Cărți

„La primul contact cu aceasta carte am avut sentimentul ca ascult o muzica ce ma incanta ori de cate ori o aud. In interpretarea lui Cristian Presura, aceasta compozitie grandioasa care e Fizica ajunge sa sensibilizeze si urechile cele mai putin educate stiintific. Parcurgand cartea lui Cristian Presura veti ajunge sa intelegeti notiuni precum modelul standard, unificarea interactiilor din natura, materia si energia intunecata, gaurile negre etc. Majoritatea fizicienilor ce se incumeta sa scrie o asemenea lucrare rezista cu greu tentatiei de a folosi un limbaj matematic atotcuprinzator, cu numeroase formule, uneori greu de digerat pentru un nespecialist. Cartea lui Cristian Presura este cu atat mai valoroasa cu cat se adreseaza in egala masura unui cititor neavizat si unuia bun cunoscator al formalismului matematic, care nu accepta usor afirmatii fara demonstratie. Parafrazandu-l pe Richard Feynman, pot spune ca pentru a studia fizica exista doua posibilitati: fie urmati timp de cinci ani cursurile facultatii de fizica, fie cititi aceasta carte.“ (Dr. Mircea Pentia, Institutul National de Fizica si Inginerie Nucleara, Bucuresti-Magurele, cercetator stiintific asociat CERN, Geneva)

Un eminent fizician ridică vălul de pe o teorie definitorie a unui întreg domeniu, despre originile și scopul vieții. De ce suntem vii? Majoritatea lucrurilor din Univers nu sunt. Și tot ce este viu își are originea în lucruri care, enigmă totală, nu erau vii.

Timp de secole, întrebarea științifică despre originile vieții ne-a încurcat, lăsându-ne nedumeriți. Dar în cartea Orice viață arde, fizicianul Jeremy England susține că răspunsul a fost chiar sub nasul nostru în tot acest timp, îngropat adânc în legile termodinamicii. Autorul explică de ce, în mod contraintuitiv, exact aceleași forțe care tind să rupă lucrurile în bucăți, au dus la asamblarea primelor sisteme vii.

Cum a început viața nu este doar o întrebare științifică. O punem pentru că vrem să știm ce înseamnă realmente să fii viu. Drept care England, rabin hirotonit, își folosește teoria ca să cerceteze cum și dacă știința ne ajută să găsim un scop în acest vast și misterios Univers.

În buna tradiție a cărții lui Viktor Frankl, Omul în căutarea sensului vieții, cartea Orice viață arde este o mărturie de profundă semnificație despre cum poate să apară ceva din nimic.

Pe când era în clasa a VI-a, Jennifer Doudna a descoperit într-o zi o carte intitulată The Double Helix, pe care tatăl ei i-o lăsase pe pat. A pus-o deoparte, crezând că-i doar una dintre acele povestiri polițiste care-i plăceau. Când a ajuns s-o citească, într-o sâmbătă ploioasă, a constatat că într-un fel avusese dreptate. Pe măsură ce devora pagină după pagină, a devenit fascinată de drama intensă din culisele competiției pentru descoperirea codului vieții. Chiar dacă îndrumătorul din liceu i-a spus că fetele nu ajung oameni de știință, ea a hotărât că exact asta va face.

Mânată de pasiunea de a înțelege cum funcționează natura și de a transforma descoperirile în invenții, ea va contribui la realizarea a ceea ce autorul cărții primite de la tatăl ei, James Watson, i-a spus că este cel mai important progres în biologie de după codescoperirea lui, a structurii ADN-ului. Doudna și colaboratorii ei și-au transpus curiozitatea față de natură într-o invenție care va transforma specia umană: un instrument ușor de folosit, care poate să editeze ADN-ul. Cunoscut drept CRISPR, acesta a deschis o minunată lume nouă plină de miracole medicale și de dileme morale.

Dezvoltarea CRISPR și cursa de dezvoltare a vaccinurilor contra noului coronavirus ne va accelera tranziția către următoarea mare revoluție inovatoare. Ultima jumătate de secol a fost o eră digitală bazată pe microcip, computere și internet. Acum intrăm într-o revoluție biologică. Copiilor care studiază programarea digitală li se vor alătura cei care studiază programarea genetică. Să ne folosim noile puteri de manipulare a evoluției pentru a ne face mai rezistenți la virusuri? Ce avantaj minunat am avea! Dar cum rămâne cu prevenirea depresiei? Hm… Să le îngăduim părinților, dacă-și permit financiar, să îmbunătățească înălțimea, musculatura sau coeficientul de inteligență al copiilor lor? După ce a contribuit la descoperirea CRISPR, Doudna a devenit un lider în abordarea acestor chestiuni etice și, împreună cu coechipiera sa Emmanuelle Charpentier, a câștigat premiul Nobel în 2020. Povestea ei este un roman polițist palpitant, care implică cele mai profunde minuni ale naturii, de la originea vieții până la viitorul speciei noastre.

