Cărți

Paginile acestea au fost gândite ca un insectar al proastei exprimări. De aceea, miza lor este doar în primă instanţă râsul. Dacă e adevărat că în spatele fiecărei intenţii comice trebuie să stea o nelinişte, Noi vorbim, nu gândim va ieşi din perimetrul cărţilor bune de citit doar în tren, în avion sau pe plajă. După ce se va stinge hohotul, va trebui să-şi facă apariţia îngrijorarea. Şi asta, în principal, din două motive. Fiindcă e foarte greu ca, exprimându-te şleampăt, să gândeşti coerent. Şi fiindcă majoritatea celor antologaţi aici sunt persoane publice. Oameni care imprimă stiluri de viaţă, conduc instituţii sau partide, emit legi şi populează studiourile de televiziune. Oameni care, din nefericire, pot fi preluaţi ca modele de viaţă. Iar asta fără ca agresiunea lor asupra limbii române şi asupra logicii să fie pedepsită în vreun fel.

„Am intrat în zodia «lacebunului»: la ce bun mersul la ore? La ce bun studiul? La ce bun cititul? La ce bun bibliotecile? Câtă şcoală are, în fond, liota de asistente TV şi manelişti care populează emisiunile de divertisment reambalate sub eticheta showului (late night or otherwise)? Ce rost are să citeşti, când o carieră de succes se poate clădi atât de uşor cu ajutorul unui chirurg plastician sau al unui taraf? Câte BMW-uri îţi poate oferi o catedră de istoria artei? Mai lăsaţi-ne cu barometrul de cultură, zău aşa.“ — RADU PARASCHIVESCU

RADU PARASCHIVESCU (n. 1960, Bucureşti) trăieşte în Balta Albă şi se visează la Roma. E mefient faţă de avioane, reptile şi sfaturile medicilor. Croieşte articole pentru ziare şi reviste, traduce romane, se ocupă cu hermeneutica ofsaidului în emisiuni de analiză fotbalistică şi – mai rar decât i-ar plăcea – scrie cărţi. Are câţiva prieteni francezi de nădejde (Millefeuilles, Plaisir Sucré, Macaron etc.), fără să-şi fi trădat prima iubită: ciocolata de casă. Se îmbată cu vocea lui David Gilmour şi chitara lui Mark Knopfler. Se îndrăgosteşte repede şi-i trece greu. Detestă clişeele, laptele şi broccoli. A scris despre nesimţiţi, Inès de Castro, Maradona şi Caravaggio.

Cărţi: Efemeriada (2000, Libra); Balul fantomelor (2000, RAO, reeditare Humanitas, 2009); Bazar bizar (2004, Maşina de scris, reeditare Humanitas, 2007); Fanionul roşu (2005, Humanitas, Premiul Ioan Chirilă pentru cea mai bună carte de sport a anului); Ghidul nesimţitului (Humanitas, 2006); Fie-ne tranziţia uşoară. Mici rostiri cu tâlc (Humanitas, 2006); Mi-e rău la cap, mă doare mintea. Noi perle de tranziţie (Humanitas, 2007); Cu inima smulsă din piept (Humanitas, 2008); Răcani, pifani şi veterani (coord., Humanitas, 2008); Dintre sute de clişee. Aşchii dintr-o limbă tare (Humanitas, 2009); Fluturele negru (Humanitas, 2010); Toamna decanei. Convorbiri cu Antoaneta Ralian (Humanitas, 2011), Astăzi este mâinele de care te-ai temut ieri (Humanitas, 2012), Maimuţa carpatină (Humanitas, 2013), Muşte pe parbrizul vieţii. Nou catalog de perle (Humanitas, 2014), Noi vorbim, nu gândim. Nouă colecţie de perle româneşti (Humanitas, 2015), Poveşti de dragoste la prima vedere (coautor, alături de Ioana Pârvulescu, Gabriel Liiceanu, Ana Blandiana şi Adriana Bittel – Humanitas, 2015), România în 7 gesturi (Humanitas, 2015), Aștept să crăpi (de astăzi, în prime-time) (Humanitas, 2016), Cum gândesc politicienii (Cum? Gândesc politicienii?) (Humanitas, 2016), Am fost cândva femeie de onoare și alte povestiri (Humanitas, 2017), Cartea râsului și a cercetării (Humanitas, 2017), Două mături stau de vorbă. Scene românești (Humanitas, 2018), Orice om îi este teamă (Humanitas, 2018), În lume nu-s mai multe Românii (planetei noastre asta i-ar lipsi) (Humanitas, 2019), Omul care mută norii (Humanitas, 2019), Recviem vesel pentru tata (Humanitas, 2020), Vitrina cu șarlatani (Humanitas, 2020); Acul de aur şi ochii Glorianei (Humanitas, 2021), Noi suntem români (nimeni nu-i perfect) (Humanitas, 2022), Podul Diavolului (Humanitas, 2022), Garoafe la bordel (Humanitas, 2023), Libertatea de depresie (Humanitas, 2024), Brățară pe glezna ta, (Humanitas, 2024), În virtutea inepției (Humanitas, 2025).

