Cărți

E greu să ne imaginăm ce poate face un copil care constată că este total diferit de ceilalți, observând cu stupoare că emoții precum frica, vinovăția și empatia îi sunt străine. Poate că nimic nu ne pregătește pentru confesiunile brutal de sincere ale unui copil diferit de restul lumii, ajuns la maturitate. Patric Gagne a avut curajul să relateze cu lux de amănunte drumul de la inocență și deznădejde la maturitate și speranță. De la condamnare socială și respingere la prețuire publică și acceptare. Este vorba despre o aventură năucitoare prin labirintul tenebros al unei afecțiuni mintale care oferă, prea des, numai perspective sumbre.

„O saga monumentală.” – Kirkus Reviews

Ferește‑te de tirani: azi te vor ajuta și mâine îți vor deveni stăpâni.

Aflat departe de casă după o înfrângere devastatoare pe câmpurile de luptă de pe Mercur, Darrow tânjește să se întoarcă la soția și la suverana sa, Virginia, pentru a apăra Marte de Lysander, cuceritorul însetat de sânge. Acesta nutrește ambiția de a distruge Revolta și de a restabili supremația Auriilor, fiind dispus să nimicească lumi întregi pentru a-și atinge obiectivele. Haosul și ordinea, dorința de libertate și revolta, speranța și disperarea, dar și eforturile pe care protagoniștii sunt dispuși a le face pentru a-și susține convingerile se înfruntă în această poveste captivantă.

Scopul războiului nu este să‑ți omori dușmanii, ci să ajungi la o pace în condiții acceptabile, pierzând cât mai puțini oameni cu putință.

Un roman despre drumul de la inocență la crimă: ce anume din parcursul unui om poate face din el un instrument al terorii. De unde vin criminalii de război? Care este mecanismul care transformă un om într-o mașină de ucis, capabilă să comită orori inimaginabile? În încercarea de a-și conduce cititorii către un posibil răspuns, romanul ne poartă înapoi în timp, către vara anului 1998, când o succesiune de întâmplări au reprezentat o veritabilă placă turnantă în viața unui copil din Brăila, pentru a ne readuce în prezentul zilelor noastre, în care mercenarul Libanezu, copilul de altădată, își explică alegerile.

Pentru prima dată în limba română, această cronică din secolul al XIII‑lea privind geneza Imperiului Mongol și amplul aparat critic care o însoțește oferă cititorului o relatare unică, din inima Asiei, dintr‑o perioadă mai puțin cunoscută. Tradusă după textul original – în scrierea uigură verticală adoptată de mongoli în secolul al XII‑lea –, Istoria secretă este cel mai important monument istoric al mongolilor de pretutindeni și unul dintre marile texte literare ale lumii. În cronică sunt descrise, într-un amestec de ficțiune și istorie, originea legendară și viața lui Cingghis-Qaghan – cunoscut la noi ca Ginghis-Han –, faptele sale de arme, ostilitățile, ambițiile și rivalitățile lui, dar și istoria unificării clanurilor și triburilor nomade și ascensiunea Imperiului Mongol. Este povestea spusă de autorii anonimi despre unul dintre cei mai importanți conducători din istorie, stăpânul unui imperiu care se întindea din Coreea până în Crimeea și din Siria până în Siberia.

„Istoria secretă a mongolilor este o cronică dedicată unui miracol înfăptuit de un mic trib nomad mongol, care a întemeiat unul dintre cele mai mari imperii pe care le‑a cunoscut istoria. Un artefact remarcabil al culturii mongolilor nomazi, astăzi accesibil lumii întregi.” (Rodica Pop)

„Fiecare națiune își are eroii pe care îi respectă, geniile pe care le admiră. Pentru noi, mongolii, Cingghis-Qaghan nu este doar un erou național, ci fondatorul Marelui Imperiu Mongol și liderul spiritual național. Istoria lui Cingghis-Qaghan este istoria mongolilor.” (Ukhnaagiin Khürelsükh, Președintele Mongoliei)

Cuvânt‑înainte de Ukhnaagiin Khürelsükh, Preşedintele Mongoliei

Deschis în 1983 şi activ mult după emigrarea ei în Republica Federală Germania în 1987, dosarul de supraveghere al Hertei Müller dezvăluie informaţii impresionante despre tacticile, metodele şi tehnologiile folosite de Securitate. Volumul de faţă oferă o analiză aprofundată a acestui dosar şi a altora corelate, în care sursele fie o spionau pe Herta Müller, fie îi erau prieteni, aşadar supuse automat supravegherii. Aria acoperită de autoare este vastă: de la felul în care textele de început ale Hertei Müller au atras atenţia Securităţii până la examinarea comparativă a diferenţelor dintre ediţiile româneşti şi cele vest-germane ale povestirilor din Niederungen, de la poveştile de dosar ale celor care au spionat-o până la rolul traducerii ori al traducerii greşite în transcrierile Securităţii şi multe altele. Desecretizate la mai bine de două decenii după 1989, aceste dosare pun în lumină faţete necunoscute ale temutei instituţii comuniste pe care Valentina Glajar le recuperează, oferindu-i cititorului o formă de rescriere a vieţii într-un mod reparator.

