Cărți

Inventarea tabelului periodic a reprezentat un progres urias in domeniul stiintei. Inca de la inceputurile sale, experimentele riguroase ale celor mai mari chimisti ai lumii au dezvaluit efectele transformatoare asupra sanatatii, a industriei, a vietii casnice si a mediului ale fiecaruia dintre cele 118 elemente atomice uimitoare.

O lume a viitorului nu presupune supremația computerelor, ci o mai bună înțelegere a capacităților acestora și modalități de a evita să fim manipulați de algoritmi și de cei care îi creează în încercarea de a profita de pe urma noastră.

Cu această linie de gândire, Hawking a ajuns la o problemă fundamentală, aflată la intersecția celor două teorii majore din fizică, încă neunificate: teoria relativității generale și mecanica cuantică. Propunerea lui Hawking aduce cu ea un paradox dat de caracterul încă contradictoriu al celor două teorii. Astfel, teoria clasică a relativității generale ne spune că tot ceea ce cade în gaura neagră se pierde. Informația din cărțile care ajung acolo este pierdută definitiv. Pe de altă parte, mecanica cuantică ne spune că evoluția undelor de probabilitate, cele care descriu evoluția cuantică, este continuă. Din cauza aceasta, informația din cărțile care ard se va regăsi în cenușa focului și a radiației emise.

Cum ar trebui să-și aleagă democrațiile reprezentanții? Cum poți împiedica o pandemie să măture lumea? Cum învață calculatoarele să joace Go și de ce este mult mai ușor pentru ele să învețe acest joc decât să citească o frază? Proporțiile antice grecești pot prezice bursa? (Ne pare rău, nu). Ce ar trebui să învețe copiii tăi la școală dacă ar dori într-adevăr să învețe să gândească? Toate acestea sunt întrebări despre geometrie. Serios.

Dacă ești ca majoritatea oamenilor, pentru tine geometria este un domeniu imposibil, de care îți amintești vag și pe care l-ai lăsat bucuros în urmă în clasa a IX-a, alături de aparatul dentar și de un interes aparte pentru cântăreții de muzică pop. Sigur îți mai amintești cum făceai pași mici și greoi pentru a dovedi nu-știu-ce despre triunghiuri, un ceva care era evident de la bun început. Nu aceasta este geometria. OK, este geometrie, dar doar o mică parte a ei, care are la fel de mult de-a face cu geometria în toată bogăția ei modernă abundentă la fel cum conjugarea unui verb are de-a face cu un mare roman.

Această carte vorbește despre geometria din spatele unora dintre cele mai importante probleme științifice, politice și filosofice cu care ne confruntăm. Geometria întreabă: unde sunt lucrurile? Ce lucruri sunt unul lângă altul? Cum poți ajunge de la unul la altul? Acestea sunt întrebări importante. Cuvântul „geometrie” înseamnă, în grecește, „măsurarea lumii”. La drept vorbind, este un eufemism. Geometria nu doar măsoară lumea, ci o și explică. Iar „Forma” ne arată cum face asta.

In cartea ,,Creierul stang vorbeste, creierul drept rade", fizicianul Ransom Stephens explica intr-un mod amuzant si interesant modul in care functioneaza creierul uman. Folosind metafore si un limbaj pe intelesul tuturor, Stephens le ofera cititorilor, indiferent de gradul de cunoastere in domeniul stiintei, o introducere in neurostiinta si le arata cum creativitatea, indemanarea si chiar si perceptia sinelui pot sa se dezvolte si sa se schimbe folosind cel mai important muschi din corp. Admiratorii lui Bill Nye si Neil de Grasse Tyson vor adora stilul realist al lui Stephens, iar cei interesati de stiinta vor aprecia explicatiile sale pertinente ale termenilor stiintifici. Creierul stang vorbeste, creierul drept rade este cadoul perfect pentru toti cei care doresc sa stie ce se intampla in mintea lor si cum pot sa foloseasca aceste cunostinte pentru a deveni cei mai buni oameni.

