Cărți

Ediție stabilită, prezentată și adnotată de Franck Planeille

„Întâlnirea [dintre Albert Camus şi René Char] precedă prietenia, dar îi conferă tonalitatea aparte ce o poate transforma în fraternitate. Cei care se întâlnesc în 1946 nu sunt doar doi oameni, ci doi imenşi artişti foarte diferiţi unul de celălalt şi totuşi apropiaţi în acest «râu subteran» de care doar operele lor ne pot apropia. Prietenia este atunci acea descoperire ce‑i depăşeşte pe indivizi, care lărgeşte spaţiul fiecăruia ca artist.
[...] Este posibilă fraternitatea între creatori? Întâlnirea dintre doi artişti, iar uneori prietenia, nu poate exista în afara operei pe care o săvârşesc şi care se desăvârşeşte în ei. Iată de ce, fără îndoială, lectura corespondenţei scriitorilor îl dezamăgeşte uneori pe cititor. [...] Această corespondenţă este mărturia unei prietenii care ne hrăneşte meditaţia asupra acelor circumstanţe ce contează cu‑adevărat într‑o viaţă, transfigurând‑o uneori ca pe o şansă fulgurantă.” (Franck Planeille)

„Dragă René,
[…] Timpul nu desparte, nu‑i laş decât pentru cei despărţiţi – Altfel, e fluviu care duce, într‑o aceeaşi mişcare. Ne asemănăm mult şi ştiu că se întâmplă să avem dorinţa de a «dispărea», de a nu fi nimic în fond. Dar de‑ar fi să dispari şi zece ani, tot vei regăsi în mine aceeaşi prietenie, la fel de tânără ca acum câţiva ani, când te‑am descoperit odată cu opera dumitale. Şi nu ştiu de ce, simt că la fel se întâmplă şi cu dumneata faţă de mine.” (Albert Camus)

„Dragă Albert,
Îţi mulţumesc pentru prezenţa dumitale dorită ca un pahar de apă limpede, într‑o dimineaţă de extrem deşert. […] Sunt atât de puţini cei pe care îi iubim cu‑adevărat, şi fără rezerve, care ne lipsesc şi cărora ştim că le lipsim câteodată, tainic, încât cele două senzaţii, cea în sine şi cea pe care o percepem la celălalt, aduc acelaşi elan şi aceeaşi îngrijorare...” (René Char)

În prag de pensionare, mai mulți bărbați, care au cunoscut diferite grade de eșec de-a lungul vieții, încearcă să-și salveze existența prin orice ar părea să fie o șansă pentru o viață mai bună, însă soarta are propriile socoteli, iar acestea nu coincid cu ale lor. Sub lupa unei narațiuni introspective și confesive, nu de puține ori cu un ton ironic, relațiile de familie, de prietenie, moartea, singurătatea, pierderea, alienarea și incapacitatea de a comunica sunt temele majore în viața omului plin de remușcări, invadat de amintiri și care a acumulat un bagaj de frustrări mai mici sau mai mari. Iar dincolo de lumea interioară veghează una exterioară, căreia personajele încearcă să-i supraviețuiască ocupând slujbe mărunte sau scriind piese de teatru nebăgate în seamă de niciun regizor, reflectând astfel complexitatea relațiilor umane și fragilitatea ființei în fața timpului și a pierderilor inevitabile.

Destinată elevilor, studenților și autodidacților care doresc să învețe rapid limba germană, cartea conține:

• texte din domenii diferite, pentru dezvoltarea vocabularului
• noțiuni de gramatică ilustrate cu exemple
• exerciții pentru consolidarea cunoștințelor
• cheia exercițiilor, pentru autoevaluare
• material audio online

Povestea Paştilor este o carte emoţionantă, plină de farmec şi sensibilitate, ideală pentru a-i introduce pe copii în frumuseţea şi esenţa acestei mari sărbători creştine. Recomandată copiilor de toate vârstele, în special celor cu vârstele între 4 şi 10 ani, este o alegere minunată pentru părinţi, bunici, educatori şi profesori care doresc să transmită copiilor semnificaţia şi importanţa acestei sărbători. Cartea ne vorbeşte despre viaţa şi activitatea lui Isus, despre primirea triumfală în lerusalim, despre Cina cea de Taină cu prietenii săi, despre arestarea şi moartea sa pe cruce. Şi nu în ultimul rând, despre învierea şi promisiunea sa: ,,Eu sunt cu voi în toate zilele".

Descoperă alături de copilul tău o poveste plină de lumină, iubire şi speranţă!

