Cărți

Cartea aceasta cuprinde rezultatul studiilor mele de peste un sfert de secol. Mi-am dat silinţa, ca să fie scrisă în aşa chip ca să poată fi citită şi înţeleasă cu uşurinţă de orice om.. Am făcut-o din dorinţa de a face cunoscute faptele glorioase ale marilor noştri Domni şi sacrificiile lor pentru apărarea pământului strămoşesc în cercuri cât mai largi. Cruzimea de care a dat uneori dovadă era caracteristică vremurilor în care trăia, căci cei mai mulţi şefi de state erau pe acea vreme cruzi. Dar toate acestea n-avem indicii ca el să le fi comis din cruzime, din capricii, ci numai dictate de interesul de stat. Singurele decapitări constatate sunt ale celor trei boieri, Vornicul Isaia, paharnicul Negrită şi stolnicul Alexe, care au făcut acte de trădare. Avem convingerea că patriotismul adevărat nu se dezvoltă decât prin cunoaşterea istoriei noastre naţionale. Numai când cineva cunoaşte sforţările, pe care le-au făcut eroicii noştrii Domni pentru apărarea țării, numai când va vedea spiritul lor de sacrificiu pentru patrie, numai atunci se va considera ca o verigă din lanţul strămoşilor şi va dobândi sentimentul iubirii de ţară. Când se va constata hotărârea cu care strămoşii mergeau la moarte pentru ţară şi sacrificiile de orice natură, pe care erau gata să le facă în orice moment pentru patrie, se vor trezi fără de voie sentimentele nobile, care au dispărut astăzi la o bună parte din compatrioţii noştrii, copleşiţi de concepţia materialistă, care coboară pe om în rândul fiinţelor conduse de instincte şi îl dezonorează. Numai exemplul marilor noştrii strămoşi, care s-au sacrificat pentru ideal, mai poate trezi din amorţire sentimentele frumoase. Numai amintirea eroicilor luptători pentru ţară şi lege mai poate răspândi o rază de idealism.

Nicolae Stoicescu încearcă reconstituirea reală a personalităţii acestui domnitor, atât de controversat prezentată în literatura ştiinţifică, ca şi în cea beletristică. Cu o răbdare de benedictin, Nicolae Stoicescu a reexaminat izvoarele istorice, le-a confruntat între ele şi şi-a putut da seama, pe baza analizei lor critice, de fondul de adevăr pe care-l cuprind, ca şi de adaosurile subiective. Înlăturând cu grijă stratul fals de informaţii ce denatura chipul domnitorului şi acţiunile lui, autorul lucrării de faţă ni-l redă pe Ţepeş ca pe un conducător de stat al epocii lui, în tot ce a avut ea măreţ, dar şi reprobabil.

Raţiunea de stat i-a dictat acţiunile, iar mijloacele folosite au fost cele ale vremii. Situaţia din ţară şi poziţia ei internaţională cereau măsuri hotărâte şi urgente. Mai uşor de observat decât înţelegerea mobilului măsurilor întreprinse de domn şi a efectului acestora pentru viitorul ţării, asprimea manifestată de domn a dat naştere la o mulţime de speculaţii literaro-fantastice. Ele n-au păstrat de la domnul român decât numele, luat de la tatăl său, „Dracula”, nume căruia i-au asociat cele mai incredibile poveşti.

Cartea lui N. Stoicescu nu are nimic ocazional. Bogăţia faptelor prezentate, logica prezentării lor, sobrietatea de stil îl câştigă pe cititor şi îl asociază anchetei întreprinse în vederea luminării adevărului despre Ţepeş. Dându-se la o parte mitul, apare în toată grandoarea figura lui Ţepeş, despre care nu poate fi rostit un elogiu mai mare decât acela pe care Chalcocondil l-a pus în gura lui Mahomed al II-lea „că nu poate să ia ţara unui bărbat care face lucruri aşa de mari şi mai presus de fire ştie să se folosească aşa de domnia şi supuşii lui”.

Prof. Ștefan Ștefănescu

“De mult scriitorii de anale slave în Balcani, pornind de la împăraţii romani şi bizantini şi trecând pe la țarii bulgari şi sârbi, ajungeau la domnii români ca la continuatorii autorităţii lor. Supuşi unor prelaţi greci, ca Dionisie Rali al Târnavei, din care Mihai făcu capelanul său în Ardeal şi în Moldova, reorganizatorul canonic al Bisericii locale, bulgarii cerură prin aceştia, prin tot soborul acestor şefi religioşi ai lor, libertatea de la Mihai. Iar sârbii, care, o clipă, crezuseră în Sigismund, proclamându-l ca rege al lor, pentru a-l vedea părăsind, ruşinos, asediul, îndelungat şi zadarnic, al Timişoarei turceşti, puseră bandele lor, sub Baba-Novac, ars apoi de unguri pentru cauza, învinsă, a lui Mihai, şi sub atâţia alţii, în serviciul eroului, care era şi al lor, alături cu ţăranii şi boierii munteni şi moldoveni care înconjurau pe şeful firesc al rasei lor.