Pe durata vieții, un om este gazdă pentru microbi cu o greutate echivalentă celei a cinci elefanți africani. Pielea este plină de ei. Pe vârful degetului arătător avem un număr mai mare de microbi decât populația Marii Britanii. În intestin avem 100 de trilioane de microbi, care se dezvoltă precum un recif de corali pe fundul mării. În jur de 4000 de specii diferite își croiesc propriile nișe printre faldurile intestinului. Celulele noastre, deși mult mai mari ca volum și greutate, sunt depășite numeric în raport de unu la zece de celulele microbilor care trăiesc în și pe noi. În general, vorbim despre bacterii – viețuitoare microscopice unicelulare. Alături de bacterii, există și alți microbi – virusuri, fungi și arhee. Până acum, nu a fost cunoscut rolul tuturor acestor microbi.

"Viața secretă a cadavrelor" este una dintre cele mai serioase, surprinzătoare și... vesele cercetări asupra destinului trupurilor noastre după ce le-am părăsit.

Incinerate, înmormântate, îmbălsămate, disecate, furate, fetișizate, cadavrele umane au exercitat mereu o imensă fascinație asupra muritorilor. Cărora dintre întrebările și temerile noastre le pot da ele răspuns? Cum ne pot ajuta concret la rezolvarea problemelor din această viață, căreia nu-i mai aparțin? Mary Roach a adunat materialul acestei cărți memorabile din istoria preocupărilor macabre ale celor vii. Acribia științifică și apetitul autoarei pentru anecdotică fac din Viața secretă a cadavrelor una dintre cele mai serioase, surprinzătoare și... vesele cercetări asupra destinului trupurilor noastre după ce le-am părăsit.

„Poate că Moartea este cea care râde la urmă. Până atunci însă, Mary Roach se delectează făcând haz de tot ce e macabru.“ Booklist 

„«Extraordinar de amuzant» nu pare descrierea potrivită pentru un volum despre cadavre. Cartea lui Mary Roach [...] este în același timp documentată, insolentă și plină de umor.“ Publishers Weekly

„Nu poți doar să răsfoiești această carte; fiecare amănunt este fascinant.“ Chicago Sun-Times 

Cel mai simplu și cel mai ilustrat ghid despre CREIER

Sunt creierele masculine și feminine cu adevărat diferite? De ce adolescenții sunt impulsivi și rebeli? Oare va fi posibil să ne conectăm curând creierele prin Cloud?

Bazându-se pe cele mai recente cercetări, această carte te va învăța totul despre creierul tău. Te va călăuzi de la memorie și personalitate la emoții și comunicare.

Cu grafice clare și ușor de înțeles, volumul de față demitizează procesele complexe care au loc în creier.

Unele dintre cele mai mari mistere care i-au fascinat mereu pe oameni – cum ia naștere conștiinţa și cum e conectată mintea de corp – sunt astăzi investigate de specialiștii unui domeniu cu adevărat revoluţionar, neuroștiinţele. În această analiză interdisciplinară a sute de cazuri de afecţiuni neurologice care le-au modificat pacienţilor diversele mecanisme cerebrale, Mark Solms arată corespondenţele dintre concluziile unor studii recente din neuroștiinţe și conceptele fundamentale ale neuropsihologiei și ale psihanalizei. Nu numai că găsește confirmările experimentale la care spera Freud încă de la începuturile încercărilor lui de a teoretiza psihanaliza, ci specifică și puncte în care modelele psihanalitice curente se intersectează cu alte știinţe, aducându-ne mai aproape de o clarificare a modului în care se naște conștiinţa. Izvorul ascuns ne ajută să ne înţelegem propria experienţă subiectivă într-un mod diferit, arătând că între sursa conștiinţei și afecte există o legătură profundă, concretă, dincolo de argumentele filosofice.

