Cărți

Autorul bestsellerului mondial Mica enciclopedie Ikigai ne oferă o nouă perspectivă strălucită asupra înțelepciunii antice a stoicismului, actualizată pentru universul în care trăim.

Doar cei demni supraviețuiesc Probelor Legământului.

Cartea Codul creierului îți prezintă în premieră cercetări neurologice de ultimă generație și te introduce noul și fascinantul domeniu al neuroștiinței clinice, conform căreia creierul are puterea de a preveni și trata o varietate de tulburări neurobiologice, de la autism la tulburarea de deficit de atenție. Cu cercetări neurologice inovatoare prezentate într-un mod accesibil și ușor de înțeles, cartea te învață cum să-ți accesezi la maximum abilitățile cognitive și îți arată:

La periferia marelui oraș Lahore din Pakistan, o lună galbenă imensă atârna aproape de orizont când bărbații au venit cu câini, arme și bâte de crichet. În fața colibei familiei lui Lalloo de la marginea unei cărămidării, fratele său a fost ucis. Incapabili să-și alunge amintirea acelei nopți cumplite, părinții și surorile lui Lalloo rămân captivi acolo: cuptorul scoate neîncetat trâmbe de fum negru în timp ce ei trudesc, cărămidă cu cărămidă, ca să-și plătească datoriile. Pentru a-i salva, Lalloo trebuie să se elibereze de trecut și să-și dăltuiască un destin propriu.

 

Uneori sunt trist, câteodată furios și alteori curajos. Dar cel mai mult îmi place să fiu fericit! O carte despre sentimente și stări sufletești, o invitație la discuții, la joc de rol, mimă și interpretări.

Are burtă rotundă purcelul mereu. Și eu! O carte interactivă, care te invită să-ți descoperi corpul într-un mod jucăuș și distractiv.

„Bine ai venit în familie!”, îmi spune Nina Winchester, în timp ce îmi strânge mâna. Acest job este ultima mea șansă de a începe o nouă viață. Șansa de a mă reinventa, de a fi altcineva. Dar în curând voi afla că secretele familiei Winchester sunt mult mai întunecate decât ale mele…

Aceasta este prima lucrare care validează științific suferința oamenilor „prea puternici”. Depresia funcțională nu se manifestă prin tristețe vizibilă, ci prin anhedonie – incapacitatea de a simți bucurie, mascată de un perfecționism epuizant. Bazat pe studii clinice și nu pe sfaturi motivaționale, ghidul Dr. Judith Joseph oferă protocolul celor „5 V”, singura metodă dovedită pentru a reconecta succesul exterior cu liniștea interioară.

Prelungește-ți viața și sporește-ți vitalitatea cu planul biblic bazat pe înțelepciunea antică! În lumea biblică, oamenii trăiau până la 175 de ani. Nu existau inflamația cronică, diabetul, oboseala, anxietatea sau afecțiunile digestive, pentru că hrana era simplă, naturală și consumată cu măsură, așa cum a fost lăsată de Dumnezeu. Fiecare masă era un motiv de rugăciune și recunoștință pentru toate darurile pământului.

„Activități matematice. Înmulțirea numerelor” este caietul care îi ajută pe copiii de 8–9 ani să descopere înmulțirea într-un mod plăcut, jucăuș și accesibil. Conceput pentru a sprijini ceea ce învață la școală, acest volum transformă exersarea matematicii într-o activitate relaxată, plină de culori și personaje prietenoase. Fișele sunt detașabile, ceea ce permite copilului să lucreze oriunde și oricând, în ritmul său.

VIAȚA ESTE CU ADEVĂRAT SIMPLĂ, DAR OAMENII INSISTĂ SĂ O COMPLICE Cunoaște-ți limitele competenței și nu te apuca niciodată de ceva nou doar din plictiseală! Care e rolul destinului? Care e rolul banilor?

Plecare, plecări e o operă de ficțiune – dar asta nu înseamnă că nu e adevărată. E povestea unui bărbat pe nume Stephen și a unei femei pe nume Jean, care se îndrăgostesc unul de altul în tinerețe, dar se despart și ajung să-și mai dea o șansă la bătrânețe. E povestea unui Jack Russell Terrier în vârstă, pe nume Jimmy, admirabil de inconștient de propria mortalitate.