„A fost odată un om.“ Așa începe povestea omului care nu voia să moară. Și deși pare începutul unui basm, este o poveste țesută din ițele vieții de zi cu zi, asupra căreia planează umbra iminentă a morții.

Pe palierul comun al unui bloc, o poveste de prietenie trece prin bucurii împărtășite, afecțiune, sprijin și înțelegere, dar și confuzie, secrete, tristețe și disperare. Când apropiindu-se, când depărtându-se, vecinul misterios al naratoarei, obsedat de muncă și de călătorii, o pune față în față cu trecutul său – dezvăluindu-i imaginea unei alte lumi, a Ungariei comuniste de care s-a îndepărtat voit –, dar și cu prezentul bolii sale necruțătoare și implacabile.

Blândă, reținută și tolerantă, prietenia lor trece cu vederea nu doar diferențele dintre acțiunile, pasiunile, originea și copilăria lor, ci și opiniile politice și sociale divizate, perspectiva diferită asupra universului în care trăiesc. În patruzeci și cinci de capitole scurte, Catherine Lovey reflectă structura întâlnirilor dintre cei doi vecini: trecătoare, dar încărcate de semnificație, nu doar un portret, ci un întreg destin. O narațiune plină de tandrețe și lumină.

Premiul Michel-Dentan 2024

Premiul Alice Rivaz 2024

Premiul Elvețian pentru Literatură 2025

Autoarea știe foarte clar că distanța pe care încearcă să o surprindă – detașarea omului bolnav de tot ceea ce îl diferențiază de ceilalți – este fragilă și profund emoționantă. Dar o face într-un mod flexibil și schimbător, în secvențe scurte care dau impresia unor mișcări de dans sau a unor peisaje succesive văzute dintr-un tren. Le Monde

Cu temporalitatea sa disjunctă și anulând raportul dintre interior și exterior, această poveste sotto-voce despre agonie și negare ne învață că soarta își urmează cursul chiar dacă pare lipsită de sens. Libération

Rațională, lucidă și uneori incisivă, Catherine Lovey reușește să împletească strâns curajul și vulnerabilitatea. Le Courrier

Începând din 2020, Dolly Alderton și-a luat în serios rolul de sfătuitoare și de consolatoare a inimilor rănite, împărtășindu-și, cu umor și căldură, înțelepciunea și experiența de viață. Întrebările și nedumeririle la care răspunde în rubrica ei din The Sunday Times Style variază de la cele obișnuite, pe care ni le punem cu toții în anumite momente și cu care empatizăm lesne, până la cele mai neobișnuite și mai interesante. Printre temele abordate se numără aspectul fizic, stima de sine, familia, prieteniile, întâlnirile, despărțirile, divorțul, capcanele rețelelor de socializare, sexul, singurătatea, dorul și dragostea.

Fără să judece, dând dovadă de o înțelegere profundă a sufletului uman, inspirată de propriile aventuri, pe care le privește cu autoironie, Dolly ne invită la o plimbare prin meandrele vieții și ne convinge că o problemă împărtășită este o problemă pe jumătate rezolvată.

DOLLY ALDERTON (n. 1988, Londra) și-a început activitatea editorială scriind despre serialul de televiziune Made in Chelsea. Articolele ei au atras atenția producătorilor serialului, care i-au oferit un post de scenaristă. A publicat în The Sunday Times Style, Daily Mail, The Telegraph, GQ, Marie Claire, Cosmopolitan, Vice, printre altele. Subiectele sale preferate sunt iubirea, întâlnirile amoroase, prietenia, feminismul, călătoriile, moda, cărțile, filmele și gătitul. Apărută în 2018, cartea sa autobiografică Everything I Know About Love (Tot ce știu despre dragoste, Curtea Veche Publishing, 2019) a intrat încă din prima săptămână de la publicare în Top 5 bestsellere alcătuit de The Sunday Times și a fost adaptată pentru televiziune în 2022. Publicată în octombrie 2020, Ghosts (Fantome, Curtea Veche Publishing, 2022) a fost inclusă și ea în Top 5 al aceleiași publicații. Cel mai recent roman al ei, Good Material (Material bun, Curtea Veche Publishing, 2025), a devenit bestseller The New York Times imediat după apariție. 

