Cărți

Copacii o duc foarte bine fără oameni, însă oamenii nu se descurcă fără copaci. Chiar dacă distrugem lumea prin acțiunile noastre care duc la schimbări climatice, copacii vor supraviețui iar și iar, luptându-se cu despăduriri, incendii devastatoare și furtuni puternice. Ar fi frumos doar să mai fim și noi aici. În Tenacitatea copacilor, continuarea bestsellerului Viața secretă a copacilor, Peter Wohlleben prezintă noi aspecte fantastice despre viața copacilor și ne arată ce abilități își dezvoltă pentru a face față schimbărilor climatice. Totodată, îi critică aspru pe actorii ignoranți din mediul de afaceri și din cel politic, care plantează copaci exclusiv pentru producția de lemn sau pentru a-și îmbunătăți imaginea publică și care, de fapt, exploatează nemilos natura. Dar plantațiile imense de molid nu vor împiedica supraîncălzirea planetei. Cartea este o declarație de dragoste pentru copaci și un apel înflăcărat la protejarea și păstrarea diversității infinite a naturii ale cărei interacțiuni sensibile încă nu le înțelegem pe deplin. Nu doar pentru copaci, ci și spre binele nostru.

Lucy Cooke este zoologă, realizatoare și prezentatoare de filme documentare despre viața sălbatică pentru BBC, PBS, Animal Planet, Discovery și Național Geographic.

Oamenii au ajuns pe Lună și au creat inteligența artificială, dar încă mai au multe de aflat în domeniul zoologiei. Adesea, concepția noastră despre animale este pur și simplu rodul fanteziei, căzând în capcana antropomorfizării lor. Din acest motiv, vedem peste tot ființe care ne seamănă, asupra cărora proiectăm valori umane, precum inocența, curajul sau hărnicia.

Lucy Cooke face o călătorie în jurul lumii pentru a demonta cele mai cunoscute mituri despre animale, scriind cu umor despre felul în care au fost văzute acestea din Antichitate și până astăzi, într-un adevărat tur de forță de la Aristotel la Disney. Demitizarea nu le răpește însă farmecul, pentru că adevărul este de multe ori mai fascinant decât legendele scornite, spre exemplu, de autorii bestiarelor medievale. Anghilele „își ascund" organele reproducătoare de ochii cercetătorilor (printre care și Freud), care le disecă în zadar. Din gonadele castorilor se produce aromă naturală de vanilie. Liliecii au fost folosiți de armata americană ca bomnbe zburătoare. În Columbia, atât de departe de habitatul lor natural, rătăcesc hipopotami aduși ilegal de Pablo Escobar.

Toate aceste animale și multe altele - o întreagă menajerie a celor neînțeleși - sunt prezentate rând pe rând cititorului, cu umor, căldură și, mai ales, înțelegere.

După 40 000 de intervenții chirurgicale, peste 50 de cărți de specialitate și tratate publicate, precum și 18 brevete de inventator, Leon Dănăilă continuă să opereze pe creier și să scrie, în ciuda vârstei înaintate, demonstrând astfel o agilitate mintală și o dexteritate care, conform ultimelor descoperiri medicale, pot fi la îndemâna tuturor. În prima sa carte pentru publicul larg, el ne invită să descoperim potențialul incredibil al creierului uman, arătându-ne cum neuroplasticitatea, capacitatea creierului de a-și schimba funcțiile și structura, ca reacție la o activitate fizică sau la un proces mintal, ne poate ajuta să ne menținem și chiar să ne îmbunătățim sănătatea și funcțiile creierului pe măsură ce îmbătrânim. „Celulele se degradează odată cu înaintarea în vârstă. Foarte mulți indivizi vin peste vârsta de 60 - 70 de ani cu tulburări mari de memorie, de activitate, de orientare, cu leziuni demielinizante care împiedică transmiterea impulsului nervos. Noi pentru asta luptăm. Încercăm să împiedicăm această degradare, această instalare a unor patologii cognitive precum boala Alzheimer, pentru ca individul respectiv să ajungă la o îmbătrânire sănătoasă, să se poată orienta, să se poată îngriji și să poată face față tuturor sarcinilor de autoîngrijire.” Despre Leon Dănăilă

Volum distins cu premiul Pulitzer

„Despre ce este, de fapt, această carte, Gödel, Escher, Bach: Brilianta Ghirlandă Eternă, cunoscută de obicei după acronimul său, «GEB»?