În Superputerile inteligenței artificiale, dr. Kai-Fu Lee, unul dintre cei mai respectați experți din lume, arată cum, în mod surprinzător și extraordinar de rapid, China a ajuns din urmă Statele Unite ale Americii în cursa pentru dezvoltarea și valorificarea inteligenței artificiale. În contextul acestei evoluții fără precedent, schimbările dramatice care până deunăzi erau doar rodul imaginației autorilor de science-fiction vor avea loc mult mai devreme.

În cartea sa, dr. Kai-Fu Lee propune o abordare echilibrată a dezvoltărilor în IA (Inteligență Artificială), pentru că, alături de beneficii, aceasta poate crea șimari probleme. Printre acestea se numără riscurile la care sunt expuși angajații și specialiștii din cele mai diferite domenii – de la casieri și culegători de fructe, la radiologi și consilieri fiscali – de a fi înlocuiți de mașini.

Înlocuirea specialiștilor de mașini și criza locurilor de muncă din viitorul apropiat reprezintă doar una dintre problemele abordate de Kai-Fu Lee, iar soluțiile propuse în carte sunt inspirate de o criză de sănătate profund personală pentru autor. Împletirea dintre problemele globale din jurul inteligenței artificiale și problemele personale ale lui Kai-Fu Lee conturează  o abordare umanistă, în care rezultatul nu depinde de mașini, big data și IA, ci de deciziile profund umane ale fiecăruia dintre noi.

This classic book has become a landmark volume in scientific writing, and Stephen Hawking is widely considered the most brilliant theoretical physicist since Einstein.

NO. 1 NEW YORK TIMES BESTSELLER

Published more than two decades ago to great critical acclaim and commercial success, A Brief History of Time has become a landmark volume in science writing. Stephen Hawking, one of the great minds of our time, explores such profound questions as: How did the universe begin—and what made its start possible? Does time always flow forward? Is the universe unending—or are there boundaries? Are there other dimensions in space? What will happen when it all ends?

Told in language we all can understand, A Brief History of Time plunges into the exotic realms of black holes and quarks, of antimatter and “arrows of time,” of the big bang and a bigger God—where the possibilities are wondrous and unexpected. With exciting images and profound imagination, Stephen Hawking brings us closer to the ultimate secrets at the very heart of creation.

La jumătatea lui ianuarie 2020, Uğur Șahin i-a spus lui Özlem Türeci că un vaccin împotriva COVID-19 putea fi elaborat și injectat în siguranță în brațele a milioane de oameni până la finalul anului. Încrederea lui se baza pe aproape 30 de ani de cercetări. În perioada în care munciseră pentru a revoluționa modul de tratare a tumorilor canceroase, cei doi exploraseră o moleculă volatilă și adesea trecută cu vederea denumită ARN mesager. Erau convinși că putea fi manipulată pentru a redirecționa forțele sistemului imunitar împotriva unui număr foarte mare de boli.

Această carte aruncă lumină asupra uneia dintre cele mai importante descoperiri medicale din epoca noastră și detaliază cum au putut cei doi medici să pregătească 20 de candidați la vaccin în decurs de câteva săptămâni, să-i convingă pe cei din Big Pharma să le susțină proiectul, să se strecoare printre interferențele politice ale administrației Trump și ale Uniunii Europene și să livreze într-un timp record peste trei miliarde de doze de vaccin Pfizer/BioNTech țărilor din toată lumea.

Povestea strămoșilor noștri este un pelerinaj ce pornește de la omul modern și are ca destinație primele forme de viață de pe această planetă. Pe parcursul călătoriei, Dawkins și Wong deapănă povești în miezul cărora se află cei mai importanți strămoși care au făcut posibilă apariția noastră. Astfel, vom întâlni creaturi foarte diverse, al căror stil de viață este mai mult decât surprinzător și ale căror tehnici de supraviețuire sunt pur și simplu uimitoare. Folosind cele mai recente descoperiri din domeniul biologiei moleculare, Povestea strămoșilor noștri ne arată cât de remarcabili suntem ca specie, cât de complexă este istoria evoluției noastre și cât de strâns suntem înrudiți cu restul lumii vii.

