Cărți

Poezia lui Tudor Voicu are parfumul de nișă al igrasiei, cu subtile nuanțe de iubire ratată și un strop de autoironie. Autorul își semnează rugăciunile fără să le creadă, dar le trimite către o divinitate sau o lume în care, poate, încă e loc pentru cei vii. Cu ADN din Charles Bukowski, Tudor Voicu scrie cu sinceritate tăioasă și umor amar, dar, chiar dacă hainele sunt zdrențuite,
adevărurile sunt înalte! - Ștefania COȘOVEI

Imaginile memoriei, imaginile (auto)biografiei și imaginile interioare sunt traduse, în cheie de truver postmodern, în imagini poetice din care apar dărâmături existențiale de azi pe mâine surprinse de un aparat de fotografiat singurătăți și eșecuri! Tudor Voicu (re)scrie, astfel, neliniști cu flori de gheață. - Dan Mircea CIPARIU

Tudor Voicu este Poet. El transformă resturile lumii în Poezie, banalul în metaforă, detaliul în viziune. Cu sensibilitate și umor, autorul construiește o metafizică proprie și un stil personal prin care se salvează magistral din deșertul de grafomanie și veleitarism care e poezia română contemporană. Citiți-l! - Adrian SUCIU

Viata se desfasoara din ce in ce mai mult prin filtrul unui ecran. Fiecare pas are loc sub ochii tuturor. Nu ne putem bucura de un fel de mancare savuros, de un peisaj deosebit sau de un moment important si intim pana nu este fotografiat, inregistrat si impartasit cu toata lumea, pentru a fi validati si invidiati. Fiecare se afla intr-o cursa de a arata ca "eu sunt cel mai fericit", dar o viata aparent perfecta iti aduce cu adevarat implinire? Aceasta scurta istorisire nu este o confesiune pentru public, ci o marturie a faptului ca viata se desfasoara dincolo de un ecran si devine cu atat mai autentica in momentul in care cele mai frumoase detalii raman doar pentru tine. Asadar, poate fi o simpla poveste sau adevarul gol-golut, voi ce credeti?

Cand povestile mamei raman

Doua incercari are vara cand prinde din urma primavara. Una, sa nu uite de florile acesteia, si a doua, sa nu-i strice rodul livezilor cu vreo caldura prea aprinsa ori ploaie prea naprasnica, ca sa mai bucure otavele ori ghidusia florilor pe haturile de lumina ale vailor. E lumina care mi-a ramas in inima citindu-i Dianei Gribincea Popa epistolele sale de poveste catre Iris, fiica ei minunata. Cred ca mi-ar fi fost mai usor daca nu stiam ochii mariti de taina ai micutei, care par ca dau foile povestii si indeamna la glas de tandrete pe "mami ei". Au crescut impreuna, amandoua, vegheate de tati Ciprian si bunici. De unde si bucuria sobra a copilaroaselor povesti ce le veti strabate. Veti intelege, nu prea greu, ca ele nu sunt scrise pentru noi, stati linistiti, pentru noi cei care citim grabnic ori alergam prin povesti. Nuuuu. Povestile sunt scrise de Diana pentru personajele lor si pentru Iris, minunata stapana a tuturor povestilor, care aduna si imprastie zambete. Nu va temeti de povesti. Vindeca sufletul nostru de parere de rau si urata stare de spirit a zilelor care vin peste noi. Ne tin de mana, oricat de batrani am fi, sa ne treaca prin lunca amintirilor care conteaza. De asta data, povestile, veti vedea, va trec prin lumi ascunse in cuvinte. Iubirea, rabdarea, bucuria, credinta si multumirea, dorinta cea buna si curajul va vor fi prietenii cei mai de pret ai cunoasterii bucuriei de cititor. Simple povesti? Nu. Nu cred. Cartea aceasta este declaratia de iubire a mamei Diana catre minunea de fetita care este Iris-Ecaterina. Ca sa nu treaca timpul fara rostul iubirii intre ele. - Parintele Constantin Necula
 
Povestile pot trezi sufletul, dar cuvintele lor sunt la fel de vii precum cel care le spune sau scrie. Fabulos e si ca ne duc pe toti, indiferent de varsta, in acelasi loc. Fiecare poveste e o ocazie de reintoarcere la factorul comun, etern, plin de dragoste. Sufletul. Diana Gribincea Popa ne duce acolo. - Maria Cristina Marasescu, director Departamentul pentru pregatirea personalului didactic al Universitatii "Lucian Blaga" Sibiu

Ilustratii color.