Copil fiind, în Benghaziul anilor 1970, Khaled aude într-o seară la radio o foarte scurtă şi stranie povestire scrisă de un autor enigmatic, care ajunge să-l obsedeze, schimbându-i total cursul vieţii. Astfel, el porneşte într-o aventură existenţială ce-l va purta din Libia până în Scoţia, la universitate. Într-o societate deschisă şi liberă, departe de realităţile Libiei lui Gaddafi, Khaled începe să se descopere şi să se schimbe. Participă la o demonstraţie în Londra împotriva dictatorului, încheiată într-o tragedie ce-l va rupe de ţara şi de familia lui. Când hazardul i-l scoate în cale pe însuşi autorul care i-a marcat copilăria, se trezeşte cufundat în cea mai profundă şi mai intimă prietenie din viaţa sa, în care-şi găseşte sprijin şi un nou suflu, însă care, odată cu izbucnirea Primăverii Arabe, îi şi clatină din temelii existenţa, făcându-l să penduleze între revoluţie şi un trai ocrotit, între familie şi exil, forţându-l să-şi definească propriul sine în contrast cu personalităţile celor apropiaţi.

„O carte captivantă şi empatică, ce împleteşte singurătatea şi camaraderia, independenţa şi interdependenţa care definesc şi delimitează exilul.” (The Atlantic)

„Un roman strălucit despre inocenţă şi experienţă, despre prietenie, familie şi exil, care dovedeşte încă o dată formidabilul talent de romancier al lui Hisham Matar.” (Colm Tóibín)

„Prietenii mei este romanul cu cea mai mare miză politică al lui Hisham Matar, precum şi o meditaţie intimă despre prietenie şi dragoste, cu toate nuanţele lor intermediare. O carte profund emoţionantă, generoasă şi înţeleaptă, virtuţi ce transpar din scriitura de o extraordinară eleganţă şi din vocea unui narator pe care l-ai asculta tot restul vieţii.” (Juan Gabriel Vásquez)

„Întotdeauna am admirat vocea lui Matar, plină de delicateţe şi compasiune, puternică şi convingătoare totodată.” (Elif Shafak)

Ești un părinte care își dorește să-și crească copilul cu înțelepciune, iubire și principii solide? Cauți metode eficiente pentru a disciplina cu blândețe, pentru a consolida relația părinte-copil și pentru a integra valorile creștine în viața de familie? Parenting cu Har este cartea care îți oferă răspunsuri, sfaturi practice și strategii pentru a construi o legătură profundă și armonioasă cu copilul tău.

 

Ce face această carte unică?

• Abordare echilibrată – Îmbină principiile psihologiei moderne cu valorile creștine, oferind o viziune clară și aplicabilă despre parenting.
• Testele și chestionarele interactive – Îți permit să îți evaluezi stilul parental și să descoperi ce poți îmbunătăți pentru o relație mai bună cu copilul tău.
• 12 mecanisme fundamentale pentru relații puternice – Sfaturi practice despre cum să întărești conexiunea părinte-copil prin comunicare, respect și afecțiune.
• Disciplină pozitivă și eficientă – Cum să stabilești limite clare fără a recurge la pedepse severe, menținând în același timp respectul și iubirea în familie.
• Ghid spiritual pentru familie – Modalități prin care poți introduce rugăciunea, sacramentele și învățăturile creștine în viața de zi cu zi a copiilor tăi.

„Thomas Pynchon este, în acest moment, cel mai mare scriitor în viaţă din literatura lumii.” (Mircea Cărtărescu)

În California, la începutul anilor ’70, Larry „Doc” Sportello, detectiv particular, este contactat de fosta lui iubită Shasta Fay Hepworth pentru a investiga un complot căruia i-a căzut victimă noul ei iubit, un dezvoltator imobiliar miliardar pe nume Michael Z. „Mickey” Wolfmann. Încă îndrăgostit de Shasta, Doc acceptă misiunea, trezindu-se implicat într-o uriaşă conspiraţie din care nu lipsesc Departamentul de Poliţie din Los Angeles, organizaţia secretă Colţ de Aur, Frăţia Ariană sau Panterele Negre, totul învăluit într-un fum gros de marijuana. Roman noir, roman politic cu puternice accente comice, Viciu ascuns este un tribut adus contraculturii hippy şi subversivilor ani ’60 – una dintre cele mai amuzante şi mai accesibile cărţi ale lui Thomas Pynchon.

Publicată în 1865, Alice în Țara Minunilor rămâne una dintre cărțile clasice ale copilăriei. Această ediție aniversară, cu gravurile originale colorizate, ne invită să pătrundem într-o lume fantastică, la fel de uluitoare astăzi ca acum 160 de ani, când a închipuit-o Lewis Carroll.

Într-o după-amiază însorită de iulie, în anul 1862, un profesor de la Oxford, pe numele lui Charles Lutwidge Dodgson, pornește într-o plimbare cu barca pe râul Tamisa, împreună cu cele trei fetițe ale prietenilor săi, dintre care una se numește Alice. Ca să-și distreze micuțele însoțitoare, cel ce mai târziu avea să semneze cu pseudonimul Lewis Carroll plăsmuiește pe loc aventurile unei fetițe care pornește pe urmele unui personaj neobișnuit: un iepuraș alb cu ceas în buzunarul vestei. Astfel s-a născut povestea lui Alice în Ţara Minunilor, în care creaturi stranii precum Iepurele de Martie, Pisica-Cheshire, Regina de Cupă sau Falsa Broască Ţestoasă sfidează legile firii și ale limbajului cu o dezinvoltură pe care numai copiii o pot înțelege pe deplin.