„O expunere clară și completă a evoluției vieții de pe planeta noastră... O carte scrisă splendid.“ — Washington Post Book World

„O carte ambițioasă și importantă, plină de idei fascinante.“ — New York Times

„Povestea strămoșilor noștri realizează aproape imposibilul: face biologia să fie din nou interesantă.“ — Lancet

„Pelerinajul este o imagine potrivită a călătoriei noastre în trecut. Această carte este modelată sub forma unui pelerinaj epic din prezent spre trecut. Toate drumurile duc la originea vieții. Dar, pentru că suntem oameni, vom merge pe urmele strămoșilor noștri. Va fi un pelerinaj uman dedicat descoperirii strămoșilor umani. Pe drum, va trebui să-i salutăm pe ceilalți pelerini, care ni se vor alătura într-o ordine strictă și se vor îndrepta spre strămoșul avut în comun cu noi.“ — RICHARD DAWKINS, YAN WONG

Conform mitului inteligenței artificiale, apariția acesteia este inevitabilă, fiind doar o chestiune de timp. Ne aflăm deja pe drumul care duce către o inteligență a mașinilor echivalentă cu cea umană și apoi la superinteligență. De fapt, lucrurile nu stau deloc așa și acest drum există doar în imaginația noastră.
Mintea umană funcționează altfel decât ceea ce numim inteligență artificială: oamenii fac conjecturi pe baza propriei experiențe și a contextului. Inteligența umană este o rețea de presupuneri bazate pe ceea ce cunoaștem despre lume. Nu știm cum să programăm aceste raționamente intuitive. Nu există vreun algoritm pentru inteligența generală. Pentru obținerea unui asemenea algoritm, ar fi necesar un salt științific major – iar în prezent nimeni nu are idee ce formă ar putea lua acesta.
Există o vogă a inteligenței artificiale, al cărei mit este omniprezent în lumea de azi. Cartea lui Erik J. Larson explică originile acestui mit științific și cultural, ce știm și ce nu știm despre perspectivele realizării unei inteligențe artificiale de nivelul celei umane și de ce ar trebui să prețuim mai mult singura inteligență adevărată pe care o cunoaștem deocamdată – a noastră.

Autor distins cu Premiul Spinoza, membru al Academiei Regale pentru Științe și Arte, Țările de Jos

„Vom porni în această călătorie prin istoria genetică a poporului român încercând să înțelegem care este substratul primordial al populațiilor europene, cel care provine din Paleolitic. Apoi vom continua să in-vestigăm împreună cum descoperirea agriculturii a adus un nou val de migrații spre Europa venind din Anatolia; culturile neolitice înfloritoare create de acești imigranți au contribuit substanțial la substratul genetic al poporului român. Limbile indo-europene, din care au evoluat mai târziu și limba latină sau limba dacilor, au fost apoi aduse în Europa de migrațiile din Epoca Bronzului, pe care le găsim de asemenea contribuind la substratul genetic al populațiilor europene. Vom aborda în continuare perioada istorică despre care am învățat în cărțile de istorie: cine sunt dacii și cât au contribuit romanii la structura genetică a poporului român? Ca români, ne simțim extrem de apropiați de acest model al originii daco-romane a poporului nostru și, din punct de vedere cultural, el este cât se poate de valabil, dar cât de importantă este componenta genetică a dacilor și romanilor în structura poporului român? Paradoxal poate, știm încă destul de puțin despre acest proces. Vom continua cu era marilor migrații de la începutul Evului Mediu și vom vedea cât de mult (sau puțin) au contribuit popoarele migratoare (și mai ales slavii) la fondul genetic al românilor. În final vom încerca o sinteză a tuturor acestor procese istorice și a modului în care acestea ne-au influențat din punct de vedere genetic.“ — MIHAI NETEA

A parcurs de la un capăt la altul Siberia, ţinutul unde nu se poate trăi, dar nu se poate nici muri. S-a încumetat să calce pe gheţarii Islandei. A stat în calea vântului pe falezele abrupte ale Scoţiei. A traversat Anzii în Columbia, până a ajuns în bazinul fluviului Orinoco. A dormit nopţi întregi în mijlocul junglei de pe Insula cea Mare a Braziliei, din Atlantic. A visat acelaşi vis împreună cu milioane de oameni la Carnavalul din Rio. În timpul pandemiei, nevoit să stea închis în casă, şi-a explorat amintirile şi a sondat, în măsura posibilului, memoria speciei umane. Specie supusă mecanismelor evoluţiei, ceea ce înseamnă, s-a gândit, că suntem mai degrabă căzuţi din junglă decât din paradis… Aşa a scris şi rescris Alexandru Stermin aceste poveşti fascinante despre Natură şi Om.