Salamandra nu e o carte. E o stare. Un mix ciudat de ras isteric, luciditate dureroasa si vis cu marginile tocite. Bogdan Isopescu Pop debuteaza cu un roman ca o drumetie prin mintea omului care s-a rupt, s-a dus, dar s-a si intors cu povesti pe care nu ai voie sa nu le asculti. Suntem intr-un spital de nebuni - dar nu te gandi la clisee. Aici gasesti personaje care ti se lipesc de retina: FM, schizofrenul cu mers "melcoid" si papuci Adibas, etern insetat de chistoace. Nea Ion, cu proteze care urla ca niste fantome electronice. Dorin, tiganul-bulgar-zen-sudor, si Radu, copilul-barbat prins intre o mama invizibila si niste demoni foarte reali. Vocea narativa e halucinant de vie. Cu un ochi rade si cu altul plange. Cu un stil hiper-vizual, autoreflexiv, poetic si nebun de sincer, autorul iti intinde o tigara imaginara si te roaga s-o fumezi cu el in spatii care ascund mereu alte realitati. Cartea e autofictiune, da, dar si stand-up cu sufletul gol. Un trip literar care te face sa vezi sistemul, boala, prietenia si viata altfel. Te arunca intre cabana din vis si salonul cu gresie rece, intre ras si apocalipsa personala, intre o salamandra colorata si o realitate imposibil de dus. Gen? Literatura vie. Proza confesiva, dar punk. Realism magic cu halate albastre. O carte care-ti da in cap ca sa-ti dea, de fapt, un brat. Daca ai inima - o simti. Daca ai cap - o intelegi. Daca le ai pe amandoua, Salamandra o sa te arda putin. Dar merita.

Te-ai gandit vreodata ca in gradina bunicii s-ar putea ascunde o zana?

Ela, o fata de 12 ani cu ochi curiosi si suflet mare, a intalnit-o intr-o zi de primavara. Zanuta Ciresica i-a devenit cea mai buna prietena si, de atunci, totul s-a schimbat.
In aceasta aventura cu zane, zani, prietenii neobisnuite si fiinte din mitologia romaneasca (salutari de la Muma Padurii!), Ela si prietenii ei descopera nu doar ca lumea magica e reala, ci si ca fiecare dintre noi are o misiune. Adevarata magie incepe atunci cand ai curajul sa crezi.

O carte despre prietenie, curaj, natura si valul care desparte lumea noastra de cea fantastica. Dar nu pentru mult timp.  

Perfecta pentru copii, mici si mari deopotriva, pentru visatori, dar si pentru parintii care stiu ca unele povesti nu au varsta.

Ilustratii color.

După ce a realizat ascensiuni extraordinare pe munți dificili și a devenit unul dintre cei mai importanți alpiniști din lume, Walter Bonatti decide să facă o schimbare și să exploreze locuri cât mai îndepărtate și mai sălbatice. După o ședere în Siberia, la Polul Frigului, străbate în Klondike drumul vechilor căutători de aur, apoi se urcă într-o canoe și înfruntă apele fluviului Yukon. Sunt primele dintre călătoriile sale memorabile care îl vor purta în interiorul vulcanului Krakatau, pe stâncile bătute de furtuni ale Capului Horn, în imensitatea înghețată a Antarcticii și printre populațiile primitive din jungla amazoniană. Din fiordurile Patagoniei până în deșerturile Australiei, îl însoțim pe Bonatti și, pe lângă poveștile unor ținuturi legendare și ale unor paradisuri ascunse, aflăm și povestea lui – povestea unui om care încearcă să trăiască în armonie cu natura și care cu fiecare călătorie își descoperă limitele, dar își împlinește visul de libertate.