Dincolo de încercările exegeților de a descifra jocurile de limbaj și aluziile presărate în text, Alice rămâne și astăzi ceea ce a fost pentru atâtea și atâtea generații: o „carte a cărților“ pentru copii, în care imaginația și umorul își găsesc expresia desăvârșită.

Trei femei, trei epoci. Ana traieste la Bruges in timpul Renasterii, Hanna, in Viena imperiala de la inceputul secolului XX, iar Anny, in Hollywoodul actual. Toate trei se simt profund diferite de contemporanii lor. Si daca ele reprezinta una si aceeasi femeie?

In secolul al XVI-lea, Anne, o tanara modesta din Bruges, fuge de acasa in ziua nuntii pentru a nu fi victima unui destin pe care nu si-l doreste. In Viena lui Freud, Hanna von Waldberg, rasfatata a lumii bune, isi paraseste sotul care o adora pentru a se descoperi pe sine cu ajutorul psihanalizei. Iar in zilele noastre, la Hollywood, Anny Lee, o actrita a carei frumusete nu e intrecuta decat de nevoia ei de a se autodistruge prin droguri si alcool, rupe tiparele industriei entertainment-ului si refuza stratagemele care ar transforma-o intr-un adevarat star. Trei epoci diferite, pe care le unesc insa ipostazele unei femei libere, nesupuse, aflate in cautarea adevarului si a iubirii.

 

În Marele plan, Stephen Hawking şi Leonard Mlodinow îşi confruntă cititorii cu unele dintre cele mai profunde şi grave întrebări pe care şi le pot pune oamenii: Când şi cum a apărut universul? De ce ne aflăm aici? De ce există ceva mai degrabă decât nimic? Care este natura realităţii? De ce legile naturii sunt atât de fin reglate, încât să permită apariţia unor fiinţe ca noi? Este oare aparentul „mare plan“ al universului nostru dovada existenţei unui creator, sau poate ştiinţa oferi o altă explicaţie?

Răspunsurile date aici de Stephen Hawking, unul dintre cei mai mari savanţi ai timpurilor noastre, şi de Leonard Mlodinow, fizician şi scenarist al serialului Star Trek, pornesc de la ideea că universul nu are doar o singură istorie, ci toate istoriile sale posibile există simultan – idee care ne schimbă radical felul în care suntem obişnuiţi să privim lumea.

MIRCEA CĂRTĂRESCU s-a născut pe 1 iunie 1956, în Bucureşti. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti în 1980. În prezent este profesor dr. în cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti. Este poet, prozator, eseist, critic literar şi publicist. A publicat următoarele volume: Faruri, vitrine, fotografii, poeme, Cartea Românească, Bucureşti, 1980; Poeme de amor, Cartea Românească, Bucureşti, 1982; Totul, poeme, Cartea Românească, Bucureşti, 1984; Visul (în ediţiile următoare Nostalgia), povestiri, Cartea Românească, Bucureşti, 1989; Humanitas, Bucureşti, 1993; Levantul, poem epic, Cartea Românească, Bucureşti, 1990; Humanitas, Bucureşti, 1998; Visul chimeric, studiu critic, Litera, Bucureşti, 1991; Humanitas, Bucureşti, 2011; Travesti, roman, Humanitas, Bucureşti, 1994; a devenit roman grafic în limba franceză; Dragostea, poeme, Humanitas, Bucureşti, 1994; Orbitor. Aripa stângă, roman, Humanitas, Bucureşti, 1996; Dublu CD, poeme, Humanitas, Bucureşti, 1998; Postmodernismul românesc, studiu critic, Humanitas, Bucureşti, 1999; Jurnal I, Humanitas, Bucureşti, 2001; Orbitor. Corpul, roman, Humanitas, Bucureşti, 2002; Enciclopedia zmeilor, carte pentru copii, Humanitas, Bucureşti, 2002; Pururi tânăr, înfăşurat în pixeli, publicistică, Humanitas, Bucureşti, 2003; Parfumul aspru al ficţiunii, audiobook, Humanitas, Bucureşti, 2003; Plurivers vol. I şi II, poeme, Humanitas, Bucureşti, 2003; Cincizeci de sonete, poeme, Brumar, Timişoara, 2003; De ce iubim femeile, povestiri şi audiobook, Humanitas, Bucureşti, 2004; Baroane!, Humanitas, Bucureşti, 2005; Jurnal II, Humanitas, Bucureşti, 2005; Orbitor. Aripa dreaptă, roman, Humanitas, Bucureşti, 2007; Dublu album, Humanitas, Bucureşti, 2009; Nimic, Humanitas, Bucureşti, 2010; Frumoasele străine, povestiri, Humanitas, Bucureşti, 2010; Zen. Jurnal 2004–2010, Humanitas, Bucureşti, 2011; Ochiul căprui al dragostei noastre, publicistică şi proză, Humanitas, Bucureşti, 2012; Fata de la marginea vieţii, povestiri alese, Humanitas, Bucureşti, 2014; Poezia, Humanitas, Bucureşti, 2015; Solenoid, roman, Humanitas, Bucureşti, 2015; Peisaj după isterie, Humanitas, 2017; Știutorii. Trei povestiri din Orbitor, Humanitas, Bucureşti, 2017; Un om care scrie. Junal 2011–2017, Humanitas, Bucureşti, 2018; Melancolia, Humanitas, Bucureşti, 2019; Creionul de tâmplărie, Humanitas, Bucureşti, 2020. Traduceri în engleză, germană, italiană, franceză, suedeză, spaniolă, olandeză, polonă, portugheză, maghiară, ivrit, norvegiană, bulgară, slovenă, daneză, bască, rusă, greacă, turcă, croată, sârbă, catalană. Cărţile sale au fost premiate de Academia Română, Uniunea Scriitorilor din România şi din Republica Moldova, Ministerul Culturii, ASPRO, Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti, Asociaţia Editorilor din România. Romanul Nostalgia a primit în 2005 Premiul literar „Giuseppe Acerbi“, Castel Goffredo, Italia. De asemenea, autorul a primit Premiul Internaţional pentru Literatură de la Vileniča (2011), Premiul Internaţional pentru Literatură „Haus der Kulturen der Welt“, Berlin (2012), Premiul internaţional pentru literatură, Berlin (2012), Premiul Spycher – Literaturpreis Leuk, Elveţia (2013), Marele Premiu al Festivalului Internaţional de Poezie de la Novi Sad (2013), Premiul Tormenta en un vaso, Spania (2014), Premiul Euskadi de Plata, San Sebastian (2014), Premiul cărţii pentru înţelegere europeană al oraşului Leipzig (2015); Premiul de stat al Austriei pentru literatură europeană, 2015, Premiul Leteo, Spania (2017), Premio Formentor de las Letras (2018).