„Biologul Alexandru Stermin a înțeles că, în lumea contemporană, a te apropia de natură doar printr-un demers științific nu mai este de ajuns. Formarea sa în sfera disciplinelor umaniste, prin teologie, filozofie și psihologie, îi permite să privească natura dintr-o perspectivă complexă, integratoare. Demersul său este cu totul nou în spațiul cultural românesc, încadrabil în abordarea interdisciplinară de tip environmental humanities. Vizibil încă din Călătorie în jurul omului, discursul autorului este nuanțat, are forță și autenticitate. Printr-un asemenea filtru complex, Alexandru Stermin surprinde întâlnirea dintre om și alteritatea non-umană, văzută nu ca o imagine străină, ci drept o parte integrantă din sine, într-o relație cu dublu sens.“ — IOANA CLARA ENESCU

„Privind jungla, am intrat într-o stare pe care am intuit-o mereu, pe care am chestionat-o în mintea mea de nenumărate ori, dar pe care, până atunci, nu am perceput-o atât de limpede și complex. I-am simțit chemarea! Chemarea junglei nu venea din pădure: venea din mine. Era chemarea junglei din ființa mea. Ca să ajung însă la jungla din mine, trebuia să pășesc în cea din fața mea. Am făcut, în virtutea acestei emoții, primul pas în ceea ce urma să fie aventura vieții și, poate, a morții mele.“ — ALEXANDRU N. STERMIN

Fotografia de pe copertă: în jungla Braziliei – pe Insula cea Mare, unde s-a conservat o parte din Pădurea Atlantică (arhiva autorului)

Comunicarea articulată, în cuvinte și fraze, pare să fie ceea ce ne distinge cel mai pregnant de restul lumii vii. Dar când și unde au început oamenii preistorici să vorbească? Ce își spuneau? Cum arăta limbajul la originile lui și ce anume l-a făcut posibil? Multă vreme, lingviștii s-au ținut departe de întrebări de acest fel, considerându-le în afara teritoriului investigabil, dar astăzi ele pot fi abordate cu mijloacele științei.

În Zorii limbajului, Sverker Johansson prezintă stadiul actual al cercetărilor și principalele teorii actuale privind modul în care Homo sapiens a devenit singura ființă vorbitoare. Cu argumente din arheologie, antropologie, genetică, neurologie, apelând inclusiv la robotică și IT, savantul suedez atribuie un rol central, în această transformare, încrederii reciproce și cooperării caracteristice speciei umane.

„Pentru a-i înțelege originea, trebuie să înțelegem limbajul însuși, structura și natura lui, dar trebuie să înțelegem și natura omului și originea sa evolutivă. Trebuie să înțelegem cum gândim și cum ne funcționează creierul. Pentru a răspunde la întrebarea de ce oamenii posedă limbaj trebuie să acordăm atenție unei mulțimi de domenii diferite – nu numai lingvisticii pure, ci și biologiei evoluționiste, paleoantropologiei, arheologiei, primatologiei, geneticii, anatomiei, etologiei, neuroștiințelor, cercetărilor din domeniul cogniției, psihologiei și antropologiei sociale, pentru a nu le menționa decât pe cele mai importante.“ — SVERKER JOHANSSON

„V-ați întrebat vreodată de ce ne punem întrebarea «de ce»? Mario Livio a făcut-o, și ne invită la o fascinantă încercare de a înțelege originea și mecanismele curiozității noastre.“ — ADAM RIESS, Premiul Nobel pentru Fizică, 2011

De ce atenția noastră e atrasă mai mult atunci când auzim pe cineva vorbind la telefon, fără să știm ce spune interlocutorul lui, decât atunci când auzim în întregime conversația a doi oameni? Sunt oare copiii mai curioși decât adulții? Ce declanșează curiozitatea morbidă care adună lumea la locul unei crime sau al unui accident rutier? Ce rol a jucat curiozitatea în procesul evoluției? Cum alege mintea noastră obiectul curiozității ei? Mario Livio caută răspunsul la aceste întrebări cercetând viețile a două mari spirite iscoditoare, Leonardo da Vinci și Richard Feynman, analizând rezultate recente din psihologie și neuroștiințe și stând de vorbă cu personalități excepțional de curioase, de la un astronaut care a studiat matematica, medicina și literatura, la un chitarist rock cu doctorat în astrofizică. Curiozitatea fără margini a lui Mario Livio face din De ce? o carte pasionantă pentru oricine e curios să afle ce este curiozitatea.