„Materialul dintr-un dosar al Securităţii, interpretat cu sensibilitate, aşa cum este aici, ne oferă o înţelegere unică a supravegherii, acest instrument de bază al opresiunii în societăţile comuniste.”
Katherine Verdery, Slavic Review (2024)

„Volumul de faţă este atât o relatare captivantă despre supraveghere, cât şi un model de realizare a unei analize accesibile şi pătrunzătoare pe baza materialelor din arhivele poliţiei secrete. Glajar transformă un vast dosar de consemnări scrise obscur – fără să se mulţumească să le ia ca atare – într-o lectură uşor de înţeles şi interesantă pentru cititor, oferind astfel un studiu care va atrage atenţia dincolo de comunitatea academică interesată de Müller.”
Jenny Watson, Oxford German Studies (2024)

„Această carte are toate caracteristicile unui thriller sau ale unui roman poliţist. Citind-o, ai impresia că te afli în mijlocul unui film despre poliţia secretă, precum Vieţile altora (2006) al lui Florian Henckel von Donnersmarck. Dar cartea lui Glajar se bazează pe o realitate mult prea amară. Citind această carte, cu analiza şi descrierea detaliată a diverselor tipuri de supraveghere, eşti pus uneori într-o poziţie ce seamănă stânjenitor de mult cu cea a unui agent al poliţiei secrete.”
Stephen Brockmann, Monatshefte (2024)

Există, într-adevăr, un filon al prozei ruse, Dostoievski în primul rând, și al realismului magic sud-american în proza lui Dan Stanca, însă prozatorul cu care are cele mai multe elemente în comun rămâne, fără doar și poate, Mircea Eliade. Stilul gâfâit, alert și pasionant, eseismul, caracterul „ideologic“, fantasticul cu substrat simbolic și metafizic, dialectica sacru–profan grefată pe mari scenarii mitice și esoterice sunt, schimbând ce e de schimbat, elemente comune. 

Dan Stanca este unul dintre puținii „creatori de lumi“ ai prozei românești postdecembriste, un prozator de cursă lungă, capabil să își consolideze proiectul narativ de la un volum la altul. PAUL CERNAT

Dan Stanca este unul dintre cei mai puternici romancieri de după 1990, iar reticența clasamentelor care nu-l includ decât rareori nu are decât explicații conjuncturale. El îşi asumă fără frustrări condiția și frecventează înadins „marginile”  vieții literare, cu precizarea că e vorba de margini suspendate la mare înălțime, cornişe impracticabile pentru cei mai mulți. Ele procură simultan beția înălțimii şi vertijul căderii, dar mai ales sporesc enorm anvergura viziunilor şi trimit materia derizorie a prezentului la dimensiunea cuvenită de reperele - ei, da - cosmice. TANIA RADU

Magie și Aventură

O bătălie apocaliptică

Un final dramatic

După o perioadă îndelungată de întemnițare, djinnii Zburătorului sunt eliberați și pun la cale distrugerea omenirii. Laia din Serra, Helene Aquilla, Elias Veturius și aliații lor se găsesc în fața unei calamități de proporții apocaliptice, care poate însemna nu doar sfârșitul oamenilor, ci finalul existenței tuturor creaturilor. Furtuna finală se apropie, însă cine va reuși să-i supraviețuiască?

„Una dintre cele mai bune serii fantasy YA ale ultimului deceniu.” Buzzfeed

„Narațiunea splendidă a lui Tahir atinge toate punctele esențiale – o călătorie eroică plină de dragoste, aventură și magie. Recomandată pentru orice colecție young adult.” School Library Journal

„Vasile Ernu e tare prin relaxarea şi forţa cu care uneşte şi simetrizează Literatura şi Mesajul. Iată mesajul, aşa cum am putut eu să îl înţeleg... Cartea a apărut atunci când trebuia să apară. Dar nu în sensul că a tras lozul câştigător la plesneală. Nu a fost o chestiune de noroc. Născut în URSS a forţat pur şi simplu lumea să ciulească urechile. Pentru că avea un mesaj – care trebuia ascultat.” (Mihai Iovănel)