Fotografia autorului © Cosmin Bumbuț

Ilustrații de Raquel Díaz Reguera

Alcătuită din versiuni moderne ale unor povești tradiţionale din diferite culturi, această carte le oferă copiilor o călătorie amuzantă, plină de imaginație, în adâncul propriului suflet.

„Ne-am hotărât sa publicăm cartea de față pentru ca părinții să poată împărtăși cu copiii lor aceste povești menite să-i facă să reflecteze asupra valorii personale și asupra dreptului de a fi fericiți așa cum sunt, nu așa cum se așteaptă lumea să fie. Fiecare dintre aceste povești ilustrează un aspect important al procesului de edificare a stimei de sine, care, ca un far călăuzitor, le va arăta celor mici calea de urmat pentru a deveni adulți siguri pe ei, independenți și toleranți – față de sine și faţă de ceilalți.   Îți mulțumim că ne ajuți să sădim semințele unei lumi mai frumoase, mai bune și mai responsabile.“ — ÁLEX ROVIRA, FRANCESC MIRALLES

Include un ghid al celor 12 chei ale stimei de sine la copii O carte terapeutică: întarirea stimei de sine este cea mai bună apărare împotriva bullying-ului.

Ilustrații de Gemma Capdevila

După succesul internațional al volumelor Poveşti ca să te iubeşti mai mult și Povești pentru copii fericiți, noua carte semnată de Álex Rovira şi Francesc Miralles, reunind povești pline de înțelepciune din diferite culturi, îi învață pe copii că adevăratul curaj este să nu-ți abandonezi visurile și că adevărații campioni sunt aceia care vor să facă lumea mai bună pentru ei şi pentru ceilalţi.

„Trebuie să ai curaj ca să te adaptezi la schimbările vremurilor, fără să renunţi la tine însuţi, şi să găseşti soluţii la fiecare problemă care se iveşte. Cu această perspectivă asupra vieţii, fiecare criză se transformă în oportunitate, iar obstacolele, în rampă de lansare. Aceste poveşti – şi reflecţiile care le însoţesc – sunt o invitaţie de a ne depăși limitele pe care credem că le avem, de a prelua controlul destinului nostru şi a ne construi, prin tot ceea ce facem, viitorul visat.“ — AUTORII

Include sfaturi pentru părinți și educatori.

O carte terapeutică. Găsirea forței interioare, gândirea creativă și cultivarea unor relații pozitive cu cei din jur ne ajută să fim curajoși.

Ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Gioacchino Lanza Tomasi

Apărut la Editura Feltrinelli din Milano în 1958, Ghepardul, unul dintre cele mai importante romane ale secolului XX, a fost ecranizat în 1963 în filmul de referință regizat de Luchino Visconti, cu Burt Lancaster, Alain Delon și Claudia Cardinale în rolurile principale, și adaptat în 2025 într-o miniserie disponibilă pe platforma Netflix, cu actorii Kim Rossi Stuart, Saul Nanni, Deva Cassel și Benedetta Porcaroli. Ediția în limba română, în traducerea semnată de Gabriela Lungu, redă cu mijloace stilistice remarcabile și în cel mai pur spirit lampedusian imaginea unei epoci care se sfârșește. Romanul este însoțit de prefața lui Gioacchino Lanza Tomasi, fiul adoptiv al autorului, dedicată metamorfozelor pe care le-a suferit textul, precum și de două fragmente inedite și câteva poeme cuprinse în așa-numitul „Canțonier al casei Salina“.

„Dragă Enrico, în mapa de piele vei găsi manuscrisul dactilografiat al Ghepardului. […] Mi se pare că prezintă un oarecare interes, pentru că se referă la un nobil sicilian într-un moment de criză (ceea ce nu înseamnă doar cea din 1860), felul în care el reacționează la această criză și cum se accentuează decăderea familiei sale până la risipirea ei aproape totală; toate astea văzute dinăuntru cu o oarecare participare a autorului și fără nici o ranchiună. […] Sicilia este aceea care este: cea din 1860, de dinainte și dintotdeauna. Cred că totul este impregnat de o proprie poezie melancolică. […] Fii atent: câinele Bendicò e un personaj foarte important și aproape că este cheia romanului.“ — GIUSEPPE TOMASI DI LAMPEDUSA, scrisoare către Enrico Merlo di Tagliavia din 30 mai 1957

„Fără îndoială, aceasta e o carte pe care autorul a purtat-o și a hrănit-o înlăuntrul său toată viața. Când terminăm de citit Ghepardul, ne aducem aminte totul și suntem siguri că mai devreme sau mai târziu vom vrea să-l recitim de la prima la ultima pagină. Ne întrebăm despre câte cărți din acest deceniu se poate spune același lucru.“ — EUGENIO MONTALE, Corriere della Sera, 12 decembrie 1958

Cu Ziua eliberării, finalist la Ray Bradbury Prize 2022, tradus în peste 20 de țări, George Saunders revine magistral la forma literară care l-a consacrat, oferind un volum de povestiri incisive și tulburătoare, care explorează natura umană în fața opresiunii, tehnologiei și alienării.

Povestirile lui Saunders, alcătuind un univers neașteptat, pătrund în cutele adânci ale subconștientului și scot la iveală monștri, dar și victime. Terifiantul se amestecă cu satira, grotescul cu sensibilul, realul pipernicit cu fantasticul trăit la cotele maxime ale disperării. Există însă mereu o fibră de caldă umanitate care răzbate dincolo de orice gest opresiv – o candoare care îți ajunge la inimă și te îndeamnă la reflecție.

„Un Gogol american: amuzant, incisiv, plin de nuanțe și mereu ghidat de o conștiință morală. Ziua eliberării nu face decât să confirme această perspectivă. Cele nouă povestiri de aici sunt inteligente și pline de umor, speculative, dar în același timp profund umane, narațiuni despre iubire, pierdere, dar și despre nevoia esențială de a crea legături.“ — Kirkus Reviews

„Rareori în istoria literaturii un autor de proză scurtă a fost mai premiat și s-a bucurat, încă din timpul vieții sale, de o recunoaștere totală așa cum se întâmplă de un deceniu încoace cu George Saunders. Cu acest volum de proză scurtă, Saunders uimește, o dată în plus, prin felul în care găsește limbaje și forme noi pentru povestirile sale de o originalitate frapantă: halucinații hipercapitaliste, distopii spirituale, experimente elegiace. Un scriitor complet (deopotrivă romancier și eseist strălucit), a cărui inventivitate este egalată doar de profunzimea povestirilor sale.“ — MARIUS CHIVU

Analele cuprind istoria Romei din tumultuoasele vremuri ale dinastiei iulio-claudiene (14–66 p.Chr.), cu domniile lui Tiberius, Claudius și Nero. Volumul este urmat de Istorii, unde Tacitus continuă cu anul celor patru împărați, cu ridicarea dinastiei flaviene și cu asediul Ierusalimului.

Tacitus scrie cu condeiul nemuririi.

NIETZSCHE

Opera lui Tacitus se potrivește cu un stat tulburat și bolnav, cum e al nostru astăzi: îți vine să spui că pe noi ne zugrăvește și ne încondeiază.

MONTAIGNE

Tacitus este cel mai mare pictor al Antichității.