Valoarea politică a lui Mihai Viteazul, după tot ce s-a găsit în timpul din urmă cu privire la spusele şi faptele lui, nu mai poate fi tăgăduită. Ea face dintr-însul, biet bastard domnesc, lăsat fără instrucţie, crescut prin străini, fără țară ani de zile, ajuns întâmplător Domn al unei ţări fără tezaur, fără armată, fără alianţe ca şi fără mijloace de acţiune, una din marile personalităţi ale veacului al XVI-lea. Acela pe care, pentru vitejia şi martiriul său, ai săi îl consideră drept un sfânt şi mucenic, se ridică astfel şi în stima cercetătorului străin al politicii universale.”

N. IORGA

Prințul Barbu Alexandru Știrbey este o personalitate strâns legată de istoria noastră. Lucrarea aceasta oglindește pe bază de documente, etapele biografice ale prințului, descendent după bunică din neamul Brâncovenilor și nepot dinspre tată al domnitorului Țării Românești, Barbu Dimitrie Știrbey. După cum se știe, domnitorul Cuza abolise rangurile boierești, dar Știrbey, prin acțiunile sale, a rămas un prinț în bunul sens al cuvântului, angrenat puternic în viața țării.

Constantin Constantinescu, autorul lucrării, paralel cu viața plină uneori de peripeții a prințului Știrbey, descrie și principalele etape ale activității sale politice ca sfetnic principal al regelui Ferdinand. A fost un prieten devotat al tronului, atât până la moartea regelui survenită la 1927, cât și în timpul domniei lui Mihai I (1927-1930 și 1940-1947). A fost un colaborator apropiat al lui Iuliu Maniu. Deși au susținut monarhia, au fost adversari ai regelui Carol al II-lea (1930-1940). Cartea este împărțită în 21 de capitole care se lecturează ușor, ca un roman polițist, unde istoria familiei se îmbină cu cea națională și chiar cu cea mondială. Sunt descrise amănunțit lucrările Păcii de la Buftea, sunt amintite unele evenimente ale vieții politice dintre cele două războaie legate de viața și activitatea lui Știrbey, precum și acțiunile sale diplomatice de la Cairo și Moscova ca emisar al lui Iuliu Maniu și ca mijlocitor al încheierii armistițiului cu Aliații. A semnat cu durere Armistițiul de la Moscova. Lucrarea cuprinde multe detalii și alte probleme mai puțin cunoscute din viața și activitatea prințului, pe care cititorul le va descoperi acum, în anul în care se împlinesc 150 de ani de la nașterea sa. Barbu Știrbey rămâne o figură luminoasă în galeria marilor patrioți români, dar mult prea lăsată în anonimat.

Prof. univ. dr. Nicolae Ciachir

Această carte nu este un album cu creațiile lui Nicolae Grigorescu. Este povestea vieții unui singuratic, îndrăgostit de natură și de tot ceea ce este românesc. Despre marele nostru pictor s-a scris puțin. Textele biografice din această carte urmăresc împletirea dintre activitatea artistică și momentele importante din viața marelui artist. Alexandru Vlahuță, prietenul de-o viață al artistului, avea să-i închine multe pasaje nostalgice în această monografie apărută pentru prima dată în 1910. „În opera lui se oglindește viața lui. Toată viața lui. O viață simplă, mai curată, mai cucernic închinată artei și mai frumos trăită în prietenie cu natura nu se poate concepe. Dacă vorbele n-ar avea nevoie de explicații, din două vorbe ne-am înțelege asupra personalității lui Grigorescu: sincer și simplu, și la o adică din una singură: sincer.“

Dimitrie R. Rosetti, cunoscut si sub porecla "Max", a fost una dintre figurile remarcabile ale epocii sale in istoria romaneasca. Nascut in 1837 intr-o familie influenta, el a jucat un rol crucial in miscarea pentru unirea principatelor romane si in dezvoltarea societatii romanesti din secolul al XIX-lea. Rosetti a fost un politician, jurnalist si om de cultura deosebit de activ si influent.

A fost un sustinator fervent al idealurilor nationale romanesti si a militat pentru modernizarea si democratizarea societatii romanesti.