Istoria spune că n-a fost decât muza unui bărbat. Istoria se înșală. În noiembrie 1973, o legendă dispare, lăsând în urma ei doar o rochie din mătase albă și o întrebare: Ce s-a întâmplat cu Astrid Bricard? 1917. Mizza Bricard, o orfană de șaisprezece ani, ajunge la o petrecere, unde e înconjurată de cele mai controversate femei din Paris, printre care se numără și Coco Chanel. Vede ce așteaptă societatea de la o femeie singură pe lume și, în acea noapte, jură că nu va deveni niciodată un subiect de bârfă din cauza celui care i-a plătit perlele de la gât. Acest jurământ o va călăuzi zeci de ani, prin case de modă celebre, până când, în cele din urmă, numele ei va deveni o legendă.

Roman bazat pe un podcast cu Demi Moore Primul roman dintr-o trilogie provocatoare, despre o femeie prinsă între siguranța căsniciei și amintirile unui trecut pasional. Diana Wood are o slujbă care îi place și un soț pe care îl iubește. Își petrec tot timpul împreună – ba chiar lucrează în același birou. Au un copil, iar căsnicia lor e bazată pe iubire, dar nu tocmai pe genul acela de iubire. Însă e bine și așa.

Finalist Shirley Jackson Award (2021) Autorul romanului Anihilare revine cu un thriller hipnotic despre conspirații întunecate, specii pe cale de dispariție și sfârșitul lumii. Experta în securitate Jane Smith primește un plic în care se află cheia unui depozit unde descoperă o pasăre colibri împăiată și indicii care o conduc la o salamandră mumificată. Silvina – femeia moartă care i-a lăsat mesajul – este o cunoscută activistă de mediu acuzată de terorism și fiica unui industriaș argentinian. Iar în clipa în care Jane ia colibriul din depozit, declanșează o serie de evenimente care scapă rapid de sub control. Times

„Steagurile lumii” este o carte interactivă care îi ajută pe copii să învețe țările și steagurile lor printr-o activitate practică și plăcută. Copiii lipesc peste 200 de autocolante cu steaguri pe hărțile fiecărui continent, identificând ușor statele recunoscute de Organizația Națiunilor Unite și locul lor pe hartă. Cartea include hărți ilustrate ale Asiei, Europei, Africii, Americii, Oceaniei și Antarcticii, cu spații dedicate autocolantelor.

Fără să știe, Ly și Sofi pornesc pe urmele unui secret vechi de aproape un mileniu, într-o aventură care le va purta din nou prin spațiu și timp.

Totul începe în 1141, la Biserica Saint-Denis, al cărei abate descoperă două medalioane ascunse sub o lespede misterioasă. Patru secole mai târziu, o alchimistă din Parisul temutei regine Caterina de Medici primește de la același abate un elixir cu puteri neașteptate.

Când Ly și Sofi, cele două prietene din București, sunt prinse în acest mister, rezultatul nu poate fi decât o călătorie fantastică prin biblioteci medievale, laboratoare alchimice și scene pariziene. Însă nu toţi călătorii în timp au cele mai bune intenţii.

Pe măsură ce măștile cad, Ly și Sofi descoperă că magia, știinţa și tenacitatea pot dejuca cele mai egoiste planuri. Romanul îmbină misterul istoric, umorul și science-fictionul, într-o poveste despre curaj, prietenie și legătura nevăzută dintre trecut, prezent și viitor.

Ianuarie 1982. Sculptoriţa columbiană Feliza Bursztyn moare într-un restaurant din Paris. Avea patruzeci şi opt de ani. Era în compania soţului ei şi a patru prieteni. Unul dintre ei, scriitorul Gabriel García Márquez, a scris ulterior un articol în care constata simplu, dar plin de mister: „a murit de tristeţe”. În roman, Juan Gabriel Vásquez pleacă de la aceste cuvinte în încercarea de a investiga viaţa secretă ori necunoscută a unei femei extraordinare.