RACINE

Romanul care îl aduce în scenă pe canibalul Hannibal Lecter

„Cel mai bun roman popular publicat în America de la Nașul încoace.“ Stephen King

„Irezistibil. Un thriller cutremurător. Cititorii ar trebui să se pregătească pentru o noapte lungă de lectură, pentru că Harris te prinde de la primele pagini și nu îți mai dă drumul.“ Publishers Weekly

„Dragonul Roșu este o mașinărie concepută cu un singur scop: să accelereze pulsul, să facă inima să bată nebunește, să stimuleze glandele fricii.“ The New York Times Book Review

„Suspansul, rafinamentul și explorarea profundă a minților criminalilor sunt câteva dintre ingredientele care fac din seria Hannibal Lecter un careu de lecturi obligatorii. De la tensiunea investigației din Tăcerea mieilor la macabrul joc al puterii din Hannibal, fiecare roman oferă o incursiune hipnotizantă în relația tulburătoare dintre oamenii legii și unul dintre cei mai fascinanți antieroi ai literaturii moderne.“ Marian Coman

O a doua familie a fost masacrată de înfricoșătorul criminal în serie pe care presa l-a botezat „Zâna Măseluță“. Agentul special Jack Crawford apelează la singurul om care poate readuce pe linia de plutire o anchetă eșuată: Will Graham. Graham este cel mai bun profiler pe care FBI l-a avut vreodată, dar rănile fizice și psihice lăsate de capturarea lui Hannibal Lecter l-au forțat să se retragă prematur.

Pentru a da de „Zâna Măseluță“, Graham trebuie să-l înțeleagă. Iar pentru a-l înțelege, mai poate merge într-un singur loc: mintea lui Hannibal Lecter.

Nu ar fi trebuit atinsă niciodată.

O mână rece și neagră, care nu-i aparține Profesorului, a atins-o pe Shiva.

Odată blestemată, ar fi trebuit să devină un Străin, dar oare așa să fie? Fetița fragilă e cuprinsă de un val de confuzie, iar Profesorul e măcinat de groază.

În mijlocul haosului tăcut, Străinul care a atins-o i-a șoptit: „Ce înseamnă «mamă»…?“

Aceasta e povestea a două ființe care-și duc traiul între lumi, la limita neclară dintre ce e omenesc și ce nu.

Povestea a două ființe care-și duc traiul între lumi, la limita neclară dintre ce e omenesc și ce nu.

Au fost odată ca niciodată, într-o lume îndepărtată, două tărâmuri...

Tărâmul de Dincolo, locuit de Străini, creaturi blestemate care-și abăteau blestemul asupra celor care îi atingeau, și Tărâmul Dinăuntru, unde oamenii locuiau în singuranță și pace.

Cei doi, fetița și creatura blestemată, nu ar fi trebuit să se întâlnească, dar, odată ce drumurile lor se intersectează, ia naștere un basm plin de magie.

Îmi ceri să spun publicului românesc impresia pe care mi-o lasă lectura paginilor d-tale despre Carmen-Sylva. Ceea ce reţin în primul rând din fericita evocare a Reginei-poete este tocmai lirismul care ţi se pare că domină personalitatea ei. Carmen Sylva a fost într-adevăr o mare, o adevărată poetă. Caracterul de poetă i-a permis să trăiască în afară şi deasupra unei realităţi pe care totuşi o ştia topi într-o viziune limpede. De aici vine şi darul ei pe care nu mă pot împiedica să-l numesc profetic, un dar pe care poezia adânc simţită îl face aleşilor ei, punându-i în comunicaţie ocultă cu viitorul. Victor Hugo, într-un poem celebru, presimţea existenţa aeroplanului şi releva chiar anumite amănunţimi tehnice în legătură cu această invenţie modernă. Natura profetică a poetului se confirmă de altminteri prin mărturiile multora dintre ei: exemplul lui Dante rămâne însă cel mai tipic în aceasă privinţă.

Carmen Sylva a prevăzut astfel numeroase evenimente, pe care le trăim astăzi cu toţii. Ea s-a înfricoşat cu anticipaţie de tulburările care cutropesc viaţa şi moravurile vremii noastre. Din aceste presimţiri ea trăgea o lecţie de indulgenţă şi de bunătate, calităţi neuitate ale rolului ei de Suverană iubită.

Şi-a iubit ţara şi a ştiut s-o ajute şi s-o pună în valoare în toate împrejurările. Paginile d-tale dovedesc aceasta îndeajuns, precum şi dragostea Reginei pentru ţăranul nostru artist şi poet el însuşi, pentru toţi oropsiţii soartei, pe care aşa de nobil i-a ocrotit. D-ta arăţi toate aceste binefaceri într-un chip convingător şi vor trebui să-ţi aducă mulţumiri toţi cei care au păstrat intactă amintirea unei Suverane adorabile, cu suflet mare şi curat de inspirată.

Elena Văcărescu

Marta Trancu-Rainer (1875-1950) a fost prima femeie chirurg din România, medic obstetrician de seamă din prima jumătate a secolului XX.

    Mobilizată în Primul Război Mondial, cu gradul de maior, a realizat numeroase intervenţii chirurgicale prin care a salvat sute de vieţi. A condus, concomitent, Spitalele „Colţea”, cel al „Şcolii de Poduri şi Şosele”, precum şi Spitalul de Chirurgie instalat în Palatul Regal, la cererea Reginei Maria. „Cele două erau mereu împreună în marile spitale şi în spitalele de campanie, în mijlocul răniţilor de război” (dr. V.T. Terenţiu). Suferind o plagă infectată din cauza deselor expuneri la infecţiile răniţilor, Regina a fost operată la mână de către prietena sa.C.I. Parhon spunea: „Marta este nu numai o profesionistă de o rară valoare și conștiinciozitate, dar și o lucrătoare de elită pe terenul publicisticii medicale și în special pe acela al biologiei”.

