ai visat vreodată, ca să vezi lucruri pe care ar fi fost imposibil să ți le imaginezi." - Neil Gaiman, autor al cărților Sandman și American Gods

„Atlas Obscura s-ar putea să fie singurul lucru care ar reuși să mă determine să părăsesc apartamentul." - Lena Dunham, creatoarea serialului Girls și autoarea cărții Not That Kind of Girl

„Atlas Obscura este antidotul perfect la suspiciunea tot mai răspândită că excursiile din zilele noastre sunt doar niște prilejuri corporatiste de făcut cumpărături. Veți găsi aici sute de motive surprinzătoare care să vă convingă să călătoriți încă o zi și un pas mai departe... Cel mai bun ghid de călătorie conceput vreodată." - Mary Roach, autoarea cărților Stiff și Gulp

„Ghidul meu favorit de călătorie! Nu plecați la drum înainte de-a afla unde puteți găsi un hotel bântuit sau o poartă a iadului!" - Guillermo del Toro, regizorul filmului Labirintul lui Pan

„Viața e scurtă. Planeta noastră e plină de curiozități și minunății... iar această minunată carte este ghidul vostru!" - Philippe Petit, acrobat și explorator

„Ce carte stranie și extraordinară! Este la fel de ciudată și surprinzătoare precum Coranul scris în sânge al lui Saddam Hussein – scris în propriul sânge – despre care nu aș fi aflat în veci dacă n-aș fi citit uimitorul Atlas Obscura." - Jon Ronson, autor al cărții So You've Been Publicly Shamed

„O carte la fel de ciudată și fascinantă ca lumea pe care o descrie." - David Grann, autor al cărții Lost City of Z: A Tale of Deadly Obsession in the Amazon

O colecție de peste patruzeci dintre eseurile preferate ale lui Tyson, "Moartea într-o gaură neagră" abordează nenumărate subiecte, de la firavele eforturi ale industriei filmului de a crea cerul înstelat, până la ce-ar însemna să te afli în interiorul unei găuri negre. 
Cel mai cunoscut astrofizician al Americii, Tyson este un profesor înnăscut, care știe să explice pe înțelesul tuturor teoriile complicate ale astrofizicii și în același timp să ne transmită fascinația pe care o are față de univers.

„Este absolut obligatoriu să găsim oameni de știință care să ne poată explica nu doar ceea ce descoperim, ci și modul în care facem acele descoperiri. Neil deGrasse Tyson este unul dintre ei." - Boston Sunday Globe

Neil deGrasse Tyson este un astrofizician american, cercetător asociat în cadrul Departamentului de astrofizică al Muzeului American de Istorie Naturală și directorul Planetariului Hayden. De asemenea, este autorul a numeroase lucrări de specialitate foarte apreciate, printre care Space Chronicles, Origins și The Pluto Files. Locuiește în New York City.

Amintirile lui Charles Darwin, scrise pentru „copiii şi nepoţii mei“, deschid o perspectivă revelatoare asupra vieţii şi gândirii unui savant care a revoluţionat nu doar studiul naturii, ci şi felul în care ne vedem pe noi înşine. Această versiune completă a Autobiografiei restituie pasajele – considerate prea radicale – cenzurate de familie la momentul primei publicări. Darwin îşi zugrăveşte devenirea pe fundalul unui tablou mai amplu al vieţii intelectuale victoriene, alternând expuneri esenţiale, precum aceea despre credinţa religioasă, cu relatări anecdotice.

Autobiografia este întregită în acest volum cu o selecţie reprezentativă din jurnalul ţinut de Darwin în timpul călătoriei sale în jurul lumii la bordul vasului Beagle (1831–1836). Dacă înaintea acestei expediţii tânărul absolvent al Universităţii Cambridge cocheta cu ideea de a deveni preot de ţară, periplul de cinci ani prin nenumărate ţinuturi l-a făcut să pună la îndoială multe dintre credinţele acceptate despre om şi Pământ şi l-a condus în cele din urmă la elaborarea celebrei sale teorii a evoluţiei prin selecţie naturală. Relatările lui Darwin despre băştinaşii din Ţara de Foc, despre marele cutremur produs pe teritoriul chilian în 1835 sau despre speciile observate în arhipelagul Galápagos constituie nu doar un document unic în istoria ştiinţei, ci şi un fascinant jurnal de călătorie.