Feliza Bursztyn a provocat permanent, prin viaţa şi opera sa, atât societatea columbiană, cât şi scena artistică internaţională. Fiica a doi expatriaţi evrei din Columbia, artistă revoluţionară al cărei spirit critic şi rebel a fost considerat adesea un pericol de către regimul politic al vremii, viaţa Felizei Bursztyn a ilustrat tensiunile secolului XX şi, mai presus de toate, năzuinţa femeilor de a-şi putea controla propria existenţă.

„Realitatea, ficţiunea, o imaginaţie iscoditoare şi un mare talent de povestitor se contopesc în acest minunat roman biografic ce scoate la lumină multă frumuseţe, durere şi tragedie. Toate numele Felizei nu e doar o nouă operă valoroasă din palmaresul deja impresionant al lui Vásquez, ci şi o nouă performanţă ce-i confirmă autorului columbian poziţia în rândul talentelor de marcă ale Americii Latine contemporane.” (World Literature Today)

„Temele obişnuite ale lui Vásquez reuşesc să construiască în această biografie romanţată o demonstraţie extraordinară a modului în care violenţa politică ajunge să corodeze şi să îngrădească totul şi cum tragedia bate la uşă în momentele în care te aştepţi cel mai puţin.” (El País)

„O carte foarte bună. Atât prin forţa şi amploarea prozei sale, cât şi prin legătura acesteia cu ceea ce poate fi terenul cel mai fertil al limbajului ficţiunii şi, prin extensie, al literaturii: capacitatea de a depăşi limitele, de a investiga zonele ascunse, ceea ce nu se vede, ipoteza primă. Vásquez, cu o umanitate incoruptibilă, construieşte o persoană, adică o legendă. Nu există un omagiu mai mare şi mai plin de sens.” (La Opinión de Málaga)

Toate numele este o parabolă complexă despre memoria colectivă şi instituţiile menite s-o păstreze. Într-un oraş care se găseşte într‑un timp şi un spaţiu nedeterminate se află Arhiva Generală, locul unde sunt inventariate toate numele ce au existat, există sau vor exista vreodată. Alături de ea, Cimitirul General se infiltrează printre aşezămintele celor vii. Într-o zi, un funcţionar al arhivei porneşte în căutarea unui nume de femeie, iar această aventură îl va purta din lumea celor încă vii pe tărâmul celor dispăruţi.

„Îmi este din ce în ce mai greu să pun nume personajelor, trăim într-o epocă în care suntem tot mai mult un număr și tot mai puțin un nume. Societatea de azi nu vrea să știe cum mă numesc, ci ce numere am: numărul cărții de credit, cel al codului pentru a extrage bani dintr-un bancomat, numărul permisului de conducere, al documentului de identitate… Timp de secole, numele a constituit identitatea. Acum, însă, identitatea se dizolvă încetul cu încetul.” (José Saramago)

„Toate numele este un roman uluitor, un amestec de farsă, umor macabru, suprarealism și fior tragic, ce descrie cu o extraordinară acuratețe singurătatea omului modern și nevoia universală de afecțiune și comunicare, dezvăluind totodată fragilitatea graniței ce-i separă pe cei vii de cei morți.” (Publishers Weekly)

„Romanul, așa cum îl înțeleg eu și cum îl scriu, ar trebui să tindă întotdeauna spre «exces». Romanele «clasice» sunt, ca regulă generală, «excesive».” (José Saramago)

„Un roman care are suflet, unul pe care Saramago îl dăruiește cititorilor săi cu toată generozitatea lui magică, ingenioasă, inteligentă și afectuoasă.” (Samantha Harvey)

 

Acest roman inventiv – irezistibil pentru fanii unor cărţi precum Pisica musafir de Takashi Hiraide sau Oraşele invizibile de Italo Calvino – spune povestea unui cuplu de tineri care ajung din întâmplare stăpânii unui pisoi adorabil şi jucăuş.