„Abandonând dogmatismul pretinsei cunoașteri din Evul Mediu şi înlocuindu-l cu curiozitatea, am ajuns la un nou mod de viaţă. Se spune despre curiozitate că e contagioasă. Dacă așa stau lucrurile, atunci sfatul meu este: S-o transformăm într-o epidemie. «Ignoranţa care orbește ne conduce pe căi greşite. O, sărmani muritori, deschideţi ochii!» spunea Leonardo cu cinci secole în urmă.“ — MARIO LIVIO

Mistere medicale și aventura incredibilă a dezlegării lor

În Odiseea genomului, Dr. Euan Ashley, profesor de genetică la Stanford, prezintă într-un mod clar și accesibil implicațiile medicale ale secvențierii genomice. Medicii au acum, pentru prima dată, posibilitatea de a anticipa viitorul genetic al pacientului, de a diagnostica și preveni bolile înainte de a se declanșa și de a decodifica însăși esența umană.
Pasionat de subiectul cărții sale și totodată plin de compasiune pentru pacienții săi, autorul le face cunoștință cititorilor cu un grup dinamic de cercetători și medici-detectivi ai bolilor aflați în permanentă căutare de răspunsuri, precum și cu pacienți care pun la dispoziția comunității medicale viața și lupta lor pentru a obține un diagnostic și un tratament: de la fetița abia născută, a cărei inimă s-a oprit de cinci ori în prima zi de viață, la tânărul căruia îi creșteau tumori în inimă din cauza unei porțiuni lipsă din genomul său.
Autorul ne asigură că nu este departe ziua în care secvențierea genomului va fi disponibilă pentru toată lumea, în care tratamentele vor fi personalizate în funcție de fiecare pacient, iar medicina va putea decoda agenții patogenii chiar la nivelul genomului.

RICHARD DAWKINS explică felul în care natura și oamenii au învăţat să învingă forţa gravitaţiei și să se înalţe în zbor: de la legendarul Icar la splendida specie Argentavis magnificens, din păcate dispărută, de la fraţii Wright și Boeing 747 la libelula Tinkerbella nana și șoimul-călător.

Dar cartea e în același timp despre avântul minţii, despre evadarea din banal, prin știinţă și imaginaţie. Cu ilustraţiile ei superbe și fascinante, reprezintă o colaborare unică între unul dintre cei mai mari oameni de știinţă și o artistă talentată.

Dawkins a fost întotdeauna extraordinar de convingător. Noutatea aici este că scrie cu un farmec și o căldură incredibile.

– Sunday Times

În această carte, Jeff Hawkins, neurobiolog și informatician, ne dezvăluie o teorie a inteligenței care va revoluționa modul în care înțelegem creierul și viitorul inteligenței artificiale. În ciuda progreselor neurobiologiei, am avansat prea puțin în ceea ce privește răspunsul la cea mai importantă dintre întrebările sale: cum niște simple celule din creier creează inteligența.

Jeff Hawkins și echipa lui au descoperit că, pentru a construi un model al lumii, sistemul cerebral folosește structuri asemănătoare cu niște hărți – nu doar un model, ci sute de mii de modele ale tuturor lucrurilor pe care le cunoaștem. Această descoperire îi permite autorului să răspundă la unele întrebări importante privind modul în care percepem lumea, motivul pentru care avem conștiință de sine și originea gândirii de înalt nivel.

Vârsta recomandată 9+

Cu ilustrații de Daniel Long, Dawn Cooper, Jesús Sotés şi Katie Ponder

Știai că:

• Fiecare atom care te alcătuiește a intrat aproape sigur în compoziția mai multor stele și a făcut parte din milioane de organisme înainte de a deveni tu?
• Dacă ești un puști de înălțime medie, ai destulă energie potențială să explodezi cu forța mai multor bombe cu hidrogen?

Ce s-a întâmplat cu dinozaurii?
Cât de mare e universul?
Cât de greu e Pământul?
De ce sunt oceanele sărate?
Oare o să ne lovească un meteorit?

Cu talentul său de povestitor, Bill Bryson face distractive și accesibile oricărei vârste răspunsurile la tipicele întrebări „Cum?” și „Cine?” din cadrul descoperirilor științifice. În această nouă și captivantă ediție a bestsellerului său internațional Despre toate, pe scurt, special adaptată pentru cititorii mai tineri, Bill Bryson explorează misterele timpului și ale spațiului și modul în care, cu totul surprinzător, a apărut viața pe minunata planetă care e pentru noi „acasă”. În călătoria noastră, dăm peste mai mulți savanți ciudați, teorii aiuristice care au avut o influență majoră mult prea mult timp și unele descoperiri întâmplătoare ce au schimbat felul în care a evoluat știința.