„Dacă ar fi să căutăm precursori pe sol românesc, primul nume care îmi vine în minte este cel al lui Radu Cosaşu din Supravieţuiri. Acelaşi talent lucid şi ludic de a face din «rahatul» propagandistic bici estetic, acelaşi comic versatil, acid şi tandru care excită pe întreg parcursul cărţii apetitul de lectură.
Născut în URSS este cartea-manifest a unei identităţi în răspăr. Chiar dacă autorul ei nu va mai publica nimic (ceea ce nu cred!), el poate sta liniştit. Punctul ochit – memoria colectivă – a fost bine lovit, iar mesajul deja asimilat.” (Paul Cernat)

„Ceea ce încerc să fac este un fel de arheologie a vieţii de zi cu zi a Uniunii Sovietice, ca o metaforă a culturii şi civilizaţiei sovietice. Textul, scris în maniera unui «gen eretic», încearcă să sintetizeze teme, eroi, situaţii, amintiri, lucruri şi cuvinte-cheie sub forma unor piese de puzzle. Deşi fiecare piesă-text poate fi citită separat, întregul nu poate fi văzut decât montând piesă cu piesă. Acest ansamblu nu are pretenţia de a construi o imagine exhaustivă, obiectivă şi exactă a ceea ce a fost cultura sovietică. Este o arheologie subiectivă, personală, care vrea să ofere doar contururi, starea de spirit, modul de a gândi şi de a vorbi caracteristice unei culturi, să creioneze mentalitatea culturală sovietică. Această arheologie nu propune o cheie de înţelegere, o judecată morală sau valorică, ci doar induce o familiarizare ce ne poate ajuta pe toţi să înţelegem mai bine ce a fost Uniunea Sovietică şi ce înseamnă lipsa ei.” (Vasile Ernu)

Vasile ERNU s-a născut în URSS în 1971. A fost redactor fondator al revistei Philosophy & Stuff şi redactor asociat al revistei Idea artă + societate. În ultimii ani a avut rubrici de opinie în România liberă, HotNews, Timpul, Adevărul, CriticAtac şi Libertatea, precum şi rubrici permanente în revistele Noua literatură, Suplimentul de cultură şi Observator cultural. A mai publicat: Ultimii eretici ai Imperiului (2009); Ceea ce ne desparte (în colab., 2010); Intelighenţia rusă azi (2012); Sunt un om de stânga (2013); Sectanţii (2015, 2017, 2020); Intelighenţia basarabeană azi (2016); Bandiţii (2016, 2017, 2021); Jurnal la sfârşitul lumii, I (2019); Războiul pisicilor (2019); Izgoniţii (2019, 2022); Sălbaticii copii dingo (2021, 2022); Jurnal la sfârşitul lumii, II (2023); Centrul nu se mai susţine (în colab., 2023); Generaţia canibală (2024). A coordonat: Iluzia anticomunismului (în colab., 2008); Ucraina live (în colab., 2014); Republica Moldova la 25 de ani (în colab., 2016). Este unul dintre fondatorii şi coordonatorii proiectului www.criticatac.ro.

Ulise & Co. spun povestea calului de lemn! Cum s-a ajuns la cucerirea Troiei? Cine a luptat si impotriva cui in Razboiul Troian? O fi existat intr-adevar Calul Troian si, daca da, cum o fi aratat? Pe unde l-a purtat pe Ulise calatoria sa plina de peripetii? Cum a reusit el sa scape si sa nu cada in mrejele sirenelor? Cartea prietenilor Greciei Antice: Aici, Ulise & Co. isi povestesc pataniile de-a fir a par.

O abordare practica a iubirii de sine, cu sfaturi bazate pe exemple concrete care sa te ajute sa dobandesti incredere in vocea ta interioara, sa iei decizii informate si sa capeti mai multa siguranta in relatii, in cariera si in viata de zi cu zi.

Cum te simţi? este povestea unei romanciere de succes, Eve, care se trezeşte într-o bună zi pe un pat de spital fără să-şi aducă aminte de ce şi cum a ajuns acolo. Soţul ei, care îi este mereu alături, îi spune că a suferit o intervenţie chirurgicală în urma căreia i-a fost extirpată o tumoră malignă de mari dimensiuni ce i se dezvoltase pe creier.
Scrisă sub forma unor anecdote scurte ce încearcă să răspundă la întrebările pe care şi le pune oricine rătăceşte prin labirintul suferinţei, cartea este un text plin de durere, dar şi de umor molipsitor, aşa cum numai Sophie Kinsella poate dovedi într-o asemenea situaţie tragică. Autoarea mărturiseşte ea însăşi că scrierea acestei cărţi a fost, probabil, o formă de terapie.

