Cărți

Biblioteca emoțională pentru copii mici care trăiesc totul intens. Patru povești pentru când se supără, se răzgândesc, așteaptă cu greu sau vor să facă totul singuri. Joaca de-a v-ați ascunselea… face parte din lumea lui Bing!

Biblioteca emoțională pentru copii mici care trăiesc totul intens. Patru povești pentru când se supără, se răzgândesc, așteaptă cu greu sau vor să facă totul singuri. Deghizările… fac parte din lumea lui Bing!

Biblioteca emoțională pentru copii mici care trăiesc totul intens. Patru povești pentru când se supără, se răzgândesc, așteaptă cu greu sau vor să facă totul singuri. Toboganele fac parte… din lumea lui Bing!

Biblioteca emoțională pentru copii mici care trăiesc totul intens. Patru povești pentru când se supără, se răzgândesc, așteaptă cu greu sau vor să facă totul singuri. Abțibildurile… fac parte din lumea lui Bing!

Istoria științei e plină de anecdote legate de marile descoperiri: Arhimede a țâșnit gol din baie strigând „Evrika!”, Galilei a lăsat să cadă obiecte din Turnul din Pisa, un măr i-a picat în cap lui Newton. Pentru că sunt memorabile, obișnuim să le luăm ca atare, fără să ne întrebăm dacă sunt și plauzibile, iar ele ne oferă o versiune schematică, prescurtată a istoriei științei.

Versiune totuși înșelătoare, după cum ne demonstrează cu talent de detectiv Antoine Houlou-Garcia, care cercetează originea acestor anecdote devenite legende, în încercarea de a restabili adevărul istoric. Rezultatul nu e doar o operă de demistificare cu accente ironice, cât, mai ales, o perspectivă realistă și nuanțată asupra dezvoltării științei.

„Știința nu e rodul unui geniu unic, ci a numeroși oameni dintre care știința, în ochii publicului larg, va reține până la urmă doar câteva nume, așa cum se predă la școală, chiar și azi, istoria regilor și a bătăliilor, în timp ce Istoria e mult mai bogată – și mult mai interesantă“ — ANTOINE HOULOU-GARCIA

„Pregătiți-vă să corectați poveștile pe care le-ați auzit, grație unei lecturi accesibile și unei cercetări riguroase a surselor primare. Merele nu cad din cer, și nici geniile!” — Sciences Et Avenir

Adevărat fenomen editorial, Refugiul meu, furtuna mea, prima carte de memorii a scriitoarei Arundhati Roy, apărută sub titlul original Mother Mary Comes to Me, a fost finalistă la Kirkus Prize – Nonficțiune și nominalizată la National Book Critics Circle Award – Autobiografie. Unele dintre cele mai prestigioase publicații și platforme internaționale, printre care New York Times, New York Times Book Review, The New Yorker, TIME Magazine, Guardian, Economist, Elle, BookPage, Booklist, Minnesota Star Tribune, The Times, The Independent, NPR, LitHub, Barnes & Noble, au ales-o „Cartea anului 2025“.

Primul volum de memorii al lui Arundhati Roy, Refugiul meu, furtuna mea, urmărește, cu forța narativă a romanelor sale și cu luciditate, evoluția uneia dintre cele mai puternice autoare ale literaturii contemporane. Acoperind perioada dintre 1962 și 2022, cartea reconstituie traseul interior al unei conștiințe în formare: copilăria fracturată, ruptura necesară, anii de rătăcire fertilă și, în cele din urmă, apariția romancierei și eseistei. Scrise sub impactul unei pierderi decisive, memoriile sunt mai puțin o elegie și mai mult un act de clarificare, o încercare de a înțelege cum se naște o voce, cum se cucerește libertatea și ce preț cere adevărul. Titlul original, Mother Mary Comes to Me, trimite la un vers celebru din piesa Let It Be a formației Beatles, dar și la Mary Roy, mama scriitoarei, pentru care a trăi după regula lui „fie și așa“ era de neconceput. Figura mamei rămâne un catalizator esențial al acestei deveniri: autoritară, vizionară, imposibil de ignorat, o forță redutabilă din care se alimentează scrisul lui Arundhati Roy. Alternând introspecția cu reflecții tăioase despre India, Refugiul meu, furtuna mea este o reconstrucție dureroasă și aproape sacră: o carte despre formarea eului artistic, despre dragostea care rănește, despre rădăcini și despre momentul fragil în care o viață se transformă în roman.