„O lume pierdută e ultima carte scrisă de Bonatti, care şi‑a adunat în ea toate aventurile şi reflecţiile de «explorator». Bonatti crede că putem găsi un punct de întâlnire, de înţelegere respectuoasă cu culturi diferite de a noastră. Propune să ne mişcăm prin natură folosind pe cât posibil mijloacele puse la dispoziţie de natura însăşi şi să înţelegem astfel până unde avem voie să mergem. Propune, pur şi simplu, să privim lumea cu alţi ochi.” (Angelo Ponta)

Profesorul de literatură comparată David Kepesh se trezeşte într-o dimineaţă şi îşi dă seama că trupul său a suferit o schimbare uluitoare. Dacă Gregor Samsa al lui Kafka se metamorfozează într-un gândac, personajul lui Roth devine un sân imens, cântărind 75 de kilograme. Kepesh refuză la început să accepte noua realitate, încercând să se convingă pe sine şi să le explice celor din jur – iubita, tatăl, doctorul – că suferă de halucinaţii induse de prea multe lecturi din Kafka, Swift şi Gogol. Însă situaţia este cât se poate de reală şi lui Kepesh nu-i rămâne decât să se adapteze şi, pe cât posibil, să se bucure de avantaje.

Premiul Nobel pentru Literatură 1957

„De la idilele umanitare ale secolului al XVIII-lea până la eşafodurile sângeroase, drumul este drept, iar călăii din ziua de azi sunt, o ştim cu toţii, umanişti. Prin urmare, nu vom putea niciodată să ne îndoim îndeajuns de ideologia umanitară într-un domeniu precum cel al pedepsei cu moartea. [...] Lansat în dinamismul neînfrânat al istoriei, [omul] are nevoie de o fizică şi de câteva legi de echilibru. Are nevoie, să spunem drept, de o societate raţională, şi nu de această anarhie în care a fost aruncat de propriul orgoliu şi de puterile nelimitate ale statului.” (Albert Camus)

„Conceput ca o demonstraţie simplă, directă şi limpede adresată unui public larg, volumul Reflecţii despre ghilotină este expresia indignării viscerale a lui Albert Camus faţă de pedeapsa cu moartea şi de dreptul pe care statele şi-l arogă de a ucide în formă legalizată. Aceste reflecţii completează teoretizările din Omul revoltat, în special din secţiunea «Terorismul de stat şi teroarea raţională», şi articolele politice reţinute pentru Actuale în seria «Nici victime, nici călăi». În acelaşi timp, ele lămuresc temeiul moral al numeroaselor intervenţii publice ale lui Camus împotriva pedepsei capitale în situaţii istorice concrete precum condamnările politice din Spania franchistă, din Franţa de după eliberare, din Grecia în timpul războiului civil, din Ungaria după revoluţia din 1956 sau din Algeria sa natală, distrusă de războiul colonial.” (Marina Vazaca)

 

Premiul Uniunii Scriitorilor
Premiul Revistei Observator cultural
Premiul PEN România
Premiul Radio România Cultural
Premiul Agenției de Carte
Premiul Sofia Nădejde

Roman tradus în Bulgaria, Franța, Germania, Ungaria și Slovacia

„Major ca temă este paradoxul tranziţiei: coexistenţa trecutului cu prezentul, a libertăţii cu noile constrângeri, a provincialismului est-european cu occidentalismul fetişizat. Talentul incontestabil de prozatoare al Gabrielei Adameşteanu este datorat capacităţii de a fuziona aspectele particulare din viaţa personajelor cu cele care ţin de cazul general istoric, fără a cădea în tendenţiozitate sau postulate grosolane. Atât în traumele colective (avortul, cutremurul sau 9/11), cât şi în micile drame ale personajelor, ba chiar şi în descrierile de mediu, naratorul face o implicită referire la dimensiunea politică şi socială. Romanul problematizează idealismul societăţii româneşti, entuziasmate de posibilitatea deschiderii către civilizaţia occidentală. Cinismul lui Petru, exaltarea Sultanei, dezamăgirea lui Aurelian, dispariţia Claudiei, ba chiar şi violenţa din familia menajerei Tincuţa conturează o frescă verosimilă a acestui tip de societate.“ (Mihnea Bâlici)

Cel mai citit roman al lui Eric-Emmanuel Schmitt, adaptat de autor atât pentru scenă, cât şi pentru marele ecran.