Cu ochi strălucitori şi coadă stufoasă, animăluţul, botezat Gogoaşă, dă peste cap viaţa din apartamentul lor înghesuit. Dar lucrurile nu se opresc aici, fiindcă o felină atrage imediat alta, oferindu-le astfel celor doi soţi ocazia de-a pătrunde în lumea fantastică a pisicilor. O meditaţie asupra felului de-a fi al felinelor şi în acelaşi timp o scrisoare de dragoste adresată acestora, romanul urmăreşte relaţia dintre cei doi tineri şi pisicile cu care locuiesc, dar şi cu cele care le populează închipuirea.

Jonglând cu graniţele dintre realitate şi imaginaţie, Pisici inexistente ne face cunoştinţă cu o galerie de feline cu adevărat extraordinare, care sfidează legile fizicii şi chiar moartea, cad din cer, răsar din pământ, se schimbă întruna, zboară, plutesc sau se evaporă. Alcătuit din şaizeci de capitole scurte, scrise în stilul elegant şi sclipitor al lui Yu Yoyo şi ilustrate chiar de autoare, romanul Pisici inexistente este o celebrare a vieţii cotidiene şi a pisicilor care o fac mai savuroasă.

„Un roman absolut fermecător, mai ales pentru iubitorii de pisici, care ar putea susţine că fiecare fărâmă de magie din paginile sale este, de fapt, cum nu se poate mai adevărată.” (Booklist)

„O carte care se pricepe de minune să povestească cum viaţa poate fi dată peste cap de apariţia unei pisici.” (The Bookseller)

„O lume care li se va părea deopotrivă familiară şi încântător de fantastică iubitorilor de pisici de pretutindeni.” (The Washington Post)

Cartea Andreei Gruev-Vintila prezintă un concept care ar putea să revoluţioneze viziunea asupra violenţei conjugale şi traducerea ei în plan juridic. Controlul coercitiv, concept central al unei abordări globale a violenţei conjugale şi intrafamiliale ca încălcare a drepturilor omului, desemnează un repertoriu de comportamente opresive bazate pe privilegiul dat de sex. De cele mai multe ori, cel care adoptă o asemenea linie de conduită este bărbatul, iar victimele sunt mama şi copiii.

• Cum atacă agresorii familiali nu doar în timpul vieţii în comun, ci chiar şi după despărţirea cuplului drepturile, libertatea şi sănătatea victimelor?
• De ce efectele controlului coercitiv sunt devastatoare şi de durată?
• Cum poate fi reperat acest precursor major al feminicidelor, care constituie şi contextul major al violenţelor împotriva copiilor?

Controlul coercitiv. În miezul violenţei conjugale răspunde la aceste întrebări, precum şi la multe altele, arătând că violenţa domestică nu este o chestiune de patologie personală sau de conflict conjugal/parental, ci o formă de captivitate şi violenţă socială.

Cartea are un triplu obiectiv:

1. Să ofere informaţii riguroase din punct de vedere academic şi relevante din punct de vedere social necesare pentru descifrarea acestor comportamente înainte ca agresorii să folosească diverse forme de violenţă pentru a controla victimele.
2. Să promoveze o cultură comună propice dialogului interdisciplinar, interprofesional şi societal pentru a ameliora siguranţa victimelor şi a reduce impunitatea agresorilor.
3. Să le explice profesioniştilor şi persoanelor afectate elementele-cheie ale acestei abordări, bazate pe cercetarea ştiinţifică şi promiţătoare pentru justiţia penală, civilă şi protecţia copilului, pentru a transforma practicile şi percepţiile asupra violenţei domestice şi pentru a garanta drepturile omului, ale femeilor şi copiilor inclusiv în cadrul familiilor.