„Doar Sophie Kinsella te poate face să râzi așa în timp ce te face să plângi.” (Taylor Jenkins Reid)

„Kinsella este o povestitoare iscusită. Ea nu încarcă narațiunea cu detalii descriptive, ci își dozează informațiile în mod organic. Astfel se simt curajul, dar și sinceritatea cu care sunt împărtășite emoțiile.” (The Wall Street Journal)

„De ce am scris o carte așa personală? Întotdeauna am încercat să-mi înțeleg viața cu ajutorul scrisului. Ascunsă în spatele personajelor mele inventate, mi-am transformat mereu propria existență într-o poveste. Poate că asta e forma mea de terapie. Când scriu, sunt fericită, iar să scriu această carte, deși uneori a fost foarte dificil, mi-a adus o enormă satisfacție și mi-a făcut foarte bine psihic.” (Sophie Kinsella)

Sophie KINSELLA s‑a născut în 1969, la Londra. A studiat ştiinţele politice, filozofia şi economia la Oxford. A lucrat o vreme ca jurnalistă specializată în domeniul financiar, însă succesul romanului ei de debut a convins‑o să se dedice în exclusivitate scrisului. La Editura Polirom au mai apărut: Mă dau în vânt după cumpărături (2004), La cumpărături în rochie de mireasă (2005), Poţi să ţii un secret? (2006), La cumpărături cu sora mea (2006), Supermenajera (2007), La cumpărături cu bebe (2008), Îţi aminteşti de mine? (2008), Fata fantomă (2009), La cumpărături cu Minnie (2010), Am numărul tău (2012), Noaptea nunţii (2013), La cumpărături pentru vedete (2014), La cumpărături în Las Vegas (2016), În căutarea lui Audrey (2016), Viaţa mea nu chiar perfectă (2017), Eu şi Mami‑Zână (2018), Eu şi Mami‑Zână. Zâna‑în‑devenire (2018), Eu şi Mami‑Zână. Dorinţe de unicorn (2019), Surprinde‑mă (2019), La cumpărături de Crăciun (2019), Rămân datoare! (2021), Iubeşte‑ţi viaţa (2023) şi Invitata nepoftită (2024).

 

O privire amuzanta asupra modului in care limita dintre un "geniu" si un "idiot extrem de norocos" este mai firava decat am vrea sa credem. Cu cat te adancesti mai mult in povestile din spatele celor mai mari nume ale istoriei - cele 30 de personalitati prezentate in cartea de fata -, cu atat iti dai seama ca acestea au ceva in comun: o doza imensa de naivitate si/sau o lipsa absolut socanta de bun-simt.

Blanca Perea, o înzestrată profesoară din Madrid, pare să aibă tot ce-şi doreşte. Însă lumea ei se destramă dintr-odată când bărbatul cu care este căsătorită de douăzeci de ani o părăseşte pentru altă femeie. Punând sub semnul îndoielii viaţa pe care a dus-o până la momentul despărţirii şi întrebându-se dacă se cunoaşte cu adevărat, Blanca plănuieşte nişte schimbări importante. Astfel, acceptă o bursă de cercetare în California pentru a studia postum viaţa şi opera unui scriitor spaniol exilat şi se lasă atrasă din ce în ce mai mult de lumea plină de umbre a acestuia, cu iubirile amare şi ambiţiile sale neîmplinite. Dar, cufundându-se tot mai adânc în trecut, Blanca devine din ce în ce mai conştientă de posibilităţile prezentului, graţie întâlnirii cu Daniel Carter, un profesor fermecător care deţine informaţii cruciale şi niciodată dezvăluite despre scriitorul mort. Plin de lirism, dar şi încărcat de umor, romanul Maríei Dueñas este o călătorie a sufletului de la suferinţele trecutului către prezentul încărcat de promisiuni, este povestea unei femei care descoperă valoarea celei de-a doua şanse.

María DUEÑAS (n. 1964, Puertollano, Spania), doctor în limba şi literatura engleză, este profesoară la Universitatea din Murcia. Familia mamei sale a locuit în Protectoratul spaniol al Marocului, la Tetouan, locul unde se desfăşoară cea mai mare parte a evenimentelor descrise în Iubirile croitoresei (2009; Polirom, 2011, 2013), romanul ei de debut, care s-a vândut în peste un milion de exemplare şi a fost adaptat pentru televiziune, într-un serial multipremiat cu Adriana Ugarte în rolul principal. La Editura Polirom au mai apărut romanele Ce avem şi ce uităm (2013), Fetele Căpitanului (2019) şi Sira (2023).