Oscar are zece ani şi trăieşte într-un spital. Chiar dacă nimeni nu are curajul să i-o spună în faţă, băiatul, bolnav de leucemie, ştie că va muri, iar războiul lui împotriva tuturor izbucneşte inocent, pătimaş şi deznădăjduit. Singura care-i intră în voie este Tanti Roz, o infirmieră bătrână, neîntrecută în născocit poveşti moderne, adevărate lecţii de viaţă, în care nici binele, nici răul nu sunt absolute şi nimic nu e aşa cum pare la prima vedere. Ea îi dă copilului ideea să trăiască fiecare zi ca şi cum ar fi zece ani şi-l învaţă să-i scrie epistole lui Dumnezeu ca să se simtă mai puţin singur. Cu Tanti Roz pe post de ghid într-o viaţă trăită fast-forward, Oscar parcurge, printre râsete şi lacrimi, itinerarul emoţionant al tuturor vârstelor şi experienţelor umane îmbogăţite de imaginaţia lui, care umple spaţiile albe şi îmbracă realitatea în veşmântul miracolului. Astfel, băiatul ajunge să-şi trăiască adolescenţa alături de prieteni, să se îndrăgostească la tinereţe, să se căsătorească la maturitate cu prima iubire, să o piardă şi, în cele din urmă, să regăsească dragostea la apusul unei vieţi ca o lumânare care arde la ambele capete.

„Oscar şi Tanti Roz recreează universul infantil: copilul e figura centrală, iar copiii lui Schmitt nu sunt nici lipsiţi de vlagă, nici corecţi politic. …Oscar, micul pacient fascinat de Tanti Roz, îşi foloseşte aparenta marginalitate într-un singur scop: să întărească ideea că, aici pe pământ, fiecare e răspunzător pentru crearea propriului eu.“ (Lire)

„O poveste frumoasă până la lacrimi. Un miracol ascuns între două coperte.“ (Stern)

„Avea ceva ciudat in simbolistica miniaturala religioasa si masonica ce-i acoperea ambele fete. Pecetar, asa-l numeau taranii. Pecetar, se pomeni rostind cuvantul cu voce tare. Cum nu-i trecuse prin minte pana acum? Pecetea se pune intotdeauna pentru a confirma autenticitatea unui lucru sau pentru a ascunde un secret. Ii reveneau in minte cuvintele biblice despre taina. "Iar tu, Daniele, tine ascunse cuvintele si pecetluieste cartea pana la sfarsitul vremii", asa spunea prorocul in Cartea lui Daniel din Vechiul Testament, iar in Apocalipsa dupa Ioan, parca era o continuare fireasca: "cine este vrednic sa deschida cartea si sa desfaca pecetile ei?". Fara indoiala, pristornicul ascunde ceva, e pecetea peste un secret care nu trebuie cunoscut.” - Doru Munteanu

„Volumul reuneste douasprezece texte de proza scurta, scrise de-a lungul anilor, la intervale mari si neregulate, incepand din adolescenta, si (re)descoperite prin cateva caiete deja ingalbenite de timp si doua fisiere cu greu recuperate de pe o discheta demult iesita din uz. In ciuda retusurilor operate cu prilejul trimiterii catre editura, fiecare dintre „povesti” reflecta in continuare, pe de-o parte, influenta lecturilor si amprenta stilistica de la momentul redactarii initiale, iar pe de alta, preocuparile specifice diferitelor etape ale vietii, in general, si din vremurile respective (printre care unele de trista amintire), in particular. Tematica este variata, insa firul rosu care le uneste consta in... nefirescul intamplarilor relatate si/sau al caracterelor personajelor care le populeaza.” - Lucian-Claudiu Amoran

Aceasta carte este  destinata atat prescolarilor cat si elevilor din clasele primare si e conceputa pentru a-i ajuta sa invete primele numere.

Aceasta carte este  destinata atat prescolarilor cat si elevilor din clasele primare si e conceputa pentru a-i ajuta sa invete primele forme.

Cartea cuprinde exercitii si activitati concepute pentru a-i ajuta pe cei mici sa isi fixeze cunostintele despre scris.

Ganduri dostoievskiene par sa munceasca mintea personajului principal din acest roman: gasirea unui sens durabil, infailibil, dar si transmiterea unui mesaj izbavitor. Autorul, un demiurg peste paginile sale, se misca dezinvolt in timp, dezvolta personaje si pare ca traseaza o granita foarte subtire intre fictiune si realitate.