Numele lui Alexander von Humboldt poate fi găsit pretutindeni în jurul nostru: există oraşe, cursuri de apă, specii de animale, un curent oceanic, ba chiar şi o mare lunară care-l poartă. Socotit în epocă drept cel mai faimos om după Napoleon, Humboldt a schimbat prin vasta sa operă fața știinţelor naturale. A scris enorm, dar nu a stat închis în bibliotecă, ba dimpotrivă, s-a aventurat spre zări şi ţinuturi cutreierate şi cercetate de puțini oameni. A navigat pe Orinoco, a traversat Anzii și a străbătut Siberia într-o perioadă în care astfel de călătorii cereau eforturi herculeene și-l supuneau pe cutezător unor pericole terifiante.

Pământul este plin de imagini și texturi, sunete și vibrații, mirosuri și gusturi, câmpuri electrice și magnetice. Dar fiecare tip de animal, inclusiv omul, se află în propria bulă senzorială, percepând doar o fărâmă minusculă din lumea noastră imensă.

În 2017, Shanna H. Swan și echipa sa de cercetători au descoperit că în ultimele patru decenii numărul de spermatozoizi al populației masculine din țările occidentale a scăzut cu peste 50%. Rezultatele au fost șocante pentru întreaga lume, dar acesta nu era decât punctul de plecare.

Mesagerul stelar. Perspective cosmice asupra civilizatiei Printr-o perspectiva cosmica asupra civilizatiei pe Pamant, Neil deGrasse Tyson pune intr-o lumina noua liniile de falie cruciale ale timpului nostru - razboi, politica, religie, adevar, frumusete, gen si rasa - reusind totodata sa intensifice sentimentul profund al unitatii lumii. Intr-o perioada in care opiniile noastre politice si culturale par a fi mai polarizate ca oricand, Tyson ofera antidotul necesar pentru multe dintre lucrurile care ne despart, pledand cu pasiune pentru cele doua componente ingemanate ale iluminarii - perspectiva cosmica si rationalitatea stiintei.

Cuvânt înainte de Eddie Redmayne • Introducere de Kip S. Thorne • Postfaţă de Lucy Hawking

Există Dumnezeu? Cum a început totul? Putem prezice viitorul? E posibilă călătoria în timp? Ar trebui să colonizăm spațiul? Ne va depăși inteligența artificială? Această carte și răspunsurile pe care ni le oferă reprezintă ultima mărturie a uneia dintre cele mai strălucite minți.

„Răspunsuri scurte la marile întrebări aruncă o lumină vie asupra viitorului științei și omenirii.“ — The Wall Street Journal

„Ultimul mesaj al lui Hawking către omenire este… plin de optimism.“— CNN

„Răspunsuri scurte la marile întrebări e o carte pe care orice om interesat de viitorul omenirii ar trebui să o citească… Ea reprezintă darul de bun-rămas al lui Hawking.“ — NPR

„Hawking este un simbol al măreției minții umane.“ — The Washington Post

„Vreau să mă alătur celor care spun că e imperios necesar să acţionăm neîntârziat pentru a face faţă provocărilor majore care stau azi înaintea omenirii. Sper ca în viitor, când eu nu voi mai fi, oamenii care deţin puterea să dea dovadă de creativitate, curaj şi capacitate de a conduce lumea aşa cum trebuie. Fie ca ei să se poată ridica la înălţimea proiectelor noastre de dezvoltare şi să acţioneze nu în interes propriu, ci în interesul nostru, al tuturor. Sunt cât se poate de conştient de cât de preţios este timpul. Să preţuim acest moment. Să acţionăm!“ — STEPHEN HAWKING