Cum sa reparam orice. Ghidul lucrurilor usor de depanat. Recupereaza, reutilizeaza, recicleaza Ghid esential pentru repararea si reciclarea tuturor lucrurilor mici despre care ti se spune ca ar trebui aruncate, cartea de fata este plina de solutii practice. De aici vei invata cum: • sa cureti de arsuri si depuneri tigaile de bucatarie • sa repari o tasta stricata de pe tastatura unui computer • sa "salvezi" un pulover care iti place foarte mult si care a intrat la apa cand a fost spalat • sa repari o curea rupta de la o geanta sau o umbrela deteriorata

Avea șaptesprezece ani atunci când a izbucnit cel de-Al Doilea Război Mondial și a pierdut aproape totul: părinții, sora, numele, identitatea. Până la acel moment, a fi evreu nu jucase niciodată un rol important în viața ei, însă acest lucru a devenit brusc o problemă de viață și de moarte. Deși în 1942 a fost chemată să se înregistreze într-un lagăr de muncă, a reușit să evite soarta altor milioane de evrei și s-a alăturat Rezistenței: sub pseudonimul Margareta van der Kuit, a falsificat documente și le-a livrat în toată Olanda. A scăpat de naziști de mai multe ori, dar în iulie 1944 a fost trădată și transportată la Ravensbrück. Spre deosebire de sora și părinții săi, a reușit să supraviețuiască ororilor din lagăr pentru că, în tot timpul cât a stat acolo, nimeni nu a știut că este evreică și nici numele ei adevărat. Abia după război a îndrăznit să spună din nou: „Numele meu este Selma”.

Selma VAN DE PERRE, în vârstă de 102 ani, este în prezent printre ultimele supraviețuitoare ale lagărului de concentrare Ravensbrück. A luptat în Rezistența olandeză în timpul celui de‑al Doilea Război Mondial și a primit din partea guvernului olandez Crucea Comemorativă a Rezistenței.

Muntean fiind, dar îndrăgostit din tinerețe de Iași, încerc și eu, în acest mod livresc, să ispitesc cititorul contemporan cu un fel de ghid sentimental al orașului, pretext de prezentare a unor monumente emblematice (alese subiectiv, firește), în cadrul unor fișe istorico-documentare ce constituie substanța acestei cărți.

Cine altul decât Michel Bussi ar putea să inventeze o investigaţie fascinantă în inima misterului ce învăluie moartea Micului Prinţ şi pe a creatorului său, Saint-Exupéry? Deopotrivă roman cu cheie, vânătoare de comori şi omagiu adus Micului Prinţ, cea mai tradusă carte din lume după Biblie, romanul poartă marca de neşters a lui Bussi: jucăuş, poetic şi captivant. Micul Prinţ este expresia universală a copilăriei – un băieţel blond care e muşcat mortal de un şarpe... Dar este adevărul atât de simplu? Ne-am întrebat vreodată „Cine l-a ucis pe Micul Prinţ?”? Se poate oare ca Saint-Exupéry să fi disimulat identitatea ucigaşului? Iar moartea autorului, la doar câteva luni de la publicarea cărţii, nu e oare la fel de misterioasă? Cod 612. Cine l-a ucis pe Micul Prinţ? examinează diferite teorii şi ia în calcul diverşi suspecţi până când dezvăluie secretul uluitor al lui Saint-Exupéry şi al dublului său literar.

„La şaptezeci şi opt de ani după apariţia cărţii lui Saint-Exupéry, Bussi se transformă într-un detectiv literar şi îşi aruncă naratorul, mecanic de meserie, apoi detectiv particular, în paginile Micului Prinţ şi în viaţa autorului său. Trecând în revistă ipotezele care au apărut de-a lungul timpului, secretele de familie, interesele financiare stârnite de această carte-cult, Bussi compune o variaţie ludică şi erudită.” Aujourd’hui en France (Week-end)

„Ce plăcere să redescoperi Micul Prinţ prin stilul lui Michel Bussi! Simboluri, intrigi, aluzii la poveste şi la dispariţia lui Saint-Exupéry – tot ce trebuie pentru a fi captivant, imposibil de lăsat din mână! Textul şi semnificaţiile sale ascunse capătă un nou sens, iar trandafirul îşi dezvăluie, în sfârşit, misterul. Şi curiozitatea în legătură cu cine i-a ucis pe «Saint-Ex» şi pe «micul prinţ» nu ne lasă nicio clipă de răgaz: ne îndoim de toate şi, în acelaşi timp, ne încredem în orice!” (L’Éveil de Pont-Audemer)

„Ideea nu a fost să scriu o altă biografie a lui Saint-Exupéry, există deja foarte multe. Am vrut cu adevărat să scriu o ficţiune cu personaje inventate, dar care să fie extrem de bine documentată, astfel încât cititorul să înveţe multe lucruri despre Saint-Exupéry şi Micul Prinţ. O modalitate de a ajunge la alţi cititori – cei care, poate, nu s-ar aventura într-o biografie sau într-un roman istoric.” (Michel Bussi)