„Lecția pământului în cultura română trimite la timpuri mitologice. Pe atunci, nu se puteau imagina viața în afara pământului și pământul în afara vieții. De aceea, oamenii datorau un respect sacru față de pământ, pe care-l adorau aidoma apei, focului și aerului. Românii nu au făcut excepție de la această viziune, adorând pământul ca pe-o zeitate, cinstindu-l și, mai presus de toate, lucrându-l cu grijă, ca să producă hrană, să ofere adăpost și să ocrotească viața.” Academicianul Ioan-Aurel Pop ne oferă, în prezentul volum, o minuțioasă analiză a locului deținut de pământ – și de proprietatea asupra pământului – în epoca medievală românească, însă cu dese trimiteri și la realitățile europene ale perioadei. Iar preocupările sale nu se limitează la aspectele economice, sociale sau juridice, ci le vizează și pe cele legate de identitatea națională, plasate în acest context. Așa că, în mod firesc, nu uită să compare mereu situațiile existente, într-o privință sau alta, în Moldova, Muntenia și Transilvania. Poate și pentru că e de acord cu ideea de unitate formulată de Nicolae Iorga: „În timpurile cele vechi, românii nu făceau nicio deosebire în ceea ce privește ținuturile pe care le locuiau; pentru dânșii, tot pământul locuit de români se chema Țara Românească. Țara Românească erau și Muntenia, și Moldova, și Ardealul, și toate părțile care se întindeau până la Tisa chiar, toate locurile unde se găseau români. N-aveau câte un nume deosebit pentru deosebitele ținuturi pe care le locuiau și toate se pierdeau pentru dânșii în acest cuvânt mare, covârșitor și foarte frumos de Țară Românească”. Presărată ici și colo cu amintirile autorului (care nu este totuși „pe deplin împăcat cu un asemenea procedeu”) și având în unele locuri „un iz polemic, uneori abia perceptibil, alteori subliniat direct”, Pământul și Țara în Evul Mediu românesc constituie, în mod cert, o lucrare aparte.

Cuprins:

• Pământul în secolul al XIII-lea în interiorul și în afara arcului Carpaților
• Din ce era formată o moșie?
• Pământul, stăpânii și supușii în Țara Românească și Moldova în Evul Mediu
• Moștenirea pământului de către femei
• Legăturile dintre oameni și rostul lor; numele de Țara Românească în Evul Mediu
• Concluzii: sentimentul pământului la români

O carte esențială pentru înțelegerea unei perioade întunecate a istoriei, "Eu sunt B-14849: Povestea băiatului de 13 ani care a supraviețuit lagărului de la Auschwitz", de Octavian Fülöp, apărută la editura Omnium, este o mărturie cutremurătoare și profund personală. Nu este o simplă relatare a ororilor Holocaustului, ci o incursiune în psihicul unui copil forțat să își piardă inocența într-unul dintre cele mai terifiante locuri create vreodată de om.

Fără a exagera câtuși de puțin, Maurice Zundel este considerat unul dintre cei mai importanți mistici ai întrupării din secolul XX. Deși nu poate rivaliza cu sistematizările marilor teologi din Țara Cantoanelor – protestantul Karl Barth și catolicul Hans Urs von Balthasar – intuițiile aforistice ale preotului elvețian sunt adevărate „scurtături spre cer”. Calitatea lor mistică este dată de Misterul necuprins al Dumnezeului înomenit prin Întruparea Fiului, un mister care traversează practic toate scrierile sale. Fie că vorbește despre „infinitul din om” ori despre „tăcerea din care ne naștem” sau încă despre „omenirea care e menită să devină ostie”, Zundel vorbește neîncetat despre Dumnezeu și om împreună, ca „despre o poveste în doi, care începe aici cu noi”. Dacă la începutul secolului trecut Charles Peguy constata cu amărăciune că „multe încep cu mistică, dar se termină în politică”, misticismul realist al lui Zundel reflectă întâlnirea lui Moise cu Dumnezeu din rugul aprins: martor al celor două războaie mondiale, angajat în lupta pentru dreptate și pace, preocupat de probleme concrete precum organizarea socială, suferința celor nevinovați și educația copiilor, preotul militant ajunge să afirme „eu nu cred în Dumnezeu, eu îl trăiesc”.  - Marius Taloș