Robinson Crusoe este un minutios jurnal intim, un dosar cu informatii de calatorie ce abunda in detalii de meteorologie, geografie etc., o opera aparent antifictiva. Gratie aceste prime traduceri integrale a romanului, avem sansa intarii intr-o alta logica interpretativa care trebuie sa tina cont de tonul insufletit si emfatic din paragrafele de acumulari si interpretari teologice ale naufragiatului, poor Robinson Crusoe.

Mara infatiseaza chipul comun al vaduvei care se descurca in a oferi copiilor ei un trai mai bun prin strangerea unei mici averi, in vremea in care banul deschidea multe porti si te urca multe trepte pe scara sociala.

Corneliu Baba și eternul feminin

La momentul morții sale, în 2015, premiatul autor de bestseller Sir Terry Pratchett lucra la cea mai bună istorisire a sa de până acum - propria poveste. Creatorul seriei fenomen Lumea Disc, Terry Pratchett este cunoscut și iubit în întreaga lume pentru cărțile sale extrem de populare, umorul său satiric inteligent și umanitatea muncii sale de volutariat. Dar aceasta este doar o parte a imaginii. Înainte de moartea sa prematură, Terry își scria memoriile: povestea unui băiat căruia, la vârsta de șase ani, profesorul său i-a spus că nu va ajunge niciodată nimic și care și-a petrecut restul vieții dovedind că profesorul se înșală. Căci Terry a trăit o viață plină de realizări uimitoare: a devenit unul dintre cei mai îndrăgiți și mai bine vânduți scriitori din Marea Britanie, a câștigat prestigioasa Medalie Carnegie și a fost decorat cu titlul de cavaler.

Știai că: atunci când pisica ta are urechile cât se poate de orientate spre exterior, aceasta nu se simte relaxată? Sau când pisica își împinge creștetul capului în tine, aceasta își exprimă afecțiunea, nevoia de atenție sau spune „tu esti prietenul meu”?

Aceste comportamente (și multe altele!) sunt explicate și ilustrate în detalii viu colorate pentru a te ajuta în creșterea pisicii tale, să se simtă protejată, în siguranță, stimulată și fericită.

Bazată pe cercetări și verificată de către experți în comportamentele animalelor și de către doctori veterinari, cartea Limbajul pisicilor este lectura potrivită pentru cei care știu că pisica face legea.

Acest ghid de conversație este cheia unei comunicări eficiente în situații cotidiene sau neprevăzute, chiar dacă cunoașteți limba la nivel de începător. Accentul se pune pe comunicarea activă, pe claritate și pe orientarea ușoară în text.

• 2 600 propoziţii şi fraze uzuale

• 1 600 cuvinte tematice

• 6 000 cuvinte-titlu în dicţionar

• Transcriere fonetică

• Recomandări şi avertismente

• Anexe utile

Dragi părinți și educatori, Aveți în mână un caiet deosebit. De ce? Pentru că: - încurajează familiarizarea cu cifrele și literele, - nu permite formarea stereotipurilor încurajate de materialele obișnuite, - dezvoltă gândirea matematică, - sprijină înțelegerea unor concepte prin jocuri.

Simularea examenului de Evaluare Națională, susținută de elevii clasei a VIII-a, reprezintă un reper important în parcursul școlar al acestora, deoarece îi familiarizează cu rigorile examenului și le oferă o imagine clară a nivelului real de pregătire atins la disciplina respectivă. Această lucrare se adresează elevilor de clasa a VIII-a care doresc să aprofundeze și să consolideze conținuturile prevăzute de programa școlară pentru disciplina Matematică, în vederea susținerii examenului de Simulare a Evaluării Naționale.

Dragi părinți și educatori, Aveți în mână un caiet deosebit. De ce? Pentru că: - încurajează familiarizarea cu cifrele și literele, - nu permite formarea stereotipurilor încurajate de materialele obișnuite, - dezvoltă gândirea matematică, - sprijină înțelegerea unor concepte prin jocuri.