Sentimentul dominant ce răzbate atât din Autobiografie, cât şi din Călătorie este cel al uimirii în faţa lumii naturale şi al entuziasmului nemărginit pentru descoperirea ştiinţifică. De peste un secol şi jumătate, figura lui Darwin este caricaturizată în necunoştinţă de cauză, iar ideile sale sunt supuse unor nesfârşite răstălmăciri. Mărturiile fundamentale reunite în acest volum, însoţite de numeroase ilustraţii, îi prilejuiesc cititorului un contact direct şi nemistificat cu savantul, gânditorul şi omul Charles Darwin.

Pe copertă: Gravură colorată după un desen de John James Audubon, 1838
Pe forzaț: Harta lumii cu itinerarul vasului Beagle, din Ch. Darwin, Journal of researches, J. Murray, London, 1890

O carte care iti pune mintea la contributie, creata special de expertii de la Mensa.

In acest volum vei gasi zeci de enigme si probleme de logica matematica, tipare numerice si teste pentru gandirea logica. Fiecare exercitiu a fost creat pentru a testa un anume aspect al capacitatilor tale de gandire si pentru a-ti imbunatati abilitatile mintii. Toate solutiile corecte, cu explicatii, se gasesc la sfarsitul cartii.

Cartea contine o serie de probleme de logica pentru a-ti imbunatati gandirea logica si laterala cu ajutorul unor puzzle-uri si al unor probleme.

Sunt incluse 180 de exercitii, de la ghicitori si enigme la probleme mai complexe de gandire laterala si modele numerice. Expertii de la Mensa iti pun la incercare toate abilitatile in rezolvarea unor probleme si, totodata, te ajuta sa le imbunatatesti.

Cartea contine o serie de teste de matematica create de expertii Mensa cu scopul de a-ti imbunatati gandirea matematica prin exercitiu, repetare si invatare.

O suta cincizeci de intrebari, de la adunari si scaderi in foc continuu la ecuatii mai complicate si la modele numerice. Expertii de la Mensa iti pun la treaba toate abilitatile in rezolvarea unor probleme si, totodata, te ajuta sa le imbunatatesti.

Aceasta carte contine 200 de teste de inteligenta concepute de expertii Mensa pentru a te ajuta sa‑ti imbunatatesti puterea creierului.

Ofera-i de lucru mintii tale cu aceste teste care contin numeroase tipuri de modele repetitive si provocari matematice, precum si probleme de lexic si de logica. Sunt oferite toate solutiile si explicatiile, dar si detalii despre cum sa-ti interpretezi rezultatele si sfaturi pentru a obtine cel mai bun punctaj.

ocul a fost întotdeauna mai important decât realizează cei mai mulți dintre noi. În această analiză plină de viață a forței jocului și a delectării, Steven Johnson ne oferă o istorie surprinzătoare a divertismentului popular. Autorul abordează domenii variate – de la bucătăria medievală și tavernele antice, până la cazinouri și malluri – și identifică ideile inovatoare din orice loc în care oamenii se străduiesc să se amuze pe ei înșiși, dar și pe alții.

Narațiunea lui Johnson este la fel de amuzantă ca și invențiile pe care le descrie. De-a lungul acestei călătorii, face nenumărate opriri surprinzătoare, de la concepte simple, la sisteme moderne complexe. Ne face cunoștință cu pitoreștii inovatori ai timpului liber: exploratorii, patronii, showmenii și artiștii care au schimbat mersul istoriei, inventând articole de lux, instrumente muzicale, mâncăruri exotice, spații publice, jocuri video și spectacole de magie. Johnson demonstrează că aceste tărâmuri de basm ale divertismentului au făcut mai mult decât să-i distreze pe deținătorii lor. În plus, acestea au contribuit în mod direct la revoluțiile economice și sociale care au transformat lumea modernă.

Johnson pledează convingător pentru ideea că oricine dorește să afle încotro se îndreaptă tehnologia și curentele sociale ar trebui să acorde maximă atenție modului în care ne jucăm. Dacă sunteți în căutarea viitorului, îl veți găsi oriunde oamenii se amuză la maximum.