Un roman despre prietenie, munte si sarmale. Si despre cum o cabana poate deveni un univers.

Ce se intampla cand douazeci si doi de prieteni decid sa petreaca Revelionul intr-o cabana de munte? Se rade, se bea, se danseaza pe mese, se spune adevarul pe jumatate ametit, se dezvaluie iubiri trecute si se nasc altele noi. Cabana nu e doar o poveste cu sarmale carate pe coclauri si betii antologice, ci o fresca vie si nostima a unei gasti unite de pasiunea pentru munte, dar mai ales de loialitate, provocari si o prietenie ca o familie aleasa.

Liviu Nelio scrie cu umor, tandrete  si o fina observatie a psihologiei de grup. Romanul e un carusel de personaje memorabile, de la Padre, capelanul ironic, la Maria cea aprinsa in rosu si Nicu cel ipohondru si inflexibil in igiena. Impreuna, ei dau nastere unui mic univers care iti aminteste de vacantele cele mai reusite si de prietenii pe care nu i-ai uitat niciodata. Ion, cabanierul de la Malaiesti,  cu umorul si taria sa de muntean, vegheaza discret trecerile prietenilor prin locul lui.  Om al muntelui, el e punctul de echilibru intre haosul uman si linistea crestelor. Un personaj cu multa verva, emblematic, care face legatura intre povestea scrisa  si muntele trait. Daca ai urcat vreodata un munte sau ai dormit intr-o cabana rece, dar plina de rasete, aceasta carte e pentru tine. Iar daca n-ai facut-o, o vei simti de parca ai fost acolo.

Activitati pentru prichindei isteti 4 este o carte interactiva marca Girasol, plina cu jocuri, exercitii si ilustratii colorate, special conceputa pentru a stimula gandirea si creativitatea copiilor prescolari. Temele abordate in carte includ notiuni de matematica, exercitii de dezvoltare a inteligentei (IQ), lumea din jur si limba engleza, toate prezentate intr-un mod atractiv si accesibil celor mici.

Activitati pentru prichindei isteti 3 este o carte interactiva marca Girasol, plina cu jocuri, exercitii si ilustratii colorate, special conceputa pentru a stimula gandirea si creativitatea copiilor prescolari. Temele abordate in carte includ notiuni de matematica, exercitii de dezvoltare a inteligentei (IQ), lumea din jur si limba engleza, toate prezentate intr-un mod atractiv si accesibil celor mici.

Activitati pentru prichindei isteti 2 este o carte interactiva marca Girasol, plina cu jocuri, exercitii si ilustratii colorate, special conceputa pentru a stimula gandirea si creativitatea copiilor prescolari. Temele abordate in carte includ notiuni de matematica, viata sanatoasa, lumea din jur si limba engleza, toate prezentate intr-un mod atractiv si accesibil celor mici.

Activitati pentru prichindei isteti 1 este o carte interactiva marca Girasol, plina cu jocuri, exercitii si ilustratii colorate, special conceputa pentru a stimula gandirea si creativitatea copiilor prescolari. Temele abordate in carte includ notiuni de matematica, viata sanatoasa, lumea din jur si limba engleza, toate prezentate intr-un mod atractiv si accesibil celor mici.

Ilustrații de Lizzie Riches

Respectul valorează mai mult decât celebritatea.

Există în viață lucruri care nu costă nimic, dar valorează imens: de exemplu, să zâmbești, să saluți sau să spui „te rog“ și „mulțumesc“.

Mulți cred că bunele maniere sunt ceva „exclusivist“ sau opțional, rezervate doar ocaziilor importante și persoanelor la fel de importante. Nimic mai greșit. 

Bontonul este „luxul cotidian“, atenția pe care trebuie să ți-o acorzi ție însuți și persoanelor dragi, dar și societății în care trăiești, ca să poți să devii cea mai bună versiune a ta într-o lume puțin mai frumoasă și mult mai sigură pe ea. 

Forța primei impresii • Arta conversației • Arta de a scrie • Interacțiunea pe social media • Ospitalitatea: un joc de roluri • Cum să-ți primești oaspeții • Invitație la cină... fără greșeli • Arta de a sta la masă • Business etiquette • Vorbim despre bani? Sau nu? • Comunicarea profesională

IMPORTANȚA TĂCERII

Adesea percepem tăcerea ca o amenințare, un gol care trebuie umplut cu orice preț, dar nu e așa. Momentele de tăcere sunt foarte importante într-o conversație. Introducerea unei pauze din când în când permite anticiparea, separarea logică a diverselor subiecte, sublinierea importanței celor spuse. 