Ce legătură ar fi putut să aibă Arghezi cu cineva pe nume Pauker? De ce Caragiale le ura adversarilor săi să aibă măcar un copil „literat român”? Ce fel de mici strategii folosea Camil Petrescu pentru a-și promova cărțile – sau cum era el însuși folosit în scopuri similare? Acestea sunt doar câteva dintre temele atinse în istorioarele care alcătuiesc volumul de față. Radu Pavel Gheo își construiește discursul cu pasiunea celui care nu doar citește, ci și trăiește printre pagini, ediții rare și istorii literare, Viața de după carte devenind, întâi de toate, un manifest discret pentru păstrarea valorii culturale a cărții și un spațiu al memoriei culturale, în care simpla evocare a unei ediții sau a unui autograf se transformă într-o aventură cu iz polițist, iar la final într-o invitație de prețuire a cărții-obiect. Folosind instrumentele unui detectiv literar experimentat, descâlcind fire și limpezind ape ale unor povești uitate sau neștiute, Radu Pavel Gheo ne propune un volum care confirmă că pasiunea pentru lectură poate deveni ea însăși o formă de creație.

Radu Pavel GHEO (n. 1969) a absolvit în 1994 Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara, după care a lucrat ca profesor, redactor radio şi redactor de revistă în Iaşi şi Timişoara. În 2001 a emigrat în Statele Unite, dar a revenit în ţară după un an. În perioada petrecută în SUA a muncit ca vânzător la un fast-food, la un magazin alimentar şi la o librărie Barnes & Noble, experienţă relatată în volumul Adio, adio, patria mea cu î din i, cu â din a (Polirom, 2003, 2004, 2013, 2023). A debutat cu Valea Cerului Senin (Athena, 1997). La Polirom a mai publicat: Românii e deştepţi. Clişee mioritice (2004, 2006, 2014), Fairia – o lume îndepărtată (2004, 2016), DEX-ul şi sexul (2005, 2016), Tovarăşe de drum. Experienţa feminină în comunism (coord., cu Dan Lungu, 2008; tradus în italiană), Numele mierlei (2008), Noapte bună, copii! (2010, 2017; tradus în italiană şi spaniolă), Disco Titanic (2016, 2022; tradus în sârbă și germană), Un drum cu Ceapă (2020). A scris și piesa de teatru Hold-UP Akbar sau Toţi în America, pusă în scenă de Teatrul Naţional din Timişoara în stagiunile 2007-2008 şi 2008-2009. Este inclus în mai multe antologii de proză din ţară şi din străinătate. Printre distincţiile literare obţinute se numără premiul Uniunii Scriitorilor „Andrei Bantaş” pentru traducere (2007), Premiul Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi (2011), Premiul pentru Proză acordat de Observator cultural (2017), Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Timişoara (2004, 2006, 2011, 2017, 2020). În 2003 a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România, iar în 2005 membru al PEN Club România. În prezent trăieşte în Giroc, lângă Timişoara.

Roman nominalizat la Women's Prize for Fiction 2023

„Unul dintre primele mari romane despre reţelele sociale.” (The Millions)

Sunt fană este deopotrivă povestea şi depoziţia unei naratoare anonime, prinsă într-o relaţie romantică ce pare profund inegală. Cu o privire lucidă şi nemiloasă, Sheena Patel face conexiuni surprinzătoare între luptele de putere ce stau la baza relaţiilor umane şi cele din lumea largă, oferind o critică necruţătoare a reţelelor sociale, a accesului în rândul privilegiaţilor şi a sistemelor patriarhale. În această carte memorabilă, Patel se impune ca o voce nouă, dinamică şi incisivă a literaturii contemporane, capabilă să pună în mişcare în sufletul cititorilor un adevărat carusel de emoţii. Sex, brutalitate, politică, muncă, artă, tandreţe, umor – Sheena Patel scrie despre toate şi o face cu o forţă literară uluitoare.

„În aceste vremuri în care trebuie să vorbim deschis despre violenţa rasială şi sexuală, romanul Sheenei Patel imploră cititorii să se trezească naibii odată.” (The Chicago Review of Books)

 „Pe cât de memorabil, pe atât de captivant. Vocea narativă este uimitor de puternică şi propulsează cititorul prin capitolele scurte şi tensionate, evocând în acelaşi timp teme atemporale ca puterea şi obsesia.” (Harper’s Bazaar)

 „Logica corozivă a relaţiilor unilaterale este tema acestui roman polemic şi amuzant, spus din perspectiva unei tinere obsedate de iubitul ei căsătorit şi de fosta lui iubită. Un amestec de repulsie şi dorinţă.” (The New Yorker)