„La începutul anului, când lansam numărul 1/2025 al revistei Repere curriculare actuale, nimeni nu bănuia cât de provocatoare avea să devină, pentru mediul școlar, perioada următoare, din iunie până în noiembrie, când, iată, lansăm un nou număr al revistei. În acest interval, echipa și comunitatea coagulată în jurul platformei Repere curriculare actuale au continuat dezbaterea despre rolul profesorului și al școlii astăzi, când provocările cărora trebuie să le facă față cei implicați în învățământ sunt din ce în ce mai diverse și mai surprinzătoare. Întâlnirile cu profesorii, care au avut loc la București și la Chișinău, ne-au confirmat nevoia de a dezvolta proiectul. E limpede că, la nivel societal, percepția asupra valorilor și a reperelor în educație s-a metamorfozat, noua realitate de la catedră nefiind pe deplin înțeleasă.

Dragi părinți și educatori, Aveți în mână un caiet deosebit. De ce? Pentru că: - încurajează familiarizarea cu cifrele și literele, - nu permite formarea stereotipurilor încurajate de materialele obișnuite, - dezvoltă gândirea matematică, - sprijină înțelegerea unor concepte prin jocuri.

Primele doua studii sunt dedicate configurarii unei genealogii istorice a conceptului de virtualitate, pentru a demonstra ca virtualitatea digitala, pe care contextul actual ne provoaca sa o intelegem, nu este decat o ipostaza istorica a unei idei mai vechi care a aparut ca urmare a aporiilor si tensiunilor intrinseci gandirii antice si, in special, ale platonismului. Studiul meu, arata cum imposibilitatea de determinare a ideilor ultime ale mintii, caracterul lor inefabil si, in acelasi timp,fondator pentru orice ordine sistematica a intelegerii si a lumii, a lasat deschis un spatiu al virtualului in care valorile insele (Binele, Frumosul, Adevarul) se prefigureaza ca nise virtualitati niciodata manifeste ca atare. Pornind de aici, gandirea medievala a preluat aceasta sugestie si a dezvoltat pentru prima oara conceptul propriu-zis de virtualitate in coordonatele filosofiei crestine, pentru a desemna modalitatea in care entitatile spirituale (sufletul, ingerii, Dumnezeu insusi) se manifesta inrealitatea fizica prin efectele pe care le produc.

Două scenarii de filme polițiste Vă invit să pășiți în aceste povești cu simțurile deschise. Să vă lăsați purtați nu doar de intrigi și mister, ci și de întrebările pe care le deschid. Să-l urmați pe Jean Sima în încercarea lui de a repara istoria și pe Dominic în încercarea lui de a nu se pierde într-o lume unde până și martorii sunt, uneori, nu doar miopi, ci mitologici. Iar dacă, pe parcursul lecturii, veți simți că realitatea se fisurează puțin sub picioarele voastre, nu vă temeți. Înseamnă doar că scenariile și-au făcut treaba. - Andrei Redinciuc

Paradigme culturale și experiențe spirituale Fără a include experiența spirituală, ca formă radicală de cunoaștere, nu se poate contura o înțelegere adecvată a complexității realității. Experiența spirituală are specificitatea sa în a aduce noi soluții la problemele și crizele de astăzi. Practica spirituală este o modalitate de a descoperi mereu ceva nerelevat anterior, iar acest fapt poate fi explicat dacă luăm în considerare că fiecare ființă umană are modul său propriu de a urma o cale spirituală. Istoria practicilor spirituale nu este una repetitivă, fiecare epocă istorică a adus ceva diferit și nou. Dacă filosofia este astăzi înțeleasă nu doar ca o întreprindere teoretică și speculativă, ci mai degrabă conectată la o modalitate de experiențialitate practică, la un mod de viață, atunci practica spirituală este cu siguranță o parte a acesteia.

Într-o școală situată într-un cartier privilegiat al Bucureștiului anilor '70, elevii normali învață cot la cot cu progeniturile nomenclaturii comuniste. Adolescenți, ei încep prin a fraterniza, apoi devin conștienți de tot ceea ce îi separă - într-o societate care proclama abolirea definitivă a claselor și a diferențelor sociale. Douăzeci de ani mai târziu, într-o vară, naratorul și câțiva dintre foștii lui colegi, emigrați ca și el, se află în București. El decide să-i adune într-o seară în grădina casei părintești. Acolo ei își amintesc și își confruntă traiectoriile de viață, între România și diferitele țări în care au ales să trăiască. Suspansul născut în această seară a regăsirii se preschimbă în poveste, pe măsură ce destinele lor se împlinesc de-a lungul anilor.