Istoria științei așa cum nu a fost niciodată spusă până acum: o poveste despre outsideri și eroi necunoscuți venind din afara canonului occidental, cu care suntem familiari cei mai mulți dintre noi. Când ne referim la originile științei moderne, începem de obicei cu Europa. Ne amintim de marile minți ale lui Nicolaus Copernic, Isaac Newton, Charles Darwin și Albert Einstein. Dar istoria științei nu este și nu a fost niciodată un efort exclusiv european. Copernic s-a bazat pe tehnicile matematice provenind din texte arabe și persane. Legile mișcării ale lui Newton au plecat de la observații astronomice realizate în Asia și Africa. Când Darwin scria Despre originea speciilor, a consultat o enciclopedie chineză din secolul al XVI-lea. Și când Einstein a studiat mecanica cuantică, a avut ca sursă de inspirație pe de fizicianul bengalez, Satyendra Nath Bose.

Cu umor și documentare minuțioasă, chirurgul Cătălin Vasilescu ne introduce în lumea unor operații, practici, experimente și descoperiri medicale a căror influență asupra sănătății umane este ori benefică, ori de-a dreptul nocivă. Astfel, ajungem să cunoaștem chirurgi celebri care voiau să salveze vieți prin asumarea unor riscuri uriașe și prin adoptarea unor practici dintre cele mai scandaloase. „Bestiarul” se adresează oricui este interesat de progresul medical în general și de felul în care chirurgia poate salva sau distruge vieți.

„Am citit cartea chirurgului Cătălin Vasilescu cu un complicat amestec de perplexitate și adeziune admirativă. Perplexitate, pentru că îmi deschidea perspective nebănuite spre istoria medicinei, provocând un neașteptat orizont de interogativitate, o combinație palpitantă de cunoaștere și trăire. Admirație, pentru că întâlneam, la fiecare pagină, un condeier profesionist, un scriitor capabil să combine cu naturalețe realismul documentar, suprarealismul unor conjuncturi miraculoase, umorul, drama, surpriza. Istoria lumii se împletește cu destinul privat al personajelor invocate și deschide spre reflecții neconvenționale despre dimensiunea trupească a spiritului și despre dimensiunea spirituală a corporalității. Cătălin Vasilescu se înscrie cu grație în seria de medici-scriitori și gânditori, ilustrată, la noi, de Vasile Voiculescu, C.D. Zeletin, Emil Brumaru ș.a. Parodiind titlul ales de autor pentru cartea sa, îl asigur pe cititor că are în mână un text... bestial.“ — ANDREI PLEȘU

„O carte extraordinară – ca un documentar BBC – despre acei oameni temuți, iubiți, bârfiți, necesari și minunați care sunt marii chirurgi. Pe fundalul istoriei mari, se povestesc episoade esențiale din istoria medicinei moderne, în care intenția bună se transformă uneori în victorie, alteori în tragedie (răscolitoare sunt rătăcirile lobotomiei). Povești despre noi toți, despre corpul în care suntem instalați pentru o vreme, despre viața care e mai puternică decât pare și despre boala care o sabotează. Scrisă limpede, cu luciditate, înțelegere a omenescului și, nu în ultimul rând, cu umor și talent, cartea chirurgului Cătălin Vasilescu face bine la sănătate.“ — IOANA PÂRVULESCU

Regele Carol VI al Franței suferă o cădere nervoasă; după ce își revine, este convins că e făcut din sticlă și că se poate oricând sfărâma în mii și mii de cioburi.

După o suită de tragedii personale, doamna M. este sigură că toți cei pe care îi iubește au fost răpiți și înlocuiți cu sosii.

James Tilly Matthews, onorabil negustor de ceai și aspirant la un titlu de diplomat, scapă ca prin urechile acului de o execuție, dar ajunge să fie încredințat că o bandă internațională de conspiraționiști a inventat o mașinărie teribilă care fură și modifică gândurile oamenilor.

Sunt doar trei dintre protagoniștii acestei istorii a delirului, în care poveștile a zece oameni sunt analizate și explicate dintr-o perspectivă ce îmbină psihologia cu istoria și cu studiile culturale.