În librării, GEB poate fi întâlnită pe rafturile celor mai diverse secţiuni, între care nu doar matematică, ştiinţe generale, filozofie şi ştiinţe cognitive (ceea ce are sens), dar şi religie, ocultism sau Dumnezeu mai ştie ce. De ce e atât de greu de înţeles cu ce se ocupă această carte? Cu siguranţă nu e vorba doar de lungi­mea ei. Nu, lucrul acesta se datorează în parte faptului că GEB explorează, şi nu doar într-un mod superficial, un ansamblu atât de eterogen de subiecte – fugi şi canoane, logică şi adevăr, geometrie, recursivitate, structuri sintactice, natura sensului, budismul zen, paradoxuri, creier şi minte, reducţionism şi holism, colonii de furnici, reprezentări mentale şi concepte, traducere, computere şi limbaje de programare, ADN, proteine, cod genetic, inteligenţă artificială, creativitate, conştiinţă şi liber arbitru – uneori chiar şi artă şi muzică, dintre toate lucrurile! –, încât multora li se pare imposibil să îi localizeze tema centrală.

GEB este o încercare foarte personală de a argumenta cum este posibil ca fiinţele animate să apară dintr-o materie inanimată. Ce este sinele şi cum poate apărea un sine din ceva la fel de lipsit de sine ca o piatră sau o baltă de noroi?“ — DOUGLAS R. HOFSTADTER

Astăzi, există o mulțime de oameni care resping expertiza științifică și preferă faptelor simulacrele ideologice. Ei nu sunt doar neinformați, ci de-a dreptul dezinformați, din cauza apelului la premise convenabile, specialiști falși și teorii ale conspirației. Cum îi putem convinge că nu așa se ajunge la adevăr? Cum îi putem face să se răzgândească și să accepte faptele, dacă ei nu cred în fapte? În această carte, Lee McIntyre arată că putem să luptăm împotriva negaționiștilor științei și susține că este important să o facem – pentru că negarea științei poate ucide. Autorul oferă instrumente și tehnici pentru comunicarea adevărului și valorilor științei pe înțelesul adepților Pământului plat, antivacciniștilor, opozanților schimbării climatice sau ai organismelor modificate genetic, subliniind cã pentru a fi ascultați este nevoie să vorbim cu ei calm și respectuos și să le înțelegem perspectiva.

Deși a jucat un rol esențial în apariția mecanicii cuantice, Einstein avea să se despartă apoi de curentul principal în dezvoltarea domeniului, reprezentat de Școala de la Copenhaga, în fruntea căreia se afla Niels Bohr. Motivul era de ordin filozofic: Einstein credea că trebuie să obținem o descriere completă a lumii, independentă de percepția noastră – altfel spus, a adoptat o poziție realistă. Vreme de un secol, în discuție au rămas nu predicțiile teoriei cuantice, altminteri impecabil confirmate experimental, ci interpretările ei. Din perspectivă ferm realistă, Lee Smolin s-a angajat într-o cercetare a fundamentelor teoriei cuantice, în speranța de a ajunge la un strat mai profund care să permită unificarea ei cu cealaltă mare teorie a secolului XX, relativitatea generală. Revoluția neterminată a lui Einstein prezintă în termeni intuitivi dificultățile conceptuale cu care se confruntă teoria cuantică, așa cum arată în prezent, multitudinea interpretărilor ei, avantajele și punctele lor slabe, și propune câteva principii simple pornind de la care să poată fi construită o nouă teorie, mai cuprinzătoare. Cartea lui Smolin e un îndemn de a nu lua automat de bun ceea ce ni se pare că știm, de a cerceta atent premisele și a căuta cu temeritate drumul spre necunoscut.