    S-a luptat toată viața pentru recunoașterea statutului profesional al femeilor în interiorul breslei medicale. Și-a câștigat respectul Familiei Regale, devenind medicul curant al reginelor României.

    S-a confruntat cu multe probleme și opoziții din partea colegilor, nefiind acceptată drept chirurg, pentru că era femeie. Reușește, totuși, să profeseze. Se căsătorește în anul 1903 cu Francisc I. Rainer, celebru anatomist si antropolog, intemeietorul Institutului de Antropologie din România și se mută definitiv la București. 

    După război își continuă activitatea profesională ca medic chirurg la spitalul Colentina din București, precum și cercetările desfășurate alături de soțul său.

Era un chiabur de mâna întâi, şi nu era un om lipsit de instruire; avea patru clase gimnaziale făcute la un liceu german, citea curent germana, avea o bibliotecă impresionantă pentru un ţăran. Am găsit la el acasă cam 7-800 de cărţi de cultură generală și politice. Fusese delegat şi la un congres internaţional agrar care avusese loc la Praga.  Groza era un om abil care-şi supraaprecia abilitatea, considerându-se înarmat cu o şmecherie care să înfrângă toate rezistenţele şi să depăşească vigilenţa şi atenţia interlocutorilor. În societate era foarte simpatic, avea o familie serioasă. Soţia lui era o ardeleancă ireproşabilă, care a făcut eforturi să-şi crească copiii în mentalitatea clasică a tradiţiilor transilvănene. Din punct de vedere politic, Groza nu pricepea mare lucru, dar încerca să suplinească prin abilitate şi vicleşug anumite carenţe de informaţie şi de orientare politică. 

 

Corneliu Coposu

China, 1800. Copilă fiind, Micuța Floare este vândută familiei bogate a lui Linjing pentru a deveni muizai, adică sclavă. Într-o izbucnire de gelozie copilărească din pricina faptului că servitoarea ei este mult mai talentată decât ea la brodat și că mai are și picioarele legate, ca o doamnă, spre deosebire de ea, care nu va avea niciodată picioare de lotus, Linjing face tot posibilul pentru a se asigura că Micuța Floare nu o va putea părăsi niciodată pentru a-și croi o viață mai bună. În ciuda diferențelor de statut dintre ele, cele două fete sunt nevoite ca, de-a lungul timpului, să colaboreze pentru a-și asigura amândouă viitorul prin intermediul căsătoriei lui Linjing. Pe măsură ce se maturizează, ele sunt când rivale înverșunate, când aliate unite de un scop comun.

O poveste de dragoste intensa si periculoasa, care te va cuceri cu personaje complexe si intrigi captivante. Sebastian Garcia, un barbat puternic si enigmatic, si o tanara curajoasa, se confrunta cu provocari care le vor pune la incercare relatia.

Ea este prințesa cartierului Upper East Side, iar el — fiul menajerei. De la bun început, povestea lor de iubire n-a avut nicio șansă. „Acest romance de tipul enemies to lovers surprinde emoțiile tumultuoase ale protagoniștilor, precum și atracția intensă dintre cei doi. În mod sigur, cititorii nu vor putea lăsa cartea din mână.” — Publishers Weekly

Fosta jucătoare de tenis Easton Bradbury încearcă, la numai douăzeci și trei de ani, să fie o profesoară de excepție, să-și captiveze elevii plictisiți și să-și uite trecutul. Pentru ea nu are importanță ce anume a adus-o în acest punct al vieții. Easton nu vrea să permită trecutului să-i influențeze prezentul. Însă o ședință cu părinții ar putea isca mari probleme. După ce l-a cunoscut pe Tyler Marek, Easton a înțeles imediat de ce fiul lui nu-și găsește locul la școală. Marek știe să se ocupe de propriile afaceri și să-și sporească averea, dar nu știe să fie tată pentru băiatul lui adolescent. Și totuși… ceva la Tyler o atrage pe Easton — o umbră de vulnerabilitate, o scânteie de dorință care ar putea să se transforme într-un foc aprig. Să-l dorească e tabu. Nu încape îndoială că are nevoie de el. Iar atingerea lui, după care tânjește, o va determina pe Easton să șovăie, dezvăluind ceea ce ar trebui să rămână ascuns…