Pauzele îi sunt de folos partenerului de discuție pentru a asimila informațiile primite, iar nouă pentru a ne gândi și pentru a reînnoda firele discursului întrerupt. S-ar putea spune că un discurs fără pauze e ca un urcuș fără opriri. Pur și simplu inabordabil.

„Întotdeauna vor fi ale tale bogățiile pe care le-ai dăruit.“ MARȚIAL

Cea mai bună carte a anului 2024 conform The New York Times

O poveste extraordinar de emoționantă despre durere, familie și diferitele forme ale iubirii.

Sunt frați, însă au puține lucruri în comun. Peter Koubek este un avocat din Dublin în vârstă de treizeci și doi de ani – competent, curajos și de succes. Pe de altă parte, la douăzeci și doi de ani, campion la șah și proaspăt ieșit de pe băncile facultății, sfiosul Ivan abia își începe viața.

În urma morții tatălui lor, constată că, deși uniți de suferință, trăiesc în lumi răsturnate: în vreme ce Peter face față înghițind pumni de pastile și pierzându-se în legături tulburi, pentru Ivan se înfiripă, nesperat, o relație amoroasă. Între ei, ca niște ancore pe timp de furtună, Sylvia, Naomi și Margaret își păstrează gândirea limpede. Doliul deschide, pentru cei doi frați, un spațiu nou în care să se distanțeze și să se reapropie, o perioadă cu dorințe, disperare și posibilități noi.

Intermezzo reafirmă talentul lui Rooney de a surprinde entuziasmul și disperarea romantismului în floare și de a portretiza un microcosmos al existenței umane cu precizie și perspicacitate. - The Globe and Mail

Ceva important s-a schimbat aici. Rooney și-a propus să cerceteze ceva mai profund și mai durabil, mai universal uman: doliul. Modul în care oferă o împăcare echilibrată, chiar dacă pare fragilă, este o dovadă a talentului său de romancieră. - The Atlantic

Cu toată suferința și regretele lor, cu toate neînțelegerile și greșelile, pe măsură ce personajele încearcă să înțeleagă ce simt, nu pierdem niciodată din vedere capacitatea lor de a iubi. Dacă opera lui Rooney are o credință călăuzitoare, aceasta e că nimeni nu e niciodată cu adevărat singur. - The Telegraph

SALLY ROONEY (n. 20 februarie 1991, Castlebar) este scriitoare irlandeză și locuiește la Dublin. Opera sa de debut, Conversations with Friends (Conversații cu prieteni), a fost publicată în 2017. Al doilea roman al ei, Normal People (Oameni normali), a apărut în 2018 și a fost multiplu nominalizat și premiat (Irish Novel of the Year, 2018, Costa Book Award, 2019).Ambele romane, publicate și în limba română la Curtea Veche Publishing în 2019, au fost transformate în seriale TV. În 2021 publică romanul Beautiful World, Where Are You (Lume frumoasă, unde ești, Curtea Veche Publishing, 2023), care va primi Irish Book Awards, Dalkey Literary Award.

În loc să îți ignori sau să îți înăbuși sentimentele, Jennie Allen te încurajează să le acorzi atenție deplină. Un ghid practic pentru cei care vor să-și întărească legătura cu sinele.

Prinși constant în goana după obiective, având mintea parcă blocată pe pilot automat, am început să uităm ce simțim. Auzim prea des că emoțiile ne pun piedici, iar asta ne aduce în punctul în care confuzia ia locul înțelegerii – cu sinele, cu apropiații și cu Dumnezeu.

Plină de compasiune și cu o experiență de viață care îi confirmă fiecare învățătură, Jennie Allen ne transmite un mesaj de împuternicire: ca să ne vindecăm, trebuie să ne acceptăm fiecare sentiment. Cu o privire nouă asupra vieții noastre emoționale, ne vom îndepărta de clișeele dăunătoare, vom învăța că înțelegerea reciprocă formează comunități de încredere și că există mereu Cineva care ne oferă iubire necondiționată.