În ultimele decenii, ființele umane au produs asupra mediului un impact comparabil cu schimbările ce au loc în milioane de ani. Omenirea a devenit o forță asemănătoare erupțiilor vulcanice și asteroizilor care au lovit Pământul. Ne aflăm acum la granița a două ere geologice, lăsând în urmă Holocenul pentru a pătrunde în Antropocen, Epoca Omului. Pentru a documenta viața semenilor în aceste vremuri tulburi, Gaia Vince s-a hotărât să călătorească prin întreaga lume. De la ghețarii artificiali din Himalaya, munții pictați din Peru, recifele electrificate din Maldive până la insulele de deșeuri din Caraibe, ea a găsit comunități care se străduiesc să rezolve problemele pe care tot noi le-am creat.

În vremuri foarte recente, omenirea a învățat enorm de multe despre univers, despre trecut și despre ea însăși. Dar succesele noastre remarcabile privind cunoașterea ne-au arătat totodată și cât de puține știm: de pildă, avem acces la aproximativ doar 5 % din realitatea fizică; preistoria încă e dezvăluită, cu mii de situri ce așteaptă să fie explorate. Iar noile descoperiri din neuroștiință sunt încă la început. Așadar, ce știm, mai exact? Și ce știm acum că nu știm? Ce am învățat despre obstacolele aflate în calea cunoașterii? Trăim vremuri în care disputele legate de ce anume înseamnă cunoașterea și adevărul se adâncesc, iar aceste întrebări sunt mai importante ca niciodată. Faimosul filosof A.C. Grayling încearcă să răspundă la ele abordând trei domenii esențiale aflate la frontierele cunoașterii: știința, istoria și psihologia. O lucrare magistrală, un fascinat tur de forță, scris cu vervă, claritate și vastă erudiție.

Poate că niciodată în istoria omenirii nu am fost atât de sănătoşi. Trăim mai mult, suntem mai înalţi, iar boli care, mai demult, ne puneau viaţa în pericol pot fi vindecate cu uşurinţă. Totuşi, un val de obezitate, afecţiuni cronice şi infirmităţi cuprinde treptat întreaga lume. De ce se îngraşă oamenii? Cum tratăm şi vindecăm cancerul, bolile de inimă, diabetul şi celelalte maladii care ne vor omorî, cel mai probabil, şi pe noi, şi pe cei dragi?

Dintre medicii, pacienţii şi cercetătorii care se preocupă de aceste probleme, puţini se gândesc la pădurile străvechi ale Africii, în care strămoşii noştri au învăţat să meargă în două picioare, au renunţat la alimentaţia bazată exclusiv pe fructe şi au început să vâneze şi să cultive pământul, ceea ce a dus la dobândirea unei rezistenţe fizice deosebite, la dezvoltarea unui creier foarte mare şi la apariţia primelor forme de exprimare artistică. În acelaşi timp însă, aceste schimbări permanente au dat naştere unor condiţii de viaţă la care corpul nostru nu este pe deplin adaptat, ceea ce explică incidenţa tot mai mare a unor boli care ar putea fi prevenite, cum este diabetul de tip 2. Ca să le preîntâmpinăm, ar trebui, printre altele, să ţinem cont de schimbările pe care le-a cunoscut organismul omului de-a lungul timpului.

Evoluţia cu cele mai puternice efecte nu este cea biologică, ci evoluţia culturală, procesul prin care se formează şi se transmit mai departe idei şi comportamente noi. Unele dintre aceste comportamente, în special consumul anumitor alimente şi activităţile pe care le efectuăm (sau nu le efectuăm), ne îmbolnăvesc. Dacă dorim să punem capăt acestui cerc vicios, trebuie să învăţăm şi, uneori, chiar să ne silim a adopta o alimentaţie benefică sănătăţii şi să fim mai activi din punct de vedere fizic.

O carte profund captivantă, nu numai pentru că dezleagă atâtea mistere, ci și pentru că ne ajută să reformulăm ceea ce credeam că știm deja – despre maternitate, despre parenting, despre noi înșine. O carte care schimbă datele problemei. „O carte de debut captivantă… Autoarea transpune cu abilitate studii științifice – făcute de neurobiologi, antropologi, primatologi, psihologi și endocrinologi, printre alții – într-o proză accesibilă, care se adresează nevoilor și anxietăților pe care mulți părinți le împărtășesc.”