Spre sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial apărea o criză a refugiaţilor, cu deplasări mari de populaţie, într-o Europă care tocmai se diviza pentru o lungă perioadă. Se definea astfel o frontieră de netrecut între Estul sovietizat şi Vest, ce avea să marcheze decalaje economice enorme, dar mai ales despărţirea lumii totalitare de cea democratică. Forţaţi să-şi abandoneze casele, cetăţeni români şi iugoslavi din Banat, consideraţi la plecare de etnie germană sau pur şi simplu şvabi, vorbind un dialect german sau francez, dar şi sârba, maghiara sau româna, cum se vorbea adesea în Banat, ajungeau pe teritoriul Austriei de azi, apoi în Franţa, unde aveau să se stabilească. Cartea de faţă spune povestea lor, a celor plecaţi, corelată cu mărturiile celor rămaşi. Cele două planuri ale memoriei analizate în paralel sunt completate de contextul istoric mai depărtat – colonizările habsburgice din secolul al XVIII-lea, când loreni, alsacieni ori luxemburghezi şi alţi vorbitori de franceză se instalau în Banat. Un studiu de caz atent construit, volumul arată cum se modelează reciproc memoria şi identitatea în circumstanţe specifice, cuprinse în povestiri personale, imagini şi documente, condensate în simboluri şi naraţiuni fondatoare, legende şi mituri. O arheologie a memoriei, o microistorie situată între antropologia istorică şi cea culturală, bazată pe o analiză de discurs, în care metoda se pune în aplicare sau se reinventează pe măsură ce corpusul de surse mobilizat se constituie într‑un teren de cercetare.

Gheorghe Apostol a fost un om politic român, principalul contracandidat al lui Nicolae Ceaușescu la funcția de lider al partidului după moartea lui Gheorghiu-Dej. S-a născut în comuna Tudor Vladimirescu din apropierea Galațiului. S-a făcut remarcat mai întâi prin activitatea sindicală din timpul acțiunilor greviste din perioada 1930–1933 și astfel l-a cunoscut pe Gheorghe Gheorghiu-Dej alături de care a militat întreaga viață. În 1937 este judecat și condamnat pentru activitatea comunistă și încarcerat la Doftana, unde își ispășește pedeapsa până în 1940, dar în perioada războiului trece prin diverse lagăre: Miercurea Ciuc, Caracal, Târgu-Jiu. După răpzboi (1945–1952) participă la reorganizarea mișcării sindicale, ajungând președinte al Confederației Generale a Muncii, iar mai târziu (1955–1961; 1967–1969) președinte al Consiliului General al Sindicatelor. 

În perioada aprilie 1954–octombrie 1955 a îndeplinit funcția de prim-secretar al C.C. al PMR, iar în perioada 1952–1954 și 1961–1967 de prim-vicepreședinte al Consiliului de miniștri. În 1969, intrând în conflict cu Nicolae Ceaușescu a fost eliminat din Comitetul Central și trecut director la Rezervele de stat până în 1975, apoi a îndeplinit funcția de ambasador în Argentina, Uruguay, Brazilia până în 1988. 

În primăvara lui 1989 este inițiatorul „Scrisorii celor șase“, difuzată de postul „Europa Liberă“ prin care era criticată sever politica lui Nicolae Ceaușescu. Este învinuit de „înaltă trădare“ și este arestat la domiciliu și anchetat 8 luni, dar evenimentele din decembrie 1989 îi aduc salvarea. A decedat în 21 august 2010, în București.

Barcelona anilor 1920. Un tânăr scriitor obsedat de o iubire imposibilă primeşte, din partea unui editor misterios, oferta de a scrie o carte cum n-a mai existat, în schimbul căreia i se promite nu doar o avere, ci mai mult de-atât. În stilul său plin de strălucire, de o precizie narativă impecabilă, autorul romanului Umbra vântului ne transpune din nou în Barcelona începutului de secol XX şi în Cimitirul Cărţilor Uitate, oferindu-ne un roman cu o intrigă captivantă, o poveste de dragoste imprevizibilă şi o cursă printr-un labirint de taine unde magia cărţilor, pasiunea şi prietenia se împletesc într-o naraţiune magistrală.

„Un mitograf al Paradisului care lucrează la o nouă dogmă antisperanță într-un viitor pustiit de pandemie, dar care, în mod paradoxal, e prins în ghearele unei nostalgii nevindecabile a cărei sursă este iubirea pierdută: cel mai dantesc scenariu cu putință camuflat într-un roman de literatură speculativă livresc până-n măduva paginii. «Un creier vechi» prins într-un corp nemuritor, personajul lui Radu Vancu practică un ketman al eternului prezent, fiind și un Ianus Bifrons blocat între timpuri: unica lui sămânță de autenticitate se regăsește în religia iubirii din trecut, pe când inteligența și erudiția îi sunt puse la muncă în slujba religiei prezentului ce luptă împotriva speranței. Un roman care mi-a amintit, prin ton, umor și inventivitate, de Simfonia itinerantă a lui Emily St. John Mandel sau, dacă mi-e permis, de un Mad Max intelectualizat care străbate lumea din Drumul lui Cormac McCarthy. O lume românească, însă, dublă distopie!” (Bogdan-Alexandru Stănescu)