Astfel, dincolo de a fi un proces patologic, un diagnostic psihiatric sau o manifestare a fragilității ființei umane, tulburarea delirantă devine un fenomen plin de sens, un răspuns profund al omului la solicitările împovărătoare și deseori imposibil de satisfăcut ale veacului în care s-a născut, cu blestemele, binecuvântările și idiosincraziile sale.

„Autoarea trece dincolo de relatările formale și detașate ale psihiatrilor citați în carte, pentru a surprinde măcar un crâmpei din ființele umane reale a căror viață a fost destrămată de trauma care le-a provocat delirul. Volumul este o explorare atentă și plină de înțelegere a lumilor interioare altminteri inaccesibile în care locuiesc oamenii ale căror certitudini mentale pot fi atât consolatoare, cât și terifiante.“ — BBC Hstory Magazine

Știm cu toții că viața este plină de surprize – unele bune, altele dezastruoase. Ne facem planuri atent documentate și totuși situații greu de prevăzut ne împiedică să le ducem la capăt. Cum luăm hotărâri în condiții de incertitudine? Simplu: pregătindu-ne pentru improbabil. Numai așa vom reuși să minimizăm daunele atunci când lovește dezastrul.

Ilustrații de Ana Alfianu

Introducere și control științific de conf. univ. dr. Zoltán Csiki-Sava

O călătorie în timp și o poveste captivantă, în care știința se întâlnește cu legendele!

Ne sunt ghizi Cristian Ciobanu, specialist în geoturism la Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului, care ne invită să descoperim de ce sunt deosebiți dinozaurii ce stăpâneau cândva pe acest teritoriu, Ana Alfianu, autoarea și ilustratoarea bestsellerului Val și Cetatea Sufletului, care recreează în ilustrații bogate lumea Insulei Hațeg, și cercetătorul Zoltán Csiki-Sava, de la care înțelegem cum reușește paleontologia să ne aducă dinaintea ochilor trecutul îndepărtat.

Acum zeci și zeci de milioane de ani, pe când munții Pirinei, Alpi și Carpați încă nu se formaseră, iar sudul Europei era doar o întindere de apă, regiunea din Transilvania cunoscută astăzi ca Țara Hațegului era o insulă subtropicală înconjurată de Oceanul Tethys.

Acolo, în mijlocul vegetației luxuriante, și-au găsit adăpost o mulțime de specii de animale, de la șerpi, broaște și păsări până la giganticul pterozaur Hatzegopteryx și la fascinanții dinozauri pitici.

Captivi pe acest teritoriu, dinozaurii din Insula Hațeg s-au dezvoltat cu totul altfel față de exemplarele megafaunei de pe continent, continuând să-i surprindă și astăzi pe oamenii de știință, care le studiază cu pasiune urmele și le recompun din detalii existența.

Deschide această carte și cercetează-i cu atenție: sunt ultimii din rasa lor!

De la începutul și până la sfârșitul vieții, durerea fizică ne însoțește inevitabil. Această trăire universală ia totuși forme derutant de diverse: oameni supuși la mari chinuri pot reacționa cu nepăsare, în vreme ce alții, aparent neafectați, trăiesc suferințe cumplite. Există apoi strania durere a membrului fantomă – poți simți cu acuitate extremă că te doare un picior care ți-a fost amputat. Durerea nu e însă doar un blestem, ci și un dar oferit de selecția naturală pentru a ne avertiza în privința pericolelor care pândesc organismul nostru – cei incapabili să simtă suferința fizică au de regulă o viață scurtă.

În „Durerea”, Alexandru Babeș prezintă sintetic, clar și intuitiv mecanismele neurale responsabile pentru această trăire complexă, istoria descoperirii lor și eforturile continue ale medicilor de a găsi substanțe care să aline suferințele fizice sau să facă posibile intervențiile chirurgicale. La fel ca în precedenta sa carte, Povestea creierului, Alexandru Babeș împletește informația științifică riguroasă cu trimiteri la filozofie, literatură sau artă și cu relatarea unor episoade semnificative dezvăluind evoluția mentalităților și căile nu întotdeauna directe ale progresului cunoașterii.