Kirkus Reviews

„Conaboy își folosește abilitățile jurnalistice pentru a aduce acest subiect complex la un nivel ușor de citit… cartea lui Conaboy nu este un manual de parenting, ci, mai degrabă, o lucrare de popularizare a științei ce abundă în cercetări neurobiologice; este fascinantă și, în aceeași măsură, surprinzător de ușor de citit… recomandăm cu tărie.”

Library Journal

Dacă figura lui Einstein, de savant cu părul vâlvoi, simbol al înțelepciunii și nonconformismului, fascinează de mult marele public, teoriile lui continuă să fie privite cu un respect temător, lăsând impresia că țin de domeniul ezotericului și că numai aceia care au studiat fizica ani de zile își pot face o idee despre ele. Brian Cox și Jeff Forshaw reușesc în De ce E = mc2? să demistifice asemenea prejudecăți. Pentru a le urmări raționamentele – care sunt de fapt chiar raționamentele lui Einstein reduse la esență –, cititorului îi este de-ajuns să cunoască teorema lui Pitagora. E o performanță remarcabilă să explici riguros, dar cu atât de puțină matematică, cum se poate ajunge la cea mai celebră formulă din știință. Apoi, pentru a lămuri semnificația noțiunii de masă, Cox și Forshaw ajung să explice într-un mod plastic și inteligibil chestiuni subtile de fizică fundamentală – bazele Modelului Standard, invarianța la etalonare și mecanismul Higgs – la care ți-ai închipui că numai specialiștii au acces. În fine, în ultimul capitol ni se oferă o imagine intuitivă a relativității generale, cea mai bună teorie a gravitației de care dispunem în prezent, la peste un secol de la elaborarea ei. Citindu-i pe Cox și Forshaw, descoperim că știința nu-i chiar atât de dificilă pe cât credem, iar Einstein n-a fost vreun supra­om, ci un om plin de imaginație, mânat de curiozitate, preocupat de întrebări aparent simple și având tenacitatea de a deduce până la capăt consecințele ideilor lui.

În ultimii ani, am observat cu toţii avansul rapid al inteligenţei „artificiale”, ce pare ceva mult mai straniu decât ne-am imaginat. Totodată, devenim conştienţi de prezenţa altor inteligenţe, care au fost alături de noi dintotdeauna, fără să le luăm în seamă. Aceste entităţi sunt animalele, plantele şi mediul înconjurător. În „Feluri de a fi”, James Bridle examinează modurile fascinante şi diverse de a exista pe Pământ. Ce putem învăţa din aceste forme diferite de inteligenţă şi de personalitate şi cum ne putem schimba societatea pentru a trăi mai armonios unul cu celălalt şi cu lumea non-umană? De la oracole greceşti la caracatiţe, păduri şi sateliţi, Bridle spune o poveste cu totul nouă despre ecologie, tehnologie şi inteligenţă. Trebuie, susţine el, să dezvoltăm definiţia acestor termeni pentru a construi o relaţie semnificativă şi liberă cu non-umanul, una bazată pe solidaritate şi diversitate cognitivă.

Pamantul, planeta albastra vie, este un model de armonie intre diversele forme de viata care il populeaza, precum si intre acestea si habitatele pe care le ocupa. Fiecare planta sau animal prezentate in filele acestei carti reprezinta, de fapt, cate o fila din mareata carte a naturii, pe care omul are datoria sa o "citeasca”, sa o inteleaga, sa o respecte si sa o protejeze. Oricare dintre noi poate contribui la protejarea biodiversitatii, prin adoptarea unor mici schimbari in rutina zilnica, fara ca stilul de viata sa ne fie afectat major, dar toate aceste mici schimbari pot ajuta.