Cu ajutorul cărților elegante despre istoria inovației tehnologice, Steven Johnson a devenit unul dintre cei mai convingători susținători ai rolului colaborării în procesul de inovație. Erudiția lui Steven Johnson poate fi uluitoare.
(THE WALL STREET JOURNAL )

Un povestitor de prima clasă.
(THE NEW YORK TIMES )

Un enciclopedist.
(LOS ANGELES TIMES )

Mintea lui Steven Johnson lucrează în modalități uimitoare.
(SEATTLE POST-INTELLIGENCER)

Un as al istoriei ideilor.
(THE GUARDIAN)

„Cred că scopul ultim al tuturor ființelor umane este dobândirea fericirii și a unui sens al împlinirii. Oamenii de știinţă studiază în special materia, dar nu pot ignora mintea omenească sau conștiinţa. Practicanţii spirituali sunt preocupaţi în primul rând de dezvoltarea minţii, dar nu-și pot ignora cu desăvârșire nevoile fizice. Iată de ce am insistat întotdeauna asupra importanţei de a împleti abordarea mintală cu cea materială în atingerea fericirii.“ (Sanctitatea Sa DALAI LAMA)

„Dialogul dintre psihologiile budismului și Occident reprezintă întâlnirea unor paradigme diferite, fiecare cu propria unitate de măsură a experienţei umane. Doar în cadrul unei asemenea întâlniri intelectuale se poate naște o sinteză nouă. Pe măsură ce aceste sisteme, atât de mult timp separate, își continuă interacţiunea, există mari șanse ca fiecare să-l îmbogăţească pe celălalt.
La fel cum psihologia modernă poate învăţa multe de la o veche știinţă a interiorităţii, tot așa pot exista căi prin care abhidharma și alte sisteme orientale de gândire să beneficieze de descoperirile știinţei moderne despre minte și creier. Într-adevăr, așa cum Sanctitatea Sa a spus despre dialogul dintre budism și știinţă: dacă știinţa modernă a dovedit că vreo credinţă budistă este greșită înseamnă că budismul va trebui să se schimbe, la rândul meu nutresc speranţa ca, în această întâlnire a căilor, psihologia modernă să fie la fel de flexibilă.“ (DANIEL GOLEMAN, ROBERT A.F. THURMAN)

Este o şansă faptul că unul dintre marii fizicieni ai lumii, laureatul Nobel Steven Weinberg, s-a pasionat de istoria ştiinţei şi a oferit publicului larg o perspectivă pătrunzătoare şi originală asupra evoluţiei cunoaşterii. Lumea explicată e povestea descoperirii ştiinţei moderne – o aventură începută în Grecia antică, apoi continuată în Evul Mediu arab şi european şi dusă la bun sfârşit prin opera lui Newton. Weinberg priveşte cunoştinţele trecutului ca un fizician al zilelor noastre, dar cultura lui umanistă îl ajută să înţeleagă legăturile subtile ale ştiinţei cu poezia, muzica, religia şi filozofia.

„Sunt fizician, nu istoric, însă de-a lungul timpului istoria ştiinţei a ajuns mă fascineze tot mai mult. Este o poveste extraordinară, una dintre cele mai interesante din istoria omenirii. Este, de asemenea, o poveste care, pentru oamenii de ştiinţă ca mine, are o miză personală. Cercetarea actuală poate fi ajutată şi limpezită de cunoaşterea trecutului ei, iar pe unii savanţi cunoaşterea istoriei ştiinţei îi stimulează în activitatea lor.“ (STEVEN WEINBERG)

La sfârșitul secolului XVI și începutul secolului XVII, Europa era framântată de conflicte violente nu doar în plan politic și social, dar și în aparent mult mai pașnicul domeniu al științelor matematice. Dacă pe câmpurile de luptă Reforma se confrunta cu Contrareforma, în matematică bătălia se dădea între partizanii infinitezimalelor – readuse acum la viață, după ce puseseră grele probleme anticilor – și matematicienii tradiționaliști, fideli modelului geometriei euclidiene. Ni se pare azi greu de închipuit cât de subversivă a fost ideea de infinit mic și ce miză politică, religioasă și culturală a avut susținerea ei.