 „Scris în părţi scurte, aforistice, ca nişte mini-bloguri sau postări pe Instagram, romanul descrie stările de spirit şi frustrările unei tinere nenumite, care se trezeşte la cheremul unui iubit mai în vârstă şi toxic.” (The Financial Times)

Sheena PATEL este poetă, romancieră şi regizor-asistent de film şi televiziune. Născută şi crescută în Londra, face parte dintr-o familie de imigranţi, tatăl fiind de origine kenyano-indiană, iar mama provenind din Mauritius. A studiat literatură engleză la Queen Mary University of London împreună cu Sharan Hunjan şi Roshni Goyate. Cele trei, alături de Sunnah Khan, au format, în 2017, 4 BROWN GIRLS WHO WRITE, iar în 2020 au publicat volumul This Is What Love Is. Romanul ei de debut, Sunt fană (I’m a Fan), a fost publicat în 2022 şi a fost primit foarte bine atât de cititori, cât şi de critică, fiind recompensat cu Discover Book of the Year la ediţia din 2023 a British Book Awards şi cu The Observer Best Debut Novel of 2022. În 2023, a fost finalist la Swansea University Dylan Thomas Prize şi nominalizat la Women’s Prize for Fiction şi la Republic of Consciousness Prize.

Prefață de Teodor Baconschi

„În paginile alerte și totuși dense despre «eleganța iubirii» pauline găsim dozajul ideal de poezie, cronologie sfântă, memorie a tradiției și perenitate a vocabularului structurant, fără de care Biserica lui Hristos n-ar fi putut deveni placa turnantă a lumii mediteraneene, așteptând profetic convertirea împăratului Constantin. În volumul de față, datele enciclopedice se aliază cu nervul reportajului, racordul contemporan înviorează decorurile pândite de Antichitate, iar creștinul practicant, care nu chiulește de la divinele oficii, e cadorisit cu gramatica lecturilor pauline de peste an. Fiecare Apostol primește o succintă hermeneutică deloc fastidioasă, ba chiar elocventă pentru cea mai originală parte din arhitectura volumului.” (Teodor Baconschi)

„Așa constatăm cu neprefăcută mirare noi, cei de acum, cum s-ar preschimba lumea dacă am urma povețele Sfântului Apostol Pavel; dar mai observăm – privind în amonte în istorie – și cât de seducătoare au fost aceste cuvinte pentru contemporanii săi, venite de la unul care și-a pus viața chezășie pentru adevărul celor afirmate! Pe care a și pierdut-o la Roma, unde altundeva? sub paloșul gâdelui, însă lăsând în urmă credința creștină curată, epistole și episcopi, mod de lucru nemaivăzut până la el și tehnici misionare nebănuite, minuni și învieri din morți, discursuri aprinse și convertiri miraculoase, ucenici fideli și admiratori dezlănțuiți.” (Răzvan Bucuroiu)

Răzvan BUCUROIU (n. 1963) este unul dintre primii ziariști ai domeniului religios din România, fiind prezent de peste 35 de ani în toate formatele presei: print, TV, radio, online. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, este autorul mai multor volume cu subiect religios (eseuri, călătorii, interviuri etc.), fiind totodată și un cunoscut conferențiar pe teme creștine. Vreme de 20 de ani a condus grupul de reviste „Lumea credinței”, publicații care au avut un impact media deosebit în perioada postdecembristă în ceea ce privește redescoperirea creștinismului autentic, nu a celui ideologizat ori schimonosit de rătăciri comunitare sau orgolii personale.

Într-un sat din nordul țării, în perioada comunistă, un copil este ucis în timpul „pușcăturilor” din seara de Înviere. Victima aparține însă comunității rome, în timp ce vinovatul provine dintr-o familie veche a satului, ceea ce complică lucrurile și le așază sub diverse semne de întrebare. Pe măsură ce trece timpul, adevărul capătă tot mai multe nuanțe, iar acestea, sub presiunea prejudecăților rasiste, tind chiar să-l înlocuiască în totalitate cu zvonuri și cu suspiciuni. Protagonistul, un copil de opt ani, și alți câțiva băieți care fac parte din aceeași gașcă sunt mai întâi martori inocenți ai nebuniei care cuprinde satul, însă psihoza colectivă a „oamenilor mari” n-are cum să nu-i afecteze, în cele din urmă, și pe ei. Un roman despre forța cuvintelor și a poveștilor, despre diferențele dintre adevăr și realitate, dar mai cu seamă despre cum rasismul nu are doar un caracter manifest, astfel încât să-l putem înțelege și izola, ci și unul lăuntric, transmis prin generații, care-l face dificil de recunoscut în noi înșine.