Într-un secol paradoxal, înspãimântat și totodată fascinat de inteligența artificială, omului contemporan îi revine o datorie grea. El trebuie să reflecteze asupra destinului civilizației în lumina – sau în întunericul – evoluțiilor fără precedent ale tehnologiei. Începând cu filozofii Antichității, trecând prin Descartes și ajungând la transumaniști, Meghan O’Gieblyn ne poartă într-o călătorie spre adâncurile fricilor și speranțelor noastre legate de sensul vieții și de relevanța culturii și a metaforelor pe care le-am creat, într-o lume care își schimbă aproape zilnic chipul și reperele. Cine va învinge în lupta care se duce astăzi pentru viitorul omenirii? Tendința noastră de a umaniza tehnologia, sau tehnologizarea umanitatății dincolo de limita recognoscibilului? Cartea de față este un răspuns la această întrebare care ne bântuie.

„Dumnezeu, om, animal, mașină este o creație hibridă, o carte erudită în cel mai remarcabil mod, care îmbină istoria, critica și filozofia.“ — The New York Times

„O carte scrisă cu un talent excepțional de a explica cele mai complicate idei filozofice legate de modul în care omul creează sens.“ — Publisher’s Weekly

Primii filozofi ai Greciei antice apar în secolul VI î.Cr., în Asia Mică, pe țărmul ionian al Mării Egee: Thales, Anaximandru, Anaximene, Heraclit, Anaxagora. Aristotel îi numește „fizicieni“ pentru că, desprinzându-se de tradiția mitică, încearcă să explice fenomenele naturale fără să facă apel la zei. Altfel spus, descoperă și dezvoltă rațiunea pentru a înțelege lumea – o revoluție în gândire care, continuată vreme de două mii șase sute de ani, a condus la știința modernă.

Fizicianul Carlo Rovelli, unul dintre protagoniștii cercetării în gravitația cuantică, ne oferă perspectiva unui om de știință asupra rolului jucat de Anaximandru din Milet în această revoluție intelectuală. Contribuțiile lui Anaximandru sunt un salt uriaș în cunoaștere: e primul care își dă seama că sub Pământ se află tot cer, deci că Pământul plutește în spațiu; e primul geograf; explică, uneori cu o intuiție surprinzătoare, fenomenele meteorologice prin cauze naturale; înțelege că viața a apărut în mare și că ființele vii sunt supuse evoluției; și, poate speculația cea mai îndrăzneață, concepe existența unei entități invizibile, apeiron-ul, element unificator pentru toate obiectele percepute de simțurile noastre – idee care se regăsește în fizica teoretică modernă.

Aducând în prim-plan figura lui Anaximandru, care pe bună dreptate poate sta alături de Newton sau Einstein, Rovelli are prilejul să analizeze împrejurările istorice ale apariției „miracolului grec“ – importanța creării unui alfabet fonetic și a instituirii democrației – și însăși condiția științei, care presupune cultivarea spiritului critic, permanenta punere în discuție a ceea ce ni se pare că știm, curajul de a renunța la certitudini comode. Cartea lui Rovelli te îndeamnă să gândești rațional.

Știm mai multe decât oricând și avem la fel de multe opinii. Peste tot se poartă discuții științifice: despre virusuri și sistemul imunitar, despre diferențele biologice dintre femei și bărbați, despre psihologia asasinilor și natura ereditară a inteligenței. Faptele și afirmațiile devin adesea la fel de confuze precum cauza și efectul.

Dr. Louann Brizendine, autoarea bestsellerului Creierul femeii şi fondatoarea primei clinici care studiază diferenţele de gen referitoare la creier, comportament şi hormoni, îşi îndreaptă atenţia spre creierul bărbatului, arătându-ne cum, în fiecare stadiu al vieţii, „realitatea masculină“ este fundamental diferită de cea feminină.

Mai mult decât alte cărți ale lui Dawkins, volumul de față scoate în evidență stilul seducător, pasional și, acolo unde e cazul, incisiv, și, pe de altă parte, rigurozitatea logică ale celui mai cunoscut popularizator al științei.

La o primă vedere, multe dintre fenomenele naturii par să ţină de magie, iar culturile arhaice au creat mituri pentru a le explica. Egiptenii antici credeau că se face noapte pentru că zeiţa Nut înghite Soarele. Grecii puneau iarna pe seama dispariţiei Persefonei în lumea subterană a lui Hades. Pentru vikingi, curcubeul era puntea care îi lega pe zei de Pământ.