El a fost un lider in lupta pentru emanciparea taranilor si pentru imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei romanesti. Ca jurnalist si editor, Rosetti a fost o voce puternica in presa vremii, folosindu-si influenta pentru a promova cauza nationala si pentru a critica nedreptatile sociale si politice.

In plan politic, Rosetti a detinut diverse functii importante in guvern si in Parlamentul roman. El a fost un sustinator al modernizarii institutiilor statului si al consolidarii independentei nationale a Romaniei. Contributiile sale au fost deosebit de valoroase in perioada de tranzitie de la statutul de principate sub suzeranitate otomana la cel de stat national independent. Un alt aspect notabil al activitatii sale a fost lucrarea sa De la Capsa la Palat, in care a oferit o privire detaliata asupra intrigilor politice si a culiselor puterii din acea perioada.

Fara sa doresc sa dau verdicte, punandu-mi mereu semne de intrebare, dand voie indoielii sa ma framante, apreciez ca necesara o revedere a problematicii [raporturilor romano-sovietice/ruse n.a.] si prin includerea in cercetare si in analiza a unor masuri si atitudini politico-diplomatice romanesti, care, privite din anumite perspective, pot fi apreciate si ca erori, unele dintre ele grave. Relatia Romania-China a avut profunzimea si continuitatea specifica unor parteneri strategici, in acceptiunea sa de astazi, partile acordandu-si sprijin reciproc si manifestand solidaritate in momente dificile. Aceasta relatie bi si multilaterala, adoptata de regimul socialist de stat de la Bucuresti, a depasit limitele unui joc politic menit sa erodeze hegemonia sovietica, prin sustinerea unui al doilea pol de putere in cadrui sistemului socialist de stat mondial. Partea romana a promovat pe parcursul mai multor generatli de lideri o relatie de prietenie cu China, care a fost preluata si in mentalul colectiv. - Corvin Lupu

„Nu știu o altă carte de istorie a civilizației europene care, asemeni celei a lui Huizinga, să fi strâns laolaltă atâta rafinament, erudiție și har narativ. După cum nu știu nici o altă epocă în care strămoșii noștri să fi atins o temperatură afectivă asemeni celor care au trăit în secolele XIV și XV, în «crepusculul Evului Mediu».

Niciodată emoțiile nu au fost atât de mult însoțite de expresia lor exacerbată. Niciodată lacrimile și disperarea nu au fost mai convingătoare, niciodată bucuria și veselia, mai exuberante. Niciodată cruzimea și mila nu s-au ținut mai strâns de mână, oferind un spectacol deopotrivă grotesc și înspăimântător. Și niciodată formele pe care le-a îmbrăcat viața nu au fost conturate cu o linie mai precisă. A fost nevoie de toate acestea pentru ca noul să apară în istorie cu surâsul Renașterii pe chip.“ — GABRIEL LIICEANU

Editie bilingva: franceza-romana Louis, un tanar de saisprezece ani, si cainele sau devotat, Vasco, sunt prinsi de jandarmi in timp ce fac contrabanda cu chibrituri si arestati. Singura sansa de a-l salva pe Vasco de la o condamnare la moarte este sa-l incredinteze Serviciului pentru Caini de Razboi. Louis se inroleaza in armata si devine conductor de caini.

Aceasta carte este un dar pentru visatori, pentru cabalisti, pentru meditatori si pentru intreaga lume. Printre trairile fascinatiei pentru Cabala, cautatorii au fost vesnic insetati dupa o cale de a patrunde in experienta mistica. Cabala de Lumina este chiar acea cale de intrare in aceasta dimensiune. - Rabinul Jill Hammer, Doctor in Filozofie (Ph.D), autorul cartii Secretele Torei

Cele mai noi informatii despre flota spatiala. A sosit momentul sa fie dezvaluite unele dintre cele mai mari secrete ale lumii. Persoane din interior si informatori curajosi aduc la lumina informatii incredibile si socante despre evenimen­tele ascunse care se desfasoara in prezent pe scena mondiala. In centrul acestei conspiratii milenare se afla lupta dintre bine si rau, si viitorul destin al omenirii. Fiinte extraterestre si interdimensionale sunt implicate intr-un paradoxal razboi al liniilor temporale ale planetei Pamant. Acum, lumea a ajuns la un punct crucial in istoria umanitatii, in care are loc o mare transformare, iar diferite linii temporale se intersecteaza. Dar ce inseamna acest lucru cu adevarat si ce cale ni se asterne inainte?