Lucian Dan TEODOROVICI s‑a născut pe 17 iunie 1975, la Rădăuți. Este scriitor, regizor de teatru și scenarist de film. Din 2017, director al Muzeului Național al Literaturii Române Iași și al FILIT Iași. În perioada 2002‑2006, a fost redactor‑șef al Editurii Polirom, unde a inițiat, în 2004, colecția „Ego. Proză”, pe care o coordonează și în prezent. A debutat editorial în 1999, cu romanul Cu puțin timp înaintea coborârii extratereștrilor printre noi, Editura OuTopos, Iași (reeditat la Editura Polirom în 2005 și 2022). La Editura Polirom a mai publicat: Circul nostru vă prezintă: (roman, 2002, 2007, 2020); Atunci i‑am ars două palme (povestiri, 2004, 2023); Celelalte povești de dragoste (roman, 2009, 2013); Matei Brunul (roman, 2011, 2014); Cel care cheamă câinii (roman, 2017); Silvestru și Marele Dictator (carte pentru copii, 2020); Mustața lui Dalí și alte culori (pictoroman, 2020, în colaborare cu Felix Aftene). A obținut diverse nominalizări și premii literare în țară și în străinătate, printre care: International Dublin Literary Award, 2020 (nominalizare); Premiul Literar al Europei Centrale ANGELUS, Polonia, 2015 (premiul cititorilor); Premiul pentru Proză al revistei Observator cultural, 2012; Premiul Național de Proză al Ziarului de Iași, 2012; Premiul Literar „Augustin Frățilă” (pentru cel mai bun roman al anului 2011) etc. Cărțile sale au fost traduse și publicate în SUA, Anglia, Franța, Germania, Spania, Italia, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Serbia și Macedonia. În 2025 i-a fost acordat titlul de „Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres” de către Republica Franceză, pentru „contribuția sa și angajamentul său în serviciul culturii”.

Protagoniştii romanului Oraşul şi zidurile sale incerte sunt doi adolescenţi, naratorul nenumit, în vârstă de 17 ani, şi o fată, care apare în carte doar cu pronumele cu care i se adresează naratorul, „tu“. Cei doi frecventează licee diferite, dar soarta îi aduce împreună cu ocazia unui concurs de eseuri. Fata îi explică faptul că adevăratul ei sine trăieşte într-un oraş împrejmuit de ziduri înalte. Dincolo de ziduri, există o pădure imensă de meri, dar singura poartă spre lumea exterioară este păzită de un uriaş, iar locuitorii nu pot trece de acesta. Doar turme de animale cu corn în frunte şi blană aurie pot călători în afara oraşului. Oamenii din oraş nu au umbre. Fata lucrează la bibliotecă, colecţionând vise vechi, şi singurul mod în care naratorul poate să-i găsească adevăratul sine este să pătrundă în oraş şi să devină cititor de vise. Dar unde se află acest oraş misterios şi cum poate intra în el? Pentru a deveni la rândul său locuitor, naratorului trebuie să i se îndepărteze umbra, care are o semnificaţie importantă în poveste. Numai că, într-o bună zi, fata dispare brusc din lumea reală, chiar sub ochii naratorului. Va putea oare acesta să-i găsească sinele până la final?

Premiul PEN România, ediţia 2024

Roman pentru care autorul a fost inclus pe lista scurtă a nominalizărilor la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură, ediţia 2025

„Povestea de dragoste dintre voluntara, intransigenta, imprevizibila fiică a unui fost torționar și fiul fostei victime a acestuia îi oferă prozatorului Bogdan Crețu prilejul să facă în noul lui roman un portret al României din intervalul cuprins între anii ’50 (cu eflorescența temnițelor comuniste) și contemporaneitatea receptivă la mișcarea #metoo. Un portret relevant și foarte realist: torționarul e judecat doar de propriul copil, altfel rămânând prosper și liber până la moarte, viața deținutului politic e distrusă pentru totdeauna, iar urmașii lor direcți, marcați într-un fel sau altul de compromisurile și dramele familiale, nu se vor regăsi pe deplin niciodată. Întrețesute, cele două fire narative asigură tensiunea din Mai puțin decât dragostea, o carte densă, dramatică, puternică.” (Mariana Codruț)