Michel BUSSI, născut în 1965 la Louviers (Haute-Normandie, Franţa), este unul dintre cei mai citiţi autori francezi contemporani, operele sale fiind traduse în peste 35 de limbi. De formaţie geograf, mult timp profesor la Universitatea din Rouen, a început să scrie în anii 1990, dar a publicat primul roman, Code Lupin, abia în 2006, acesta atingând repede cifra record de nouă ediţii. I-au urmat alte titluri: Omaha crimes (2007), Mourir sur Seine (2008), Sang famille (2009), Nymphéas noirs (2011), ultimul fiind cel mai premiat roman poliţist francez în 2011. Următorul succes, Un avion sans elle (2012), l-a propulsat printre cei mai reputaţi autori contemporani de romane poliţiste, dovadă distincţiile obţinute: Prix Maison de la Presse 2012, Prix du Roman populaire 2012, premiul pentru cel mai bun roman poliţist francofon. În 2020 a publicat romanul Au soleil redouté, un omagiu adus Agathei Christie, după cum spune însuşi autorul. Multe dintre cărţile sale au fost adaptate pentru televiziune. Michel Bussi a publicat, de asemenea, povestiri, lucrări de non-ficţiune şi mai multe romane pentru copii. La Editura Polirom au apărut romanele: Fetiţa cu ochi albaştri (2015, 2023), Nuferi negri (2018), Legături de sânge (2020), La soarele neîmblânzit (2022), Nimic nu mi te poate şterge din minte (2024) şi primul volum din seria pentru copii N.E.O., Căderea soarelui de fier (2023).

Prezenta antologie s-a structurat intr-un cvartet, menit sa ii ofere cititorului de azi accesul la universul afectiv domestic al unui poet care a tinut sa sustraga ireversibilului si sa pastreze in scris tot ceea ce a iubit mai mult pe lume. Prin "reunirea familiei in vers", am dorit sa pomenim cei 110 ani scursi de la casatoria poetului si sa aprindem simbolic o candela pentru Ion Pillat, de la a carui moarte, in 2025, se implinesc 80 de ani, pentru Maria si Dinu Pillat, dar si pentru fratele poetului, Nicolae Pillat, de la mortile carora comemoram 50 de ani, pentru Cornelia Pillat, de la moartea careia au trecut 20 de ani, si in amintirea Piei Pillat Edwards, stinsa din viata acum 14 ani. - Monica Pillat

In Occidentul debusolat, Jean-Loup Bonnamy mizeaza, cu optimismul relativ al cvadragenarului, pe ideea ca Franta (si Europa in general) se poate salva, daca va reusi sa iasa din sfera de influenta culturala americana. Si asta pentru ca polarizarea dintre progresisti si conservatori, impinsa la limita razboiului civil, nu corespunde dinamicii societale a batranului continent, ci ilustreaza acumularea unor tensiuni si utilizarea ideologica a unor frustrari colective tipic americane: in pofida parteneriatului strategic euroatlantic, cheia de bolta a democratiilor occidentale, nimic nu ne obliga sa importam din Statele Unite o agenda publica straina de traditiile Europei. Jean-Loup Bonnamy se erijeaza astfel in succesor moral al politicii generalului Charles de Gaulle si in aparator al "exceptiei culturale franceze", care ar trebui sa inspire si celelalte state europene. - Teodor Baconschi

Ilustrații de Pauline Baynes

Volumul 3 al seriei Cronicile din Narnia

În noaptea în care Shasta află că nu e fiul pescarului Arsheesh şi că acesta vrea să-l vândă ca sclav, se hotărăşte să fugă din Calormen împreună cu Bree, Calul Vorbitor. În drum spre miazănoapte, spre Narnia, se întovărăşesc cu Aravis şi cu Hwin, fugare şi ele.

Când trec prin cetatea Tashbaan, cei patru prieteni află de complotul pus la cale de calormeni împotriva narnienilor şi pornesc într-un suflet spre Narnia, sperând că o să ajungă la timp ca să-i avertizeze de pericolul care-i paşte. 

Cosmin Andrei Tudor are toate trăsăturile unui tânăr scriitor de talent care își înțelege vocația și e hotărât să se consacre literaturii. El iubește scrisul, încearcă foarte curajos toate genurile – începând, firește, cu poezia, a trecut repede de proza scurtă și dramaturgie ca să scrie roman, dar se va întoarce la ele fără îndoială, chiar dacă șirul romanelor va continua. Romancierul este ingenios, personajele au vârsta autorului și o prospețime a mișcărilor și a dialogului pe măsură. Este vădită plăcerea de a scrie a lui Cosmin Andrei Tudor, care l-a caracterizat chiar de la începutul intrării în literatură. În ceea ce mă privește, am pariat decis pe succesul său și fiecare nou volum mi-a confirmat impresiile favorabile. Sunt sigur că și romanul acesta va avea parte de primirea frumoasă pe care o merită și le va aduce satisfacții lui și publicului. HORIA GÂRBEA 