Richard Dawkins crede însă că adevărata magie este magia ştiinţei, care ajunge să explice aceste fenomene. Fiecare capitol al cărţii lămureşte câte o problemă: evoluţia şi diversitatea lumii vii, structura materiei, ciclurile diurn şi sezonier, alcătuirea şi istoria Soarelui, curcubeul, apariţia universului, posibilitatea existenţei vieţii pe alte planete, cutremurele, rolul jucat de probabilităţi în lumea noastră.

Însoţită de desenele spectaculoase ale lui Dave McKean, „Magia realităţii” dezvăluie prin povestiri pasionante frumuseţea poetică a ştiinţei.

Ilustrații de Philip Laibacher

În ultimii trei ani, ca urmare a COVID-19, s-a vorbit mai mult ca niciodată despre sistemul imunitar. Din păcate, discuția nu s-a bazat întotdeauna pe informații științifice, luate din surse de încredere. Dezinfor­marea nu a făcut ravagii doar în timpul pandemiei. Indiferent că vorbim despre coronavirus, boli auto­imune sau cancer, teoriile bizare despre leacuri miraculoase și vindecări de pe o zi pe alta circulă în voie, prinzând în mreje o mulțime de oameni.

„Imun: O călătorie în profunzimea sistemului care ne ține în viață” este un demers exemplar de informare corectă a publicului larg cu privire la funcționarea sistemului imunitar – unul dintre cele mai complexe și mai fascinante din lumea vie –, în speranța că o mai bună înțelegere a proceselor imune ne va ajuta să ne protejăm de informațiile false și ne va încuraja să avem grijă de noi.

„Înrădăcinați” este o invitație entuziastă să ne trăim viața pe pământ în moduri pe cât de simple, pe atât de profunde – de la mersul desculț prin pădure și reimaginarea relației noastre cu animalele și copacii, până la examinarea limbajului pe care îl folosim pentru a descrie și a ne gândi la natură.

Lyanda Lynn Haupt ne convinge că știința de ultimă oră susține un adevăr pe care, la rândul lor, poeții, artiștii, misticii și culturile bazate pe pământ din întreaga lume, l-au proclamat: viața noastră pe planetă este radical interconectată. Trupurile noastre, gândurile și sentimentele sunt influențate de natura înconjurătoare pe care o influențează la rândul lor.

Ce a existat înainte de Big Bang și ce există în afara universului pe care acesta l-a creat? Până de curând, oamenii de știință nu puteau decât să ghicească ce se află dincolo de limitele continuumului spațio-temporal. Cu toate acestea, noi instrumente științifice ne oferă astăzi posibilitatea de a privi dincolo de frontierele universului nostru și de a ne testa teoriile despre ceea ce se află acolo.

Care este cea mai mare galaxie vizibilă cu ochiul liber? Dar cea mai mare stea? Cum se numește cea mai strălucitoare stea de pe cer? Cum se poate face o gaură neagră dintr-o pisică? Unde se află cele mai adânci prăpăstii din sistemul nostru solar? Cât ar cântări un telefon mobil pe Soare? În Universul exotic vei afla răspunsul la acestea și la multe, multe alte întrebări, într-o nouă carte doldora de informații, scrisă în stilul plin de haz cu care ne-a obișnuit Adrian Șonka.

Homo sapiens a parcurs un drum foarte lung pentru a ajunge la stadiul actual. Cea mai veche specie umană avea un creier de dimensiunile unui pumn de copil, în timp ce noi avem un creier de patru ori mai mare, înzestrat cu abilități spectaculoase pe care abia începem să le înțelegem. Evoluția minții prezintă istoria de peste șapte milioane de ani a creierului, înglobând cele mai recente descoperiri științifice: rolul memoriei în configurarea experienței viitoare, remodelarea sinapselor cu ajutorul meditației, influența climei asupra diversității lingvistice și rolul depresiei în evoluția omului.