Admirabila povestire a lui Christakis ne arată că bunătatea și iubirea nu sunt simple resurse la care apelăm ca să ne integrăm în comunitate sau ca să ajungem la un ideal transcendent, ci reprezintă modalitatea prin care genele ne-au programat să înfruntăm dificultățile.

Lumea noastră este reflexia acestor calități profunde care, în ciuda vicisitudinilor trecutului, rămân constante. Schița originilor ne amintește într-un mod plin de entuziasm că natura umană nu este dominată de diferențele care ne despart, ci de asemănările care formează o societate bazată pe cooperare și afecțiune reciprocă.

„Realizarea cea mai importantă a unei vieți de cercetător poate apărea complet întâmplător: dai peste ea pe drumul pe care porniseși în cu totul altă direcție." De la anii studenției la Institutul de Fizică din Roma la Premiul Nobel — încununarea a 50 de ani de activitate neobosită —, de la studiile de pionierat asupra particulelor la interesul față de fenomene enigmatice precum tranzițiile de fază, „sticlele de spin" și zborul stolurilor de grauri, de la reflecțiile asupra felului în care iau naștere ideile la cele privind însemnătatea științei în societatea noastră, cartea de față constituie o călătorie în mintea strălucită a unui fizician care a încercat să afle care sunt regulile sistemelor complexe, fiindcă cele simple i s-au părut mereu puțin plictisitoare.

„Ideile funcționează adesea ca un bumerang: pleacă într-o direcție și ajung în altă parte. Dacă se obțin rezultate interesante și neașteptate, aplicațiile pot apărea în domenii cu totul neprevăzute." – Giorgio Parisi

Aveți întrebări despre spațiu, timp, gravitație și șansele de a vă întâlni sinele mai vechi într-o gaură de vierme? Toate răspunsurile de care aveți nevoie sunt aici.

Ca specie, poate că nu suntem de acord cu multe, dar un lucru ne unește pe toți: nevoia de a ști. Cu toții ne întrebăm și în adâncul sufletului toți avem aceleași mari întrebări. De ce nu pot călători înapoi în timp? De unde a venit universul? Ce se află în interiorul unei găuri negre? Pot rearanja particulele din pisica mea și s-o transform într-un câine?

O biografie electrizantă a unuia dintre oamenii de știință extraordinari din secolul XX și a lumii pe care a creat-o.

Telefoanele inteligente din buzunarele noastre și computere asemănătoare cu creierul. Ciudățeniile teoriei jocurilor și biologie evoluționistă. Arme nucleare și nave spațiale care se autoreproduc. Toate poartă amprenta unui om remarcabil și totuși în mare măsură lipsit de recunoașterea meritelor sale: John von Neumann.

Știați că 34 aprilie este o dată foarte utilă? Că unele fluvii curg de jos în sus? Că Luna se învârte în linie dreaptă? Că această carte are o copertă care ar putea fi roșie? Și că în timp ce citiți aceste rânduri vă deplasați cu o viteză de 300 000 de kilometri pe secundă? Aceste afirmații ar putea să pară absurde și totuși sunt adevărate! Percepția noastră asupra lumii este uneori înșelătoare. În domeniul științific, realitatea ne dă peste cap ideile preconcepute și nu încetează să ne pună sub semnul întrebării cele mai intime convingeri.

Iar matematica oferă un instrument puternic pentru a înțelege mecanismele universului. Este exact ce arată Mickaël Launay, într-o călătorie captivantă care începe pe culoarele supermarketurilor și se încheie în adâncurile amețitoare ale găurilor negre. A, și mai rămâne o ultimă întrebare: ce legătură au toate astea cu o umbrelă?