Cele trei volume ale ANAMTEMELOR pot fi considerate, din aceasta perspectiva, trei brate ale unei delte. Brazdate de o retea de „canale”, uneori secate prin schimbarea albiilor, alteori transformate in insule plutitoare ori balti inchise. De pe grindul pe care s-a insingurat, autorul inregistreaza doar ecourile, vibratiile si reziduurile cataractelor, cheilor sau meandrelor prin care a curs chiar viata lui.

Interviuri, anchete și portrete literare Cartea de față este o antologie de interviuri și portrete literare în dialog cu diferiți scriitori și artiști, invitați de-a lungul timpului ai revistei Zona Literară. Deoarece această selecție de dialoguri literare stă ca mărturie culturală și documentară pentru literatura română contemporană, în ultima parte a cărții am introdus și o anchetă literară găzduită între paginile revistei, anchetă la care au răspuns scriitori din țară, dar și din diaspora. Răspunsurile și viziunile variate din ancheta literară pot fi privite și interpretate ca făcând parte dintr-un proiect de cercetare de sine stătător, dar ele vin și completează de multe ori temele de identitate culturală, literară, de apartenență la o generație literară anume, discutate în prima parte a cărții.

Loreta Popa face, în poezia sa, decupaje dintr-o realitate trăită sau doar visată, cu determinarea celui care știe că până și veșnicia clipei poate fi luată în posesie numai prin cuvânt. Dar dincolo de abstracțiuni, este freamătul unei lumi concrete care nu poate fi înțeleasă decât prin iubire, care nu se lasă văzută deplin decât cu ochii minții: „Frunze răvășite de iubire/ se scurg prin trupurile copacilor; am înțeles că răbdarea/ e o altă formă de iubire;/ lasă-mă să închid ochii,/ să-ți dăruiesc o lume...”. Astfel, contactul cu lumea trece printr-un filtru care spiritualizează materia, Dumnezeu însuși este cel care ia, în chip recurent, forma luminoasă, imprimă clipei revelația. O obsesie a poeziei Loretei Popa o reprezintă prezența sufletului în materie, în carne, în sânge, expresia unei transcendențe care dă sens existenței, în fond. Ceea ce face nota distinctă și conferă acuitate poeziei din acest volum, fie observație umană, fie trăire și ardere a timpului omenesc, este atenția cu care poeta privește în jur și vede în durata unei clipe, pe care o poate dilata infinit, o scenă, o expresie a unei fețe, un gest, un amănunt cotidian, aparent nesemnificativ, care se transferă pe retina memoriei. Iar din spectacolul lumii, tragic sau comic, rămâne, în final, doar fascinația. - Adrian Alui Gheorghe

După primele pagini, impresia e excelentă: avem, evident, o scriere inteligentă, în care fiecare frază e exactă și surprinzătoare, când argotică și când intelectuală, de cele mai multe ori ambele la un loc. Text de o incredibilă oralitate, de o mare finețe în privința psihologiei adolescentine, de o știință a mimării naivității împinse până la marea artă. O carte care merită citită pentru frazarea ei mereu „pe fază”, prospețimea punctului de vedere și libertatea de expresie a poeziilor cu care e presărată. O lectură pentru iubitorii de literatură pur și simplu, dar și pentru cei ce vor să găsească în cărți „sensul vieții”. - Mircea Cărtărescu

Despre această comedie s-au scris, în scurta ei existență, atât de multe lucruri favorabile și nefavorabile, încât autorilor le este greu să mai adauge ceva acestui concert confuz și cu multe voci. Se pare că este „o satiră senzațională despre dragoste, bogăție și război”, dar și „o dramă urâtă, cinică și pesimistă, căreia îi lipsește adevărul” (Christian Science Monitor), „o piesă de Ioan Botezătorul” (Freethinker) și „o bucată crudă, murdară de simbolism” (Sheffield Daily Telegraph), „un deschizător de ochi pentru spectatorii frivoli” și „o parabolă scufundată”. „Omorâți-i”, a scris un critic berlinez despre autori, în timp ce Kerr a întâmpinat cu inima deschisă „prima pereche de frați” și așa mai departe. Ar fi prea amănunțit să alegem toate stafidele din prăjiturile critice coapte acasă și în altă parte.