Sub soarele negru al erosului se află o lume plină de evenimente fascinante și de eroi rătăciți în labirintul eternului feminin. O scriitură alertă, melancolică pe alocuri și plină de neprevăzut ne poartă prin hățișurile întunecate ale unor destine prinse într-un cotidian înconjurat din toate părțile de vitraliile misterului. Romanul lui Cosmin Andrei Tudor ne invită deopotrivă la aventură și la reflecție. SAVU POPA

Povestea femeii care i-a furat inima celui mai mare artist al secolului XX. Când se mută la Paris, Eva Gouel e plină de speranțe și visuri. Deși fără experiență, reușește să se angajeze costumieră la faimosul Moulin Rouge, unde îl reîntâlnește pe Pablo Picasso, un artist în plină ascensiune.

Războiul s-a sfârșit, dar secretele ei sunt pe cale să iasă la iveală. 1943. După ce a condus mai multe campanii publicitare de succes la New York, Alix St. Pierre intră în atenția guvernului american și se trezește recrutată într-o organizație de spionaj. Înrolată ca spion, e trimisă în Europa, unde i se încredințează sarcina de a se apropia de un nazist care ar putea fi dispus să ajute Aliații, existând însă riscul ca acesta să fie un agent dublu.

Un basm punk despre ciclicitatea istoriei și despre miturile care hrănesc răul, dar și binele din noi. Baba Iana și Baba Draga, două surori vrăjitoare, își măsoară puterile în farmece, peste spații și timpuri, și ajung să pună un rămășag pentru a vedea care e cea mai pricepută într-ale magiei ce hotărăște mersul lumii. Așa se face că prima dintre ele își dedică viața unei fete splendide, Ana, care vrea să-și depășească condiția umilă, iar cea de-a doua unui băiat născut din fețe împărătești, Kostei, crescut fără dragoste, învățat să devină un cârmuitor nemilos. Ițele se încurcă și se descurcă în negurii vremurilor, iar pe scenă apar oameni de rând, regi, regine, prinți, ba chiar și o creatură mitologică, Drăcavacu. Ies la iveală descântece, un ou prețios, intrigi, iar sângele se varsă fără măsură. Până când încercarea de peste veacuri este dusă la bun sfârșit. Sau nu.

În urmă cu douăzeci de ani, un băiat pe nume Jack Sawyer a călătorit într-un univers paralel numit Teritoriile pentru a-și salva mama și pe „geamăna“ acesteia de la o moarte cumplită. Acum, Jack este un fost detectiv din Los Angeles, retras în cătunul aproape uitat de lume Tamarack, din Wisconsin. Nu își amintește nimic din aventurile trăite în Teritorii și a fost nevoit să părăsească poliția după ce un eveniment întâmplător a amenințat să-i trezească amintiri periculoase, de mult îngropate.

Toți cei care îi cunosc pe frații Herdman sunt convinşi că nu există copii mai rãi în istoria lumii. Trăsnăile lor sunt urmărite pe parcursul unui întreg an şcolar: fură un bebeluş şi le cer bani celor care vor să-i vadă capul tatuat (cu markerul), răspândesc zvonuri înfricoşătoare despre cancelarie... Nimeni nu vrea să se pună cu ei, ba chiar profesorii şi părinţii sunt uşuraţi după fiecare păţanie-putea fi mult mai rău.

Sfârşitul de an e cu emoții: fiecare elev al domnişoarei Kemp are ca temă să găsească un compliment special pentru cineva din clasă, inclusiv pentru Imogene Herdman... E oare posibil ca şi un copil-problemă să aibă calităţi?

„Herdmanii, dezlănţuiți ca de obicei." The New York Times Book Review

„Cititorii care au râs în hohote la Cea mai (ne) reuşită serbare de Crăciun vor întâmpina cu entuziasm întoarcerea fraţilor Herdman." Publishers Weekly

S-a întors acasă, dar casa nu mai e aceeași. Iar ea… nu ar fi trebuit să fie a lui. Povestea care te face să crezi în familie, în comunitate, în a doua șansă și în vindecare. Îți dă speranță, exact când ai nevoie mai mult de ea. Un oraș care nu l-a iertat. O femeie care nu l-a uitat. Cât de departe ai merge pentru dragoste?

O ultimă scrisoare. Ultima lui dorință. Du-te și fii alături de ea... Ultima scrisoare a unui soldat căzut la datorie. O promisiune care trebuie onorată. O iubire care vindecă inimi frânte. Din durere și sacrificiu se naște o dragoste ce strălucește ca o rază de lumină în cea mai întunecată noapte.