O carte care valorează cât mii de ore de terapie. - Jonathan Pokluda

Pentru oricine a fost învățat ceva inutil sau chiar dăunător despre propriile sentimente, această carte este un spațiu de vindecare. Jennie îți va da o mână de ajutor ca să descoperi ce înseamnă să trăiești cu adevărat, nu doar să exiști, învățând că emoțiile te ajută să te reconectezi cu tine însuți. - Lysa TerKeurst

Emoții încâlcite este ca o biblie în domeniu, un ghid accesibil pentru oricine se străduiește să înțeleagă emoțiile, fie proprii, fie ale altora. Nu vei învăța doar să-ți gestionezi emoțiile, ci cum să le simți pe deplin. - Phylicia Masonheimer

Jennie Allen (n. 1976) a absolvit Seminarul Teologic din Dallas, are un masterat în studii biblice și a predat în cadrul bisericii Austin Stone, unde soțul ei, Zac, a fost pastor. Cuplul are patru copii, dintre care cel mai mic a fost adoptat din Rwanda. Jennie Allen este autoarea mai multor cărți de inspirație creștină și fondatoarea organizației IF:Gathering, care inspiră o nouă generație de credincioși să-și îndrepte mintea și sufletul spre credința în Dumnezeu.

Apariția copilului poate fi un eveniment copleșitor. Printre altele, ești nevoit să-ți cultivi aptitudini pe care nu le-ai mai folosit și îți dai seama că acestea nu sunt chiar cele mai prețuite în societatea contemporană.

Céline Chadelat începe prin a demasca disprețul civilizației moderne față de părinți, considerați a fi doar niște indivizi scoși din circuit. Apoi, treptat, ajunge să ne convingă că putem schimba această mentalitate dăunătoare, în primul rând, lucrând asupra propriilor noastre convingeri negative. Bazându-se pe un îndelungat și amplu studiu privitor la tinerele mame, autoarea trece dincolo de critica societății actuale și oferă soluții concrete prin care părinții să se facă auziți, respectați, să aibă mai multă încredere în instinctele proprii, să se elibereze de sentimentul de vinovăție și de cel de inutilitate. Și, mai important decât orice, ne învață cum să întărim relația cu copiii noștri și să prețuim fiecare moment pe care îl petrecem împreună.

Céline Chadelat analizează cu atenție societatea actuală, în care individualismul, consumerismul și competitivitatea își unesc forțele pentru a le face viața mai grea părinților. - La Matrescence

Un eseu despre tot ce bulversează viața mamelor după naștere într-o societate obsedată de performanță. Céline Chadelat studiază contradicția dintre nevoia de dăruire, de transmitere a unor valori esențiale pentru construirea unei societăți evoluate și mediul ostil în care se trezesc proaspeții părinți și copiii lor. - Les Libraires

Printre puținele cărți care ne luminează cu privire la rolul nostru de părinți. Capacitățile necesare pentru a ne crește copiii, precum empatia, tandrețea și răbdarea, sunt prea puțin prețuite în lumea de azi, cu ritmul ei accelerat. Și totuși, ele sunt esențiale pentru cel mic în primii lui ani de viață. - Babelio

Autoarea reflectează la locul copiilor și al părinților lor în lumea de ieri, de astăzi și de mâine. Ne vorbește despre grija față de cei mai vulnerabili. Mi-a făcut o plăcere nemaipomenită să o citesc, fiindcă mi-a deschis orizonturi nebănuite. - Anna Roy

Céline Chadelat este jurnalistă, autoare, lector și mamă a doi copii. Absolventă a Université Sciences Po, a scris articole pentru reviste de specialitate din domenii precum religie, spiritualitate și yoga. Activitatea sa online este ilustrată în special de blogul dedicat informării femeilor asupra postpartumului (lemoisdor.fr), iar proiectele sale în acest sens includ acțiuni civice precum petiții către Ministerul francez al Sănătății pentru îmbunătățirea condițiilor de viață pentru femei după naștere.

Un instrument indispensabil în evaluarea idealurilor, conceptelor și competențelor consacrate.