Anii 1946-1947 au fost poate cei mai dureroși pentru Republica Moldova, o perioadă de foamete similară Holodomorului ucrainean, dar mult mai puțin cunoscută. Atunci s-au întâmplat lucruri de neconceput, părinți care se topeau pe picioare încercând să-și țină copiii în viață, fii și fiice care mureau de foame după o lungă agonie. Cartea Liliei Calancea urmărește povestea unei familii destrămate dintr-un sat de pe malul Nistrului, în acele vremuri fatidice, când cei trei copii au rămas singuri după ce tatăl i-a părăsit, iar mama s-a avântat în necunoscut pentru a face rost de hrană. Când nu mai au ce pune pe masă, iar nimeni nu mai poate ajuta cu nimic, oamenii își pierd umanitatea și devin capabili de cele mai mari atrocități, iar copiii sunt cei mai vulnerabili la această transformare. Foamea nu mai lasă loc de milă, de principii sau de altruism, nici măcar în sânul familiei, astfel încât cei doi băieți și sora lor mai mare nu se pot baza decât pe ei și trebuie să se ferească până și de cei care înainte le erau cei mai apropiați. Și totuși, lumina și bunătatea pot apărea de unde te aștepți mai puțin... Hora înfometaților pictează un tablou crud al uneia dintre cele mai mari tragedii ale secolului XX, o poveste despre reziliență și supraviețuire în timpuri în care moartea se plimba, la propriu, pe ulițe.

Lectura Constituţiei libertăţii este astăzi o experienţă intelectuală la fel de captivantă ca în 1960, anul în care a fost publicat prima dată volumul, sau ca în 1990, când viziunea lui F.A. Hayek părea a fi una dintre marile surse de inspiraţie ale ordinii postcomuniste. Vechile adevăruri, ne aminteşte autorul, trebuie reafirmate mereu pentru a fi înţelese de noile generaţii. Tocmai de aceea pledoaria sa pentru libertate ca izvor al marilor realizări ale omenirii nu şi-a pierdut actualitatea: ea poate să-l convingă şi să-l inspire şi pe cititorul erei digitale. Pentru Hayek, libertatea – înţeleasă ca absenţă a coerciţiei arbitrare exercitate de alţi oameni – reprezintă temelia progresului civilizaţiei. Ea se sprijină pe un ansamblu de instituţii formate lent şi inegal de-a lungul timpului, dar care s-au dovedit a fi capabile să limiteze slăbiciunile oamenilor şi să le valorifice virtuţile. Menţinerea acestei ordini depinde însă de o cultură politică favorabilă, de cetăţeni capabili să reziste atât asalturilor adversarilor declaraţi ai libertăţii, cât şi intervenţiilor bine intenţionate, dar adesea nocive ale statului. Astfel de ingerinţe sunt, prin natura lor, coercitive – iar tentaţiile de a le accepta sunt astăzi la fel de puternice ca în urmă cu şase sau şapte decenii. Economist laureat al Premiului Nobel, autor al unor studii de filosofia ştiinţei şi filosofie politică, F.A. Hayek a fost una dintre vocile cele mai influente care ne-au avertizat că o civilizaţie liberă trebuie apărată, oferindu-ne repere intelectuale ale defensivei.

Friedrich August Von HAYEK (1899-1992) a fost una dintre marile personalităţi intelectuale ale secolului XX. S-a născut şi a studiat la Viena, obţinând doctorate în drept (1921) şi studii politice (1923) şi orientându-se ulterior către economie. Contribuţiile sale în acest domeniu au urmat linia favorabilă pieţei libere a aşa-numitei Şcoli economice austriece, aducându-i recunoaştere internaţională şi stând la baza invitaţiei de a preda la London School of Economics (1931-1949) şi ulterior la University of Chicago (1950-1962). Ultima parte a carierei sale didactice a fost asociată în primul rând cu Universität Freiburg (1962-1968). Dintre celelalte contribuţii semnificative ale sale la studiul economiei şi societăţii amintim: Drumul către servitute (1944), Individualism şi ordine economică (1948) şi Drept, legislaţie şi libertate (vol. I: 1973, vol. II: 1976, vol. III: 1979).

Premiul Nobel pentru Literatură 2018

Volum nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor din România, categoria Traduceri din literatura universală, ediția 2024

Republica poloneză în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Un stat multicultural şi multietnic unde creştinismul, iudaismul şi islamul coexistă. Cărţile lui Iacob este în acelaşi timp o istorie universală a emancipării sociale şi religioase în mijlocul unei lumi feudale, pline de diviziuni, inegalităţi şi prejudecăţi şi o poveste despre incredibila rebeliune stârnită de Iacob Frank, un tânăr evreu chipeş şi carismatic ale cărui idei scindează curând comunitatea evreiască. Pentru unii eretic, pentru alţii Mesia mult aşteptat, Iacob Frank adună în jurul său, datorită învăţăturilor lui, un cerc de discipoli devotaţi şi schimbă cursul istoriei. Olga Tokarczuk surprinde cu mare atenţie la detalii realităţile epocii, arhitectura, hainele şi obiceiurile, vizitând conace nobiliare, parohii catolice şi case evreieşti cufundate în rugăciune şi în studiul unor scrieri ezoterice. Romanul a devenit un bestseller chiar din momentul apariţiei, fiind nominalizat la Prix Femina étranger şi International Booker Prize şi distins cu Premiul Nike şi Premiul Jan Michalski.