Renumitul autor Daniel Siegel, cunoscut publicului roman prin numeroasele titluri cu care a revolutionat in ultimul deceniu stiinta mintii, ne surprinde si de data aceasta prin capacitatea sa de a reuni stiinta si spiritualitatea sub aceeasi umbrela, sustinand cu argumente stiintifice ca practicile de meditatie au efecte benefice masurabile asupra mintii, a creierului si a starii noastre fundamentale de bine. De departe unul dintre cei mai iubiti autori din domeniul popularizarii stiintei sanatatii mintale, Siegel da o noua directie ideilor sale despre minte si constiinta si, folosindu-se de principii de baza ale fizicii cuantice, ne ajuta sa intelegem cum reuseste meditatia – ca practica de antrenare a mintii – sa ne ofere acces la un plan al posibilitatilor din care se naste de fapt constiinta, un plan in care perceptia noastra asupra propriei identitati si a lumii este eliberata de viziunea cotidiana despre viata, limitata si, de multe ori, rigida. Reiterand conceptele originale de mindsight, mintea ca flux de informatie si energie, Roata constientizarii etc., Constient este cartea „dedicata integrarii mintii” care realizeaza integrarea tuturor ideilor lui Daniel Siegel intr-un tot coerent, flexibil si viu. Acest ghid practic te invita sa meditezi si iti ofera toate instrumentele si cele mai simple instructiuni pentru a incepe chiar de azi o practica bazata, in egala masura, pe spiritualitate si stiinta.

Cosmos este una dintre cele mai bine vandute carti dedicate stiintei din toate timpurile. Folosind o proza clara, Sagan ne dezvaluie o lume albastra asemanatoare unei pietre pretioase locuita de o forma de viata care abia incepe sa-si descopere propria identitate si sa se aventureze in marele ocean al spatiului. Cu o noua introducere scrisa de colaboratoarea lui Sagan, Ann Druyan, ilustratii color si un nou cuvant-inainte de astrofizicianul Neil deGrasse Tyson, Cosmos retraseaza cei paisprezece miliarde de ani de evolutie cosmica ce au transformat materia in constiinta, explorand subiecte precum originea vietii, creierul uman, hieroglifele egiptene, misiunile spatiale, moartea Soarelui, evolutia galaxiilor si, totodata, fortele si indivizii care au contribuit la nasterea stiintei moderne.

Cum putem lua decizii inteligente in vietile noastre tot mai influentate de tehnologie daca nu intelegem diferenta dintre miturile pseudostiintei si ipotezele testabile ale stiintei? Carl Sagan, castigator al premiului Pulitzer si renumit astronom, sustine ca gandirea stiintifica este vitala nu doar in cautarea adevarului, ci si pentru insasi integritatea institutiilor noastre democratice. Parcurgand zone cuprinzatoare ale istoriei si culturii, Sagan examineaza si demonteaza cu autoritate celebre deprinderi eronate ale gandirii umane precum vrajitoria, vindecarile prin rugaciune, demonii si OZN-urile. Si totusi, in mod ingrijorator, asa-numita epoca a informatiei in care ne aflam este inundata de pseudostiinta, povesti cu rapiri extraterestre, spiritism, amintiri din vieti trecute, superstitii de tot felul si halucinatii comune care se bucura de tot mai multa atentie si interes. Dupa cum Sagan demonstreaza cu o elocventa lucida, cantecul de sirena al irationalului nu are doar efecte culturale negative, ci este o cufundare periculoasa in intunericul care ameninta cele mai importante libertati ale noastre. „€žO carte stralucitoare . . . O aparare insufletita a stiintei . . . De la prima la ultima pagina, aceasta carte este un manifest al gandirii limpezi.” (Los Angeles Times)

In volumul Cosmos, astronomul Carl Sagan ne-a permis sa intrezarim magnificul mister al universului, facandu-l accesibil pentru milioane de oameni de pe intreaga planeta. In Un palid punct albastru, aceasta continuare uimitoare a Cosmosului, Sagan isi desavarseste calatoria revolutionara prin spatiu si timp. 
Facand un periplu prin sistemul nostru solar, prin galaxia Calea Lactee si chiar mai departe, Sagan pune cap la cap o istorie a descoperirilor astronomice, un rezumat cuprinzator al calatoriilor de explorare spatiala, si face o trecere in revista a vietii: de la originile sale acvatice pana la viitorul imaginar al umanitatii, in care, dupa ce Pamantul va fi de mult inghitit de Soare, oamenii se vor stabili pe alte planete, modelandu-le peisajul.
Charisma lui Carl Sagan ca popularizator al stiintei se explica nu doar prin volumul prodigios al cunostintelor sale, ci si prin optimismul de care da dovada si prin fascinatia pe care o simte in fata universului. O persoana plina de imaginatie si un vizionar, astronomul de la Universitatea Cornell ne aprinde imaginatia si transforma stiinta intr-un spectacol de zile mari. Sagan se intoarce iar si iar la nevoia omenirii de a calatori si la curiozitatea noastra nesecata cu privire la locul pe care il ocupam in univers.