Gândirea în afaceri trebuie revizuită în permanență. Când vine vorba de luarea unor hotărâri importante, instrumente precum analiza și sinteza nu mai sunt suficiente. Iar aceste decizii depind de sistemul de valori al companiei, în timp ce neînțelegerile sunt deseori cauzate de contradicții între interesele angajaților care au mentalități diferite. Așadar, este esențial ca directorii și subalternii să înțeleagă valorile tuturor celor implicați, pentru că doar așa se poate ajunge la o productivitate sporită.

Dedicată oamenilor de afaceri și nu numai, Șase medalii ale valorii este un instrument indispensabil în evaluarea idealurilor, conceptelor și competențelor consacrate. Autorul investighează originile valorilor și construiește cadrul necesar pentru ca acestea să poată fi fructificate. Unul dintre punctele forte, revoluționare, ale acestui volum constă în sistemul de notare și cartografiere a valorilor, cu ajutorul căruia oricine lucrează într-o organizație poate concepe cele mai bune proiecte și strategii de dezvoltare.

Opera lui de Bono e probabil cel mai bun lucru în lumea de azi. - George Gallup

Edward de Bono este un meșteșugar, iar uneltele lui sunt concepute pentru a ne ajuta să gândim mai eficient. - Peter Gabriel

Un cadru de referință pentru diferitele tipuri de valori cruciale pentru oameni și organizații și de care e bine să ținem cont atunci când luăm decizii. - Iris Intelligence

EDWARD DE BONO (1933–2021) este considerat un maestru al inovației și abordării creative a problemelor de orice natură, fiind inventatorul sintagmei „gândire laterală“ (intrată de mult în dicționare) și autor a 70 de cărți traduse în majoritatea limbilor de circulație internațională. Recunoscut pe plan mondial pentru eficacitatea metodelor sale, a fost invitat să țină cursuri și conferințe în peste 50 de țări, iar ideile lui au fost și continuă să fie utilizate cu succes de multe dintre cele mai mari companii din lume, precum IBM, Canon, Samsung, Microsoft, Apple, Ericsson, Ford etc.

Un ghid esențial care te va ajuta să faci din orice conversație o artă.

Totul este perfectibil, în special mintea omenească. Frumusețea interioară se dezvăluie încă de la prima conversație. Pornind de la aceste premise, autorul schițează un ghid esențial atât pentru dezvoltarea gândirii creative, cât și a inteligenței emoționale, dezvăluindu-ne pașii de urmat pentru a avea o minte flexibilă și echilibrată, care știe să observe subtilitățile interlocutorului, să jongleze cu idei și alternative și să ofere perspective variate.

Este important să ne păstrăm mintea receptivă, capabilă să își însușească idei noi și să își îmbunătățească continuu procesul de învățare și creativitatea. Expert renumit în domeniul gândirii și al soluționării problemelor, Edward de Bono ne propune tehnici de gândire laterală, prin intermediul cărora vom putea să ne îmbunătățim mecanismele gândirii, să ne consolidăm relațiile, să ne exprimăm cu ușurință opiniile și sentimentele, să ne susținem valorile și să facem din orice conversație o artă.

Edward de Bono, unul dintre cei mai mari gânditori ai lumii, a descoperit un remediu-minune pentru cei care își doresc să se bucure de sănătate și frumusețe de durată. - Sunday Review

Edward de Bono este cel mai bun specialist în identificarea trucurilor menite să ne ascută mintea. - The Times

O minte armonioasă, așa cum o definește Edward de Bono, integrează eleganța și creativitatea gândirii, punând accentul pe claritate și originalitate, pe amestecul armonios de receptivitate, curiozitate și dorință de cunoaștere. - Bookey

EDWARD DE BONO (1933–2021) este considerat un maestru al inovației și abordării creative a problemelor de orice natură, fiind inventatorul sintagmei „gândire laterală“ (intrată de mult în dicționare) și autor a 70 de cărți traduse în majoritatea limbilor de circulație internațională. Recunoscut pe plan mondial pentru eficacitatea metodelor sale, a fost invitat să țină cursuri și conferințe în peste 50 de țări, iar ideile lui au fost și continuă să fie utilizate cu succes de multe dintre cele mai mari companii din lume, precum IBM, Canon, Samsung, Microsoft, Apple, Ericsson, Ford etc.

„Sărbătoarea botezului meu. Ritul latin” este un album special conceput pentru a păstra vii amintirile uneia dintre cele mai importante zile din viața unui copil: ziua Botezului său.