Știai că vikingii au reușit să ajungă în America cu 500 de ani înaintea lui Cristofor Columb?
Și că, secole de-a rândul, au fost teroarea mărilor?

Dacă vrei să afli totul despre vikingi, asta-i cartea pentru tine!

În ea vei descoperi istoria lor, cum trăiau, de ce erau atât de speciale incredibilele lor corăbii, vei afla chiar și cine erau zeii la care se închinau. Cartea are și un joc cu vikingi și instrucțiunile necesare pentru a-ți construi propriul scut, o secure vikingă, un ceas solar... și chiar ciocanul lui Thor!

Te încumeți să pătrunzi în lumea extraordinară a vikingilor?

Ilustrații color de Blanca Millán.

 

Ti-a trecut vreodata prin minte sa te transformi intr-un pirat adevarat? Daca da, pentru tine e cartea aceasta! In ea o sa gasesti tot ce ai nevoie sa stii despre istoria piratilor, viata pe corabie, marile comori, ba chiar si ce mancau in timp ce cutreierau marile in cautare de noi prazi. In plus, cartea contine un joc cu pirati si instructiuni pentru a-ti face propria ta harta a comorii, un steag, o sabie... Te incumeti sa patrunzi in lumea extraordinara a piratilor?

 

După multe luni de planificat trasee, Pofticioșii noștri pornesc din nou la drum! După ce au vizitat în volumele anterioare România cu rulota și Europa de Nord și de Vest cu mașina, vaporul și cu bicicleta, acum vor explora plaje, muzee, parcuri de distracții, dar și istoria și gastronomia a patru dintre cele mai iubite și însorite țări din lume: Grecia, Italia, Franța și Spania! Oh là là! E timpul pentru o super vacanță de vară!

Prezent: Annie Adams abia începe să se obișnuiască cu viața în Castle Knoll când prezicătoarea locală, Peony Lane, îi transmite un mesaj enigmatic, cu doar câteva ore înainte de a fi găsită moartă, înăuntrul conacului Gravesdown. Annie nu are încotro și trebuie să pătrundă în secretele întunecate ale noului său cămin de la țară pentru a afla ce avertisment a încercat Peony să-i transmită, înainte ca noua ei viață să se prăbușească în jurul ei.

Cum să-ți deblochezi adevăratul potențial al creierului și să-ți schimbi viața Și dacă cheia către o viață mai echilibrată s-ar afla deja în mintea ta? Deși părea în culmea succesului (profesoară de economie cu o carieră internațională impresionană), Neeltje van Horen se simțea copleșită de stresul constant și îndoială de sine.

Vindecă rănile din relația mamă-fiică și învață să-ți aperi limitele personale. Dragă mamă: relația cu tine mă doare! abordează cu mult curaj și delicatețe una dintre cele mai complexe relații din viața unui om: relația cu propria mamă.

Lecții pentru o viață traită curajos, de la două bunicuțe călătoare La drum este o invitație savuroasă și curajoasă la a trăi fără amânări și fără frică. Autoarele sunt două bunici simpatice, Eleanor Hamby și Dr. Sandra Hazelip, care pornesc într‑o aventură ce sfidează orice așteptare: călătorii în jurul Pământului, experiențe intense, întâlniri memorabile și lecții de viață care inspiră la orice vârstă. Cu umor, sinceritate și o energie molipsitoare, ele demonstrează că niciodată nu e prea târziu să spui DA necunoscutului.

Primul roman al lui Dennis Lehane Bestseller New York Times Premiul Shamus pentru debut O cabală de politicieni influenți din Boston îi angajează cu bani mulți pe detectivii particulari Patrick Kenzie și Angela Gennaro ca să rezolve o chestiune în aparență măruntă: dispariția unei femei de serviciu care a furat, chipurile, niște documente secrete.