Preocupat de raporturile dintre matematică, istorie și cultură, Amir Alexander ne spune în Infinitezimal povestea impunerii noțiunii de infinit mic la începuturile lumii moderne, subliniind consecințele ei pe termen lung. Eroii cărții sunt oameni de știință (Galilei, Torricelli, Wallis, Newton), filozofi (Hobbes, Locke), clerici și conducători politici – cu toții prinși într-o luptă care, în ultimă instanță, demonstrează forța de iradiere a ideilor din matematică.

„Este continuumul alcătuit din infinitezimale? – cu greu ne putem închipui ce pasiuni a stârnit această întrebare ciudată. Dar în secolul XVII, în toiul bătăliei, combatanții din ambele tabere credeau că răspunsul putea modela toate aspectele vieții în lumea modernă care se năștea. Și au avut dreptate: când vacarmul bătăliei s-a stins, apărătorii infinitezimalelor învinseseră. Iar de atunci lumea s-a schimbat ireversibil.“ (AMIR ALEXANDER)

Volumul de fata are la origine o conferinta organizata la 11 noiembrie 2014 de Centrul de Studii de Drept European (CSDE) – Institutul de Cercetari Juridice „Acad. Andrei Radulescu”, din cadrul Academiei Romane, si de Asociatia Romana de Drept si Afaceri Europene (ARDAE). Contributiile initiale au fost completate cu alte cateva lucrari, in vederea intregirii tabloului complex al directivei Uniunii Europene.

Directiva este acel act de dreptul Uniunii Europene care este obligatoriu pentru statele membre, destinatarii ei, cu privire la rezultatul care trebuie atins, dar care lasa autoritatilor acelor state competenta in ceea ce priveste forma si mijloacele.

Cele zece lucrari reunite in volum, precedate de o introducere substantiala, grupate in cinci sectiuni, ofera multiple perspective asupra impactului directivei – specie a dreptului Uniunii Europene – asupra ordinii juridice romane si al puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca, la care se adauga situatia particulara a Curtii Constitutionale.

De la multiversuri și salturi cuantice la pisica lui Schrödinger și călătoriile în timp, mecanica cuantică a influențat ireversibil imaginația populară. Artiști și scriitori, John Updike, Lady Gaga sau David Foster Wallace, se folosesc de asocierile și de nuanțele ei. Este „saltul cuantic“ mare sau mic? Cât de incert este principiul incertitudinii? Este acest baraj de vocabular cuantic pretențios și trăsnit sau reprezintă o schimbare fundamentală în modul în care gândim?

În "Momentul cuantic", filosoful Robert P. Crease și fizicianul Alfred Scharff Goldhaber reiau povestea fascinantă a modului în care cuantica a făcut saltul din fizică în cultura populară, cu explorări sumare ale conceptelor matematice și fizice și descrieri ale disputelor aprinse dintre personaje precum Einstein, Schrödinger și Niels Bohr. Înțelegerea și aprecierea imagisticii cuantice, folosirea ei justificată și abuzivă, fac parte din ceea ce înseamnă să fii un om educat în secolul XXI.

Rezultatul colaborării dintre cei doi autori este o sărbătoare a limbajului la granița dintre fizică și cultură, perfectă pentru oricine este atras de varietatea
infinită a ideilor.

Robert P. Crease este profesor la Departamentul de Filosofie al Universității Stony Brook. El este co‑redactor șef la Pysics Perspectives și scrie o rubrică lunară, „Critical Point“ („Punctul critic“) pentru revista Physics World. Este membru al Institutului de Fizică (IOP) din Londra și al Societății Americane de Fizică (APS), din Statele Unite.

Alfred Scharff Goldhaber, profesor la Institutul Yang de Fizică Teoretică, la Universitatea Stony Brook, și membru al Societății Americane de Fizică, reprezintă a doua dintre cele trei generații de fizicieni pe care le are în familie. Colaborările cu părinții lui au dus la ceea ce s‑ar putea să fie primele publicații mamă și fiu din fizică, pe tema oscilațiilor nucleelor atomice. A colaborat cu tatăl lui la un articol despre proprietățile neutrinilor, publicat cu prilejul centenarului acestuia în Physics Today. Cercetările lui se concentrează pe monopolii magnetici, particulele elementare, nuclee, materia condensată, astrofizică și cosmologie, și a scris numeroase recenzii despre subiecte specifice din fizică.