• Ediție bilingvă: română-italiană. Cititor nemântuit al suprarealiştilor, dadaiştilor şi expresioniştilor autohtoni şi străini, Virgil Mazilescu a evitat programatic în propria poezie platitudinea şi previzibilul fastidios, folosind sistematic unele procedee de bruiaj al comunicării anodine, supuse raţiunii practice, instaurând, în schimb, o dezordine elocventă, epică, prin aglutinarea unor inserturi disparate, frapante, insidioase. Feluritele dislocări şi derapaje ale mesajelor se fac în favoarea unei gratuite semantici a hiatusurilor şi omisiunilor menite să sfideze logica şi limbajul poetic convenţional.

Ce înseamnă „acasă” atunci când viața se împarte între două lumi? Unde se sfârșește plecarea și unde începe, cu adevărat, întoarcerea? Povești călătoare, antologia coordonată de Ciprian Apetrei, este una dintre cele mai ample și mai sensibile radiografii ale diasporei românești contemporane. Reunind volumele I-IV, ediția integrală adună zeci de autori din toate colțurile lumii, într-un corpus de mărturii despre identitate, dor, ruptură, adaptare și regăsire. Sunt povești despre curaj și fragilitate, despre pierdere și reconstrucție, despre vieți trăite între „aici” și „dincolo”, între „aici” și „acolo”. Fiecare text este o confesiune, dar, împreună, ele alcătuiesc o hartă afectivă a unei generații aflate în mișcare, o memorie comună a celor care au plecat fără a-și părăsi, cu adevărat, rădăcinile. Prin forța autenticului, prin diversitatea vocilor și prin profunzimea experiențelor, volumul Povești călătoare depășește statutul de simplă antologie și devine o cronică vie a unei Românii răspândite în lume, dar unită prin aceeași limbă a inimii. O carte pentru cei plecați. O carte pentru cei rămași. O carte pentru toți cei care au învățat că „acasă” nu este doar un punct pe hartă, ci un adevăr pe care îl porți cu tine, oriunde ai fi. - Christian Crăciun

Contribuția științelor experimentale la problema epistemologică Deși oamenii acceptă ușor complexitatea fenomenelor materiale, se feresc de ideea unei realități spirituale care le dă naștere. Omul de știință, chiar dacă se crede ferm pe terenul cunoașterii, rămâne, de fapt, dependent de presupuneri și de un plan spiritual nevăzut. Progresul științific nu sporește neapărat cunoașterea esențială: legile și principiile fundamentale rămân la fel de enigmatice ca în urmă cu mii de ani, iar acumularea de informații exacte nu poate compensa lipsa unei viziuni de ansamblu. Precizia formală devine o iluzie, dacă nu se ține cont de contextul general al fenomenelor. Înțelegerea profundă a lumii necesită străbaterea ordinii interioare a spiritului, recunoașterea semnificațiilor și funcțiunilor reale ale lucrurilor și evenimentelor. Autorul cărții critică specializarea excesivă a cercetării, care riscă să transforme știința într-un simplu meșteșug tehnic, pierzându-și scopul de a descoperi adevărul. Analiza obsesivă a detaliilor, izolarea disciplinelor și neglijarea perspectivei globale pot reduce cunoașterea la confuzie și erori. În acest context, știința poate deveni un instrument de inducere în eroare, dacă pierde contactul cu adevărata sa misiune: slujirea Vieții și a Adevărului. Concluzia lui Alexandru Mironescu este că omul de știință trebuie să depășească limitele planului material și al specializării înguste, redobândind o viziune de ansamblu. Doar astfel cunoașterea capătă sens și relevanță, iar raportul Om-Adevăr, problemă fundamentală a cunoașterii, poate fi abordat cu adevărat. - Vianu Mureșan

K.V. TWAIN (nume real Diana Carligeanu) (nascuta in 1981) este o scriitoare romana bilingva cu diplome de la Williams College si Harvard University (ambele din SUA) si alte studii in Anglia si Japonia. A publicat o nuvela si doua volume de poezie, plus traducerea sonetelor lui Mihai Eminescu. Lucrarile sale au aparut in reviste din Romania si strainatate.