Mic ghid de medicina energetica. Ghidul esential pentru echilibrarea energiilor corpului tau. Este un ghid de buzunar simplu si usor de utilizat pentru una dintre cele mai puternice practici alternative de sanatate existente in prezent, de la vindecatoarea de renume mondial, Donna Eden. In aceasta carte, Eden se bazeaza pe mai mult de trei decenii de experienta pentru a le oferi cititorilor o introducere simpla in exercitiile de baza ale medicinei energetice pe care le recomanda pentru a va simti mai tineri, mai fericiti, mai activi si mai putin anxiosi.

Sa indraznesti sa fii tu insuti este o adevarata aventura. Daca ti-ai dorit vreodata sa devii cea mai buna varianta a ta, probabil ca ai cautat raspunsurile la ceilalti. Insa poate ca deja ai realizat pana acum ca nu toate sfaturile lor functioneaza pentru tine.

Heidi, fetita muntilor este un roman clasic pentru copii, care urmareste povestea unei fetite orfane si pline de viata, trimisa sa locuiasca cu bunicul ei retras intr-un sat din Alpii elvetieni. Desi la inceput pare o situatie dificila, Heidi ajunge sa se indragosteasca de natura, munti si de oamenii din jur. Cand este dusa la oras pentru a fi tovarasa unei fete bolnave, dorul de munti si libertate o copleseste. Cartea este o oda adusa simplitatii, iubirii de natura si bunatatii sufletesti.

Mihai Eminescu a fost un poet, prozator si jurnalist roman, socotit de cititorii romani si de critica literara postuma drept cea mai importanta voce poetica din literatura romana. Receptiv la romantismele europene de secol XVIII si XIX, si-a asimilat viziunile poetice occidentale, creatia sa apartinand unui romantism literar relativ intarziat.

Razbunarea lui Stea Inalta este o poveste care n-a mai fost spusa niciodata pana acum, dezvaluind misteriosul trecut al celui care urmeaza sa devina liderul Clanului Vantului. Aceasta aventura de sine statatoare careia Erin Hunter ii dedica una dintre super editiile Pisicile Razboinice reprezinta, de fapt, prima incursiune in tainele Clanului Vantului. Actiunea se petrece inainte de evenimentele din primul volum al seriei principale, In inima padurii. Modul de portretizare al personajelor si ritmul naratiunii sunt si de aceasta data demne de titulatura de New York Times Bestseller.

Povestea lui Dunga Cenusie ilustrata in stil manga ofera o perspectiva unica asupra parcursului unuia dintre cei mai indragiti razboinici din universul fantastic creat de Erin Hunter.

Dar întâmplarea e întâmplare, o știe, chiar dacă a uitat de unde ; o fi fost la Studion sau la altă mănăstire, atonită sau nu, poate și pe vreun drum, la un han, într-o crâșmă ; oamenii povestesc de toate în călătorie, și bune și rele, știu că n-au să se mai întâlnească niciodată cu cine-i ascultă și-și dau drum la gură ca la curea burduhoși de vorbă, tinerețe și bătrânețe la fel chef și mai și cântă. Ba i-a și cântat și tare i-a plăcut, de mai multe ori, cum i-a cerut el să cânte, și ce frumos, Doamne, ce frumos, a învățat și a cântat și el ; împreună, cu cine ? - nu mai știe ; unde ? - nu mai știe, dar cântarea, aceea, ia s-o mai încerce ! Și se lumină, și nu se mai gândi la altceva, o știe, o aude, n-a mai cântat-o de nu mai știe când, și tuși. Irmos ori axion?

Visurile spre care tînjim trădează cine sîntem. Firea noastră împreună cu inteligența și gusturile noastre dau calitatea unui vis, a unui țel spre care țintim. Cumva, avem fix visurile pe care le merităm, ele sînt cu adevărat cartea noastră de vizită.

pentru ce plange am cantat, si am cantat, si am cantat, noi ne-am luptat cu visul greu, noi ne-am luptat cu Dumnezeu noi am fost cei de canturi beti, dorul amar de frumuseti, dorul sublim de cer si hau, noi ne-am luptat cu Dumnezeu Nu pot face nicio deosebire intre lacrimi si muzica... - Friedrich Nietzsche (Ecce Homo)

Ce ai face dacă, dintr-odată, mama și tata n-ar mai fi lângă tine să-ți poarte de grijă? E întrebarea care îi frământă pe Kryštof, Ema, Kristýna și Samuel în dimineața când descoperă că părinții lor au căzut într-un somn adânc. Un fenomen ciudat face ca toți adulții care au avut vreodată copii să doarmă profund. Curând, lumea e cuprinsă de haos: electricitatea se întrerupe, străzile devin periculoase, orașul se umple de personaje bizare care încearcă să profite de situație și, treptat, se instalează anarhia. Lipsiți de ocrotire, cei patru frați trebuie să găsească o cale de a supraviețui. Mai ales când mezinul e răpit, iar ceilalți trei pornesc într-o călătorie prin necunoscut pentru a-l salva.