Această carte este o încercare de a circumscrie o contradicţie fundamentală a modernităţii și reprezintă o etapă intermediară în explorarea relaţiei dintre rezonanţă și disponibilitate, o perspectivă care poate aduce o lumină nouă asupra problemelor noastre politice și personale cotidiene, asupra confruntărilor interioare și exterioare pe care le purtăm zi de zi. Poate că, dincolo de toate acestea, ea ne poate ajuta să înţelegem întreaga frustrare și furia faţă de viaţă și societate, precum și disperarea care ne cuprinde în faţa unei lumi care ne este deschisă și disponibilă mai mult ca oricând în istorie. Nu vom găsi originea acestor fenomene în ceea ce continuă să ni se refuze, ci în ceea ce am pierdut, tocmai pentru că ni l-am făcut disponibil și am pus stăpânire pe el. - Hartmut Rosa

Singurul protocol de neuroplasticitate care mareste fizic centrul memoriei

Bunica a uitat cum ma cheama. Mama nu mai recunoaste locuri in care a trait 30 de ani. Tu uiti unde ai pus telefonul. Insa genetica nu mai trebuie sa fie o condamnare, este dovedit faptul ca stilul de viata modifica cu pana la 45% din riscul de dementa. Descopera protocolul Brain Fitness de la Johns Hopkins.

Lapsusurile nu sunt „normale” si nici o consecinta inevitabila a varstei. Sunt un semnal de alarma ca centrul memoriei tale are nevoie de antrenament. Dr. Majid Fotuhi, neurolog de renume mondial si profesor la Johns Hopkins, darama mitul declinului cognitiv si iti demonstreaza ca, prin neuroplasticitate, poti inversa procesul de imbatranire a creierului.

„Creierul Invincibil” este un protocol clinic care a ajutat mii de pacienti sa recupereze functii cerebrale pe care le credeau pierdute definitiv. Rezultatele sunt documentate prin imagistica medicala: o crestere fizica a hipocampului (centrul memoriei) cu un interval cuprins intre 3% si 9% in doar 12 saptamani.

Ce vei gasi in acest protocol

• Testul de diagnostic de 10 minute ? Identifica exact care dintre cei 5 piloni te franeaza (Forma fizica, Somnul, Nutritia, Mentalitatea sau Antrenamentul cognitiv).
• Protocolul Brain Fitness ? Pasii concreti pe care ii poti face acasa pentru a forta creierul sa creeze noi conexiuni neuronale si sa se regenereze.
• Tehnici de super-memorie ? Metodele folosite de campionii mondiali pentru a nu mai uita niciodata un nume, o programare sau o informatie esentiala.
• Planul de protectie anti Alzheimer ? Strategia validata clinic care iti permite sa preiei controlul asupra viitorului tau, indiferent de bagajul genetic.

De ce este acest protocol un ghid indispensabil?

Spre deosebire de sfaturile generale, aceasta lucrare este fundamentata pe autoritatea unuia dintre cei mai respectati neurologi la nivel mondial, oferindu-ti o garantie a rezultatelor:

1. Educatie de Elita

Dr. Majid Fotuhi este absolvent cum laude al Harvard Medical School (MD) si detine un Doctorat in Neurostiinte la Universitatea Johns Hopkins (PhD).

2. Expertiza Academica

Ocupa functia de Profesor asociat la Universitatea Johns Hopkins, institutia numarul 1 in lume pentru cercetare medicala.

3. Validare Clinica

Este Fondator si Director Medical al Centrului NeuroGrow Brain Fitness, unde a obtinut o rata de succes de 84% in restabilirea functiilor cognitive.

4. Cercetator de Renume

Studiile sale despre neuroplasticitate si prevenirea bolii Alzheimer sunt publicate in cele mai respectate jurnale stiintifice, precum Nature si Lancet.

5. Voce Globala in Sanatate

Este expertul la care apeleaza gigantii media precum CNN, ABC News si New York Times pentru solutii reale impotriva declinului mintal.

Rezultatele sunt vizibile la RMN, nu doar pe hartie. Vei descoperi povestea lui Sue, care a trecut de la un scor cognitiv de 1% la 99% in doar cateva saptamani, si vei primi foaia de parcurs pentru a obtine acelasi rezultat. Amintirile tale sunt bunul tau cel mai de pret - asigura-te ca raman cu tine toata viata si transforma neuroplasticitatea in scutul tau impotriva timpului.

„Cred că prima întâlnire cu Eminescu i-a schimbat lui Ștefan Munteanu structura atomilor destinului. A scrutat de atunci opera eminesciană, investind resurse hermeneutice de o inocență doldora de metafizic. A înviorat credința în Eminescu și i-a determinat pe mulți să-l țină și mai aproape de suflet. A aruncat punți peste prăpastia care desparte limbajul filosofic de cel poetic și ne-a trimis, cu noi argumente, către perceperea condiției fericite a poeziei care se aventurează prin imperiile seducătoare ale filosofiei. Ne-a spus că Eminescu a împăcat filosofia cu lumea, că ne-a convertit la înțelepciune cu poezia care emoționează și zări cosmice. Deloc întâmplător, discursul său, consacrat ca o critică a criticii eminesciene, a cucerit, și prin traduceri, orizonturi europene.“

Ion FERCU