Székely Ervin s-a născut la Salonta în 19 august 1957. A terminat Facultatea de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai în 1981. A lucrat în calitate de consilier juridic la Salonta, a fost ziarist la săptămânalul Ifjúmunkás şi la cîteva alte publicaţii. În perioada 1992-2004 a fost deputat în Parlamentul României, după care a devenit secretar de stat la Ministerul Sănătăţii. În prezent este realizator în cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune.
A publicat şapte volume: Magyarázom a rendszerváltást (Explicaţii asupra schimbării – eseuri) Bucureşti, Editura Maiko 2000; Az Andropov-terv (Planul Andropov – eseuri) Bucureşti, Editura Maiko 2003; A műember (Omul artificial – roman) Bucureşti, Editura Maiko 2009; A feljelentés (Denunţul – roman) Oradea, Editura Könyvmester 2011; Bársonyszék és aszfalt – Oradea, Editura Riport 2014. Această carte a apărut în traducere românească la Bucureşti, Editura Curtea Veche în 2016 sub titlul Jilţ şi caldarâm; Egy asszimiláns feljegyzései – Bucureşti Editura Curtea Veche 2017. Această carte a apărut concomitent în traducere românească tot la Editura Curtea Veche în 2017 sub titlul Cum am devenit român; Szerelmes szakácskönyv szingliknek – Oradea, Editura Ratio et Revelatio 2018. Această carte a apărut în traducere românească tot la Editura Ratio et Revelatio în 2019 sub titlul Carte de bucate şi de dragoste. Tot la Ratio et Revelatio au mai apărut: Dragostea, Securitatea și neuroxotina (2024), Szerelem, Szeku, idegméreg (2024), Cum am devenit român. Însemnările unui asimila(n)t (2024).

Într-o lume în care graba a devenit obişnuinţă, această carte te întoarce acolo unde timpul ştia să curgă altfel. Inspirată din realitate, povestea îşi are rădăcinile în satul natal, locul celor mai frumoase amintiri şi al copilăriei libere.

Un timp al dorului, un loc care a modelat trăirile ce se descoperă acum între paginile acestei cărţi.

Rând după rând, vei fi transpus în simplitatea care devine bogăţie, acolo unde bucuriile adevărate se arată în formele lor cele mai pure. O invitaţie de a te regăsi în propriile amintiri.

- Ce zici tu? Că din punct de vedere naturalist realitatea e un hazard plin de complicații, iar din punct de vedere creștin realitatea e viciată?

- În ambele cazuri, realitatea este defectă.

Casian este un antinatalist convins. Ar fi preferat să realizeze acest lucru înainte să facă parte din speranțele altui destin pentru o familie și o căsnicie obișnuită, numai pentru a ruina totul prin dificultățile sale de ordin mental și sufletesc în a aduce viață pe lume. Ani mai târziu, el este pus în situația să își justifice convingerile în fața unei gazde nicidecum întâmplătoare, o contesă la venerabila vârstă de optzeci de ani care prețuiește intimitatea.

Isidora are motivele ei să asculte și mai ales să chestioneze, ba chiar dispune de mijloacele prin care să-l trimită pe Casian într-o călătorie ieșită din comun - un traseu la granița dintre imaginar și realitate al etapelor prin care cineva poate ajunge să îmbrățișeze astfel de vederi presupus radicale.

Ce se ascunde dincolo de un nume devenit simbol?

Cimitirul Bellu este, pentru cei mai mulți, un loc al tăcerii și al marilor personalități ale României. Puțini știu însă povestea omului și a familiei care au stat la temelia acestei necropole devenite reper național.

În Bellu, povestea unei familii și a necropolei unei națiuni, Constantin-Iulian Tănașcu reconstituie, cu rigoare documentară și talent narativ, saga unei familii aromâne care a traversat Balcanii, imperii și epoci, lăsând urme adânci în istoria României moderne. De la Pella lui Alexandru cel Mare până la Bucureștiul fanariot și pașoptist, de la diplomație și finanțe la artă, filantropie și politică, familia Bellu se dezvăluie ca o forță discretă, dar decisivă.

Cartea este, în același timp, o biografie colectivă, un studiu genealogic și heraldic, dar și un ghid simbolic al celei mai importante necropole din România, o adevărată bibliotecă de piatră a memoriei naționale.

Cultura legumelor in camp si solarii