„Iată o autopsie sociologică deschisă de un clin d'œil ghiduş. Titlul cărţii lui Cătălin Augustin Stoica trimite, desigur, la Anul Nou care n-a fost, filmul premiat al lui Bogdan Mureşanu. Şi la un eveniment care, deşi nu a avut loc, e revendicat cu o percutantă rimă interioară («Turul doi înapoi!»). A restitui ceva ce nu s-a petrecut ţine, fireşte, de inefabilul românesc, însă am proceda simplist dacă am practica persiflarea şi gluma ieftină. Nu e locul şi nu e cazul pentru aşa ceva. Lucrurile sunt serioase şi merită tratate în consecinţă. Exact asta face Cătălin Stoica în cartea de faţă. Cu instrumentele şi argumentele sociologului, el pune lupa pe România sfârşitului de an 2024 şi descompune în secvenţe actul electoral întrerupt la jumătate de acronimele decizionale CSAT, BEC şi CCR. O face cumpătat şi expresiv, fără exasperări teatrale sau inflamări indignate. O face punând la treabă pârghiile specialistului şi având grijă să nu omită nimic din desfăşurarea alegerilor ratate, infirmate, anulate – spuneţi-le cum vreţi. Turul doi care n-a fost pune în discuţie cam tot ce poate duce la o decizie atât de neobişnuită: sondajele de opinie şi teoriile conspiraţiei, clivajele dintre aleşi şi alegători şi prestaţia serviciilor secrete, reţelele sociale şi omoloagele lor offline. Studiul lui Cătălin Stoica ne ajută să înţelegem mai bine ce s-a întâmplat în ultima parte a lui 2024 în România urnelor electorale şi dezvăluie în acelaşi timp umorul şi talentul literar al observatorului.“ — RADU PARASCHIVESCU

„Alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 au fost, fără îndoială, unul dintre cele mai stranii și imprevizibile momente electorale din istoria recentă a României. În paginile acestei cărți încerc să înțeleg și să explic cum s-a ajuns ca personaje absolut marginale și bizare să devină actori principali ai scenei politice prin intermediul votului a peste două milioane de cetățeni. Acest volum surprinde resorturile ascunse ale unei competiții aparent lunatice, în care principalii candidați s-au transformat în personaje memorabile ale unei comedii absurde. Pornind de la rolul rețelelor sociale și ajungând până la influența ascunsă a unor diverse entități, volumul este o invitație la reflecție asupra modului în care se face politică în România de azi, pe fundalul unei profunde crize sociale și de legitimitate a partidelor și liderilor politici mainstream. În același timp, cartea oferă o perspectivă sociologică asupra evenimentelor din noiembrie 2024, schițând o serie de întrebări clare și posibile răspunsuri, dar lasă cititorului libertatea de a judeca singur ce s-a întâmplat cu adevărat într-un moment în care realitatea a depășit orice ficțiune.“ — CĂTĂLIN AUGUSTIN STOICA

În vara lui 1989, în plin deşert, în orăşelul Tel Keidar, povestea de dragoste dintre Teo, un inginer sexagenar, şi Noa, o mai tânără profesoară, se dezintegrează încet. Moartea unui elev în circumstanţe ciudate pune toată comunitatea în alertă. Sosirea tatălui, care, în memoria fiului său, o convinge pe Noa să se ocupe de construirea unei clinici pentru îngrijirea adolescenţilor drogaţi, stârneşte suspiciune. Cu o profundă înţelegere a fiinţei şi a relaţiilor umane, Amos Oz scrie o istorie amară şi tandră despre ambiţii frustrate şi iubiri neîmplinite, într-un roman dens, cu oaze de poezie şi de ironie fină.

„Felul în care Amos Oz descrie locurile este la nivelul lui Faulkner, iar căutarea idealurilor îl apropie de Lev Tolstoi. Personajele sale nefericite şi decadente îl evocă pe Saul Bellow, iar radiografia senti-mentelor şi obsesia pentru problemele dureroase ating intensitatea lui Dostoievski.“ (Sunday Telegraph)

„Oz are darul de a ne revela esenţa propriilor noastre vieţi, care se consumă în cupluri înstrăinate. Aceasta este marea lui realizare în Să nu pronunţi: noapte. O capodoperă.“ (The Guardian)

„Deşertul noaptea, cumpărarea unei rochii, pregătirea unei cine, actul sexual, toate sunt atât de reale şi tangibile, încât persistă în mintea cititorului la fel ca personajele cărora Amos Oz le-a insuflat viaţă ficţională.“ (Sunday Tribune)

„Deşertul devine un simbol vast, acaparator, al absenţei divine.“ (Jay Parini, autorul romanului Ultima gară)