„Durerea este un subiect pe care, de regulă, preferăm să-l evităm, dar care ne preocupă, ne frământă. Într-un fel sau altul, mai mult sau mai puțin, mai devreme sau mai târziu, vom avea de-a face cu durerea. Este o întâlnire de la care nu ne putem sustrage. Durerea e universală, și asta explică faptul că de mai bine de două mii de ani oamenii își pun insistent întrebarea: Ce este, de fapt, durerea? Nu avem încă un răspuns definitiv, dar începe să se contureze, așa cum vom vedea, o nouă înțelegere a acestui concept. Cartea de față își propune să prezinte cum s-a ajuns la această viziune modernă, care au fost personajele care au influențat acest parcurs și cum ne-am luptat cu durerea cu mult înainte chiar de a încerca s-o înțelegem.“ — ALEXANDRU BABEȘ

Cum o lume lipsită de microorganisme, aseptică, nu este posibilă şi nici de dorit, este cu atât mai importantă cunoaşterea microorganismelor, atât a celor generatoare de boală, cunoştinţe pe care se bazează metodele de diagnostic şi de profilaxie a bolilor infecţioase, cât şi a celor utile, atât din punct de vedere medical (datorită efectului lor antagonist manifestat faţă de agenţii patogeni), cât şi ecologic (bazat pe marea lor capacitate biodegradativă a substanţelor greu biodegradabile, inclusiv a celor xenobiotice, poluante) şi biotehnologic (pentru obţinerea de produşi utili, de interes alimentar, medical, industrial/economic).”

Unul din punctele comune ale tuturor formelor de viaţă de pe Terra este prezenţa acizilor nucleici, ADN (acid deoxiribonucleic) şi ARN (acid ribonucleic). Aceştia joacă roluri extrem de diferite, de la stocarea informaţiei genetice, până la roluri catalitice în diverse reacţii metabolice. în ciuda varietăţii extrem de mari a rolurilor biologice, ambele tipuri de acizi nucleici prezintă o structură moleculară identică în toate organismele vii, de la virusuri şi până la celulele complexe şi specializate de la eucariote. Această similitudine ne sugerează că acizii nucleici au evoluat practic împreună cu formele primordiale de viaţă şi astăzi aceştia stau, de fapt, la baza multor procese esenţiale care se desfăşoară în interiorul unei celule. Şi dacă ne gândim că în cazul unei infecţii virale este necesară doar o moleculă de acid nucleic pătrunsă în celula gazdă pentru a deturna tot metabolismul acesteia în favoarea sintezei componentelor virale, atunci putem afirma că „viul” începe odată cu moleculele viabile ale acizilor nucleici care, de fapt, reprezintă elementul cheie al vieţii.

Cuprins Sistemele de productie Metode de estimare a proprietǎţilor fizice ale fluidelor de zǎcǎmânt Curbele IPR Curgerea fluidelor prin sistemele de producţie Analiza nodalǎ

Cartea prezintă o serie de noțiuni teoretice practice utile atât studenților cât și specialiștilor în domeniu.

Lucrarea își propune să pună la îndemâna cititorilor cunștințele generale, fundamentale despre transportul, colectarea și distribuția gazelor. Lucrarea este structurată pe șapte capitole; capitolul 1 prezintă amănunțit principalele proprietăți ale gazelor. Capitolele 2, 3 și 4 abordează problematica transportului gazelor prin conducte, a stațiilor de comprimare și comprimarea gazelor, precum și sistemele de distribuție a gazelor.