Puiu și Vulpoi nu se înțeleg întotdeauna, dar rămân de fiecare dată prieteni. Vulpoi are o fire calmă: îi place să citească, să picteze și să gătească. Puiu este neastâmpărat, imprevizibil și intră mereu în bucluc.

Puiu și Vulpoi nu se înțeleg întotdeauna, dar rămân de fiecare dată prieteni. Vulpoi are o fire calmă: îi place să citească, să picteze și să gătească. Puiu este neastâmpărat, imprevizibil și intră mereu în bucluc. Cartea este scrisă sub formă de bandă desenată pentru cei mici și este destinată copiilor care încep să citească sau care ascultă cărți citite cu voce tare de adulți.

Volumul semnat de Ruxandra Mihăilă, este o lucrare de excepție în peisajul editorial românesc, aflată la granița dintre album fotografic, cronică afectivă și monografie culturală. Conceput ca un omagiu adus satului natal, cartea devine un act de recuperare a memoriei colective și de reîncreștinare a unei lumi aproape dispărute, prin intermediul imaginii, documentului și evocării literare.

Loc de munca pentru cercetatori, loc de pastrare a unui patrimoniu nepretuit, bibliotecile sunt o punte intre trecut si prezent. Dar, desi menirea lor a ramas neschimbata din cele mai vechi timpuri, mijloacele de care dispun, precum si modurile de consultare si de folosire a cartilor sunt astazi in plina transformare.

În povestirile din volumul Dragoste…, Irina Forgo se joacă cu dragostea cu o libertate molipsitoare. Surpriza cea mai mare este că tensiunea apare mai mereu din însăși bucuria autoarei de a scrie – o plăcere care se simte în detalii, în dialoguri, în schimbările amuzante de ton. E o bucurie necăutată, dar atât de prezentă, care te ține prins. Uneori, când te-aștepți mai puțin, râzi sau te trezești păcălit, la fel ca-n dragoste. Cât despre …și alte imperfecțiuni, momentul meu preferat este un dialog dintre un puști care își desenează familia și bunicul său, care nu încape, la propriu, în desen. O imperfecțiune marca Irina Forgo. - Bogdan Munteanu

Pentru a convinge, a încuraja și mai mult cititorul să descopere și să savureze esențe trecute (sau viitoare), nu-mi rămâne decât să menționez că Anamneză, un volum de poezie despre viață și moarte, prezentat printr-o lentilă a cruzimii și vitalității, are însăși puterea de a răsturna realitatea în nenumărate planuri imaginabile, de a ne oferi povestea sfâșierii, sacrificiului, a roșului, prin ochii bunicii, ai mamei, ai fiicei… ai femeii. - Omar Alejandro

Poetă „fără generație”, străină de toate grupurile și grupusculele vieții noastre literare, Ioana Greceanu își continuă și în volumul de față aventura poetică de „franctiror singuratic”. Lirica ei este când meditativă, încercând să descopere rosturile mai adânci ale vieții și ale scrisului, când autoscopică până la suferință. Căci poeta are voluptatea introspecțiilor dureroase, a vivisecțiilor sufletești, iar textele sale capătă nu de puține ori aerul unor veritabile ecorșeuri. Din perspectiva ei, existența (și, odată cu ea, și scrisul) este concepută ca o experiență agonică, ca o zbatere permanentă între viață și moarte, desfășurată sub semnul malefic al „zonei”. Poeta are cu siguranță vocația tragicului, devenită tot mai rară în zilele noastre, o vocație care o singularizează și o însingurează totodată. Lirica ei nu poate fi decât un război permanent cu lumea, cu ceilalți, cu poezia și cu sine însăși. Iar volumul Esker ne mai convinge o dată că Ioana Greceanu este o poetă de excepție, care ar merita cu prisosință mai multă atenție din partea comentatorilor de poezie. - Octavian Soviany

Autoarea volumului de față, dramaturga Elise Wilk, se înscrie ferm în prima linie a acestui „teatru al vocilor feminine”, care este în același timp un extrem de necesar „teatru al memoriei”, unde recuperarea istoriei „cu i mic” poate fi considerată un act feminist în sine. În piesele ei, nucleul familial explodat își împrăștie schijele pe scena istoriei, de-a lungul mai multor generații, spunând povești personale care ajung să reconstituie, din fragmente, Istoria cu I mare. - Cristina Modreanu