Ghidul micului astronom prin Univers, sau Astronomie pentru copii și restul lumii, de Adrian Șonka, este o introducere în astronomie pentru copii și pentru toți cei care vor să afle mai multe despre Univers. Este o carte bine documentată, cu informații la zi din astronomie, dar și cu mult umor și glume science geek, adresată cititorilor de toate vârstele care vor să știe mai multe despre ce se întâmplă în spațiul cosmic. Adrian Șonka, astronom la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“ din București, te va face să vrei să afli și mai multe lucruri despre misterele Universului.

Timpul perceput („timpul minții“), explică el, este diferit de cel indicat de ceas: este doar alt cuvânt pentru „schimbarea percepută“. Alături de frumusețe, este una dintre cele mai viscerale percepții ale noastre. De la idei, mesaj, formă, perspectivă, artă, știință, iluzii și vise până la viteza și claritatea gândirii și luarea deciziilor, Adrian Bejan răspunde la întrebări fundamentale despre cogniția umană. Astfel, înțelegerea fizicii ne înarmează cu tehnici care ne ajută să ne încetinim timpul minții (care accelerează odată cu vârsta) și să ne creăm condițiile pentru o viață mai lungă.

Inevitabilul. Cele 12 forte tehnologice care ne modeleaza viitorul Multe dintre schimbarile din urmatoarele decenii sunt inevitabile, din cauza tendintelor tehnologice aflate in miscare. In aceasta carte fascinanta si provocatoare, Kevin Kelly face o evaluare optimista a viitorului, aratand ca inovatiile care deja ne influenteaza viata - de la realitatea virtuala la inteligenta artificiala incorporata in tot ceea ce producem - pot fi intelese pornind de la cateva forte determinante.

Milioanele de oameni din toată lumea care au citit și au îndrăgit What If? încă au întrebări, din ce în ce mai ciudate. Ce noroc că Randall Munroe, creatorul webcomicului xkcd, e aici ca să le dea o mână de ajutor! Plănuiești să cobori pe un stâlp de pompieri dinspre Lună spre Pământ? Partea cea mai grea este să nimerești aterizarea. Speri să poți răci atmosfera Pământului deschizând ușile tuturor frigiderelor în același timp? Probabil a venit momentul unei scurte introduceri în termodinamică. Vrei să știi ce s-ar întâmpla dacă ai sta agățat de pala rotitoare a unui elicopter, dacă ai construi un turn cu un miliard de etaje, dacă ai face o veioză cu lavă adevărată sau dacă ai sări pe jetul unui gheizer în timp ce erupe? OK, dacă insiști…

O nouă istorie a unei lumi de mult pierdute. În fiecare săptămână, fosilele unei noi specii de dinozaur sunt date la iveală din rocile care le-au conservat. Cu un ritm aşa de alert al descoperirilor, paleontologia e departe de a fi o ştiinţă încremenită. Aceste rămăşiţe găsite pretutindeni - din Argentina până în Alaska şi din China până în România - aruncă lumină asupra unei lumi misterioase, radical diferită de cea în care trăim.

HENRY DAVID THOREAU PRIZE

Cum ne putem păstra speranţa într-o lume atât de tulburată? Citind ştirile care ne vorbesc despre pandemii, agravarea crizei climatice, războaie, e greu să rămânem optimişti. Şi totuși, speranța nu a fost nicicând mai necesară.

Jane Goodall, poate cea mai cunoscută naturalistă de astăzi, și Douglas Abrams, autor de bestselleruri internaționale, explorează - într-un dialog relaxat, dar incitant - unul dintre cele mai râvnite și mai puțin înţelese daruri: speranţa. Bazată pe istorii extraordinare extrase din întreaga carieră a lui Jane Goodall, „Cartea speranței” ne convinge că ne putem bizui pe iscusinţa speciei umane de a rezolva problemele, chiar şi pe acelea pe care tot ea le-a creat.

Speranţa este o forţă reală, iar volumul de faţă ne ajută să o redobândim, odată cu încrederea în intelectul nostru, în puterea novatoare a tinerilor şi în capacitatea naturii de a se regenera.