Lucrarea își propune să pună la îndemâna cititorilor cunoștințele generale, fundamentale despre mișcarea fluidelor prin medii poroase. Lucrarea este structurată pe șapte capitole; capitolul 1 prezintă amănunțit noțiunile fundamentale ale mediului poros sau fisurat, a rocilor colectoare și a zăcămintelor de hidrocarburi. Capitolul 2 tratează amănunțit ecuațiile fundamentale ale mișcării fluidelor prin medii poroase și soluțiile acestora; urmând ca în capitolul 3 să se abordeze mișcarea lichidelor incompresibile prin medii poroase iar în capitolul 4 mișcarea lichidelor compresibile prin medii poroase. Capitolul 5 își propune să pună la îndemâna cititorilor cunoștințele generale, fundamentale despre cercetarea hidrodinamică a sondelor extractive de țiței; se pune accent pe investigarea zăcămintelor de hidrocarburi lichide prin cercetarea sondelor la închidere, deschidere, prin schimbarea debitului de producție precum și prin analiza fenomenelor de interferență între sonde.

Prezentul volum răspunde necesității de obținere rapidă a unei informații accesibile, în limba română, pentru cei care doresc să utilizeze lipozomii în studii cu caracter fundamental și interdisciplinar sau în vederea unor aplicații practice. În partea I a manualului sunt prezentate caracteristioci structurale și biochimice, proprietăți fizice clasificări generale ale lipozomilor, precum și metode experimentale utilizate. Partea a doua cuprinde protocoale experimentale, unele prezentate în detaliu, și mai multe aplicații.

Acest îndrumător de laborator este adresat, în principal, studenţilor fizicieni înscrişi la programele de licenţă, la specializările de Biofizică şi Fizică Medicală. Noţiunile teoretice, pe baza cărora se explică conceptele, legile şi principiile care descriu fenomenele investigate, prezentate clar ṣi concis, sunt completate cu figuri sugestive pentru tema investigată. Fiecare lucrare cuprinde o parte teoretică, o descriere a dispozitivului experimental folosit şi o prezentare a modului de lucru pe baza cărora studenţii să poată derula experimentele şi, de asemenea, să poată interpreta rezultatele şi să elaboreze concluzii clare pentru fiecare experiment desfăşurat.

Acest îndrumător de laborator se adresează studenţilor fizicieni din anul III de licenţă şi studenţilor masteranzi înscrişi la specializările de Biofizică şi Fizică Medicală.

Reproducerea, din punct de vedere biologic, reprezinta sensul existentei organismelor vii. Se manifesta prin nastere din parinti, ca rezultat final al fecundarii, a unui urmas, care din punct de vedere morfologic si genetic este asemanator parintilor. Prin acest proces asigurandu-se perpetuarea speciei. Aceasta idee este subliniata si de existenta in cazul majoritatii speciilor vii a doua forme de existenta: mascul/femela.

Petrolul şi gazele naturale au luat naştere în unele roci sedimentare, numite roci sursă sau roci generatoare. Ele poartă numele generic de şisturi (shale în limba engleză), deşi nu sunt întotdeauna şisturi propriu-zise – roci cu granulaţie fină, laminate, care se pot desface în foiţe subţiri. De-a lungul timpului, sub presiunea sedimentelor depuse deasupra, dacă au existat condiţii favorabile, fluidele (petrolul, gazele şi apa de constituţie) au migrat în roci cu permeabilitate mai mare – nisipuri, gresii, calcare fisurate – , unde au format aşa numitele zăcăminte. Acestea sunt exploatate, cu succes, prin sonde, de peste 150 de ani.

Cele mai simple probleme de contact au la bază ipoteza omogenității corpurilor. Practica a demonstrat că ipoteza este departe de realitate. Marea majoritate a corpurilor solide sunt alcătuite din materiale neomogene cu discontinuități interne de structură, iar îndeplinirea rolului lor funcțional impune adesea prezența unor discontinuități de tip gol (alezaje, găuri de echilibrare, etc.) sau de tip incluziune (inel-fuzete, nituri etc.). Experimental s-a constat că prezența unei discontinuități în interiorul unui corp conduce la o creștere însemnată a tensiunilor în materialul din jurul discontinuității. Acest efect a fost denumit concentrare de tensiuni și are ca rezultat diminuarea rezistenței corpului.

Acest volum continuă teoria G-conjugării conexiunilor liniare începută în volumul I.