Cărți

Astăzi majoritatea specialiștilor îl situează pe Kālidāsa în secolul V d.H., în vremea regelui Candragupta al II-lea (în jurul anului 413 d.H.) ce a domnit în Ujjayinī, oraș din nord-vestul Indiei.

Se pare că poetul ar fi fost chiar unul din „cele nouă giuvaiere” ce împodobeau curtea regelui, nouă faimoși poeți adunați în jurul acestui mecena indian, mare iubitor al artelor. Din tot ce a scris Kālidāsa apare evident că a primit o instrucție completă în ceea ce ținea de cultura clasică a brahmanismului (religie, filozofie, gramatică, retorică, astrologie etc.), dar și faptul că a călătorit mult, completându-și cultura prin contactul direct cu tradițiile, clima și peisajele atât de diverse ale Indiei. Nu se poate spune, citindu-i opera, că ar fi fost vișnuit sau șivait, ambele variante ale hinduismului fiind deopotrivă prezente, tratate cu egală simpatie și folosite mai ales ca sursă de inspirație și depozit mitologic.

Kālidāsa cunoștea în amănunt mitologia puranică, fără a fi produs totuși poezie devoțională ori cu nuanțe mistice; el este mai degrabă un hedonist, bucurându-se de lumea „numelui și formei”, luând tot ce este bun, drept și frumos din ceea ce întâlnește. Avea privirea sensibilă cu precădere la peisaj, privirea unui orășean ce descoperă munții, pădurea și apele, care cunoaște florile pe nume, dar știe și codificările poetice, clișeele literare legate de păsări, copaci, râuri și astre. Și, mai ales, Kālidāsa este poetul iubirii, sedus de farmecele femeilor de orice condiție, țărănci, curtezane, prințese ori zeițe. Morala lui e cea a unui aristocrat cultivat, neinhibat de puritanisme morbide, căutând plăcerea, dar cunoscându-i limitele.

Aspecte ale corporalității umane ce par oarecum respingătoare europeanului modern ajung metafore delicate în poezia sa, iar pantheismul, pentru o dată, devine sursa benefică a unor corespondențe infinite.

E oarecum aceeași atmosferă din poezia clasică a Europei greco-latine, cu alte accente și sub un alt cer.

Printul Miorlau este o carte cu poezii pentru copii scrise de Nina Cassian, care trezeste curiozitatea celor mici pentru poezie, avand suportul unor imagini care stimuleaza imaginatia.

Mark Twain, unul dintre cei mai populari autori americani, este creatorul romanelor Aventurile lui Tom Sawyer, Print si cersetor, Aventurile lui Huckleberry Finn si Un yankeu la curtea regelui Arthur.

Cartea lui Bogdan‑George Rădulescu este produsul unui remarcabil efort de sistematizare a unui material documentar și bibliografic impresionant. Ea nu se mulțumește să reafirme axiomatic faptul că „ideile au consecințe“, ci caută să demonstreze (într‑o cheie jungiană) că miturile fondatoare, subconștientul colectiv, mecanismele de propagandă și hipnoza ideologiilor statale rigide, incapabile să se adapteze flexibil la dinamica evenimentelor internaționale, reprezintă un soi de „profeție auto‑împlinită“, în numele căreia deciziile iraționale, abuzurile și crimele la scară masivă, ca și confuzia dintre elita politică și lumea interlopă își acordă imaginare alibiuri morale.

Viciul e luat drept virtute patriotică. Minciuna oficială e travestită în adevăr obligatoriu. Ipocrizia formalistă
ascunde tentația sinucigașă a saltului în abis. Panica și nesiguranța de sine sunt proiectate agresiv, sub forma unor revendicări de justiție istorică. Neuro‑agresiunea puterii asupra spiritului critic apare ca metodă de conservare a coeziunii sociale.

Revizionismul militarizat este prezentat drept elan filantropic și purificare sacrificială, tot așa cum distopia anarhistă e promovată ca nucleu al unei noi ordini mondiale. (…) Jocul cu măști ideologice practicat de Rusia ultimelor două secole – dar înrădăcinat în erori de (auto)percepție cu mult mai vechi – se apropie de un deznodământ de care nimeni nu se poate bucura, căci atât eventuala disoluție a regimului putinist, cât și reciclarea lui într‑o Rusie belicoasă și ostilă lumii libere garantează doar perpetuarea unor fracturi geopolitice unanim riscante și costisitoare.

Excelentul volum al lui Bogdan‑George Rădulescu oferă publicului educat din România genealogia mentală a acestei Russkiy Mir, prea mare pentru ea însăși și prea lipsită de înțelepciune pentru a mai reuși să exporte undeva civilizația pe care pretinde că o întruchipează. (Teodor Baconschi)

Bogdan-George Rădulescu este cercetător științific la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI). Are un doctorat în științele comunicării (Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca) și un master în studii de securitate la Coventry University, Marea Britanie. Cărți publicate: Declinul obiectivității. Mass-media în epoca fake news și post-adevăr (Editura Presa Universitară Clujeană, 2021). Studii academice: The Electronic Jihad – How Social Media are Used for Disseminating Terrorist Propaganda (Me.Dok), Cognitive Hegemony: The True Objective of Russia’s New Active Measures (Intelligence Info), From Geopolitical Darwinism to Nuclear Mysticism – A Critical Analysis of the Karaganov Doctrine (Revista de Științe Politice și Relații Internaționale). Este membru în International Studies Association (University of Connecticut) și The Association for the Study of Ethnicity and Nationalism (Londra).

DIFERENȚA DINTRE DREPTATE ȘI RĂZBUNARE NU A FOST NICICÂND MAI MICĂ.. Chiar dacă Sera este din nou alături de cei dragi ai ei, lucrurile nu sunt întru totul liniștite. Amintiri despre tot ce a îndurat încă o bântuie, dar Sera speră în sfârșit la un viitor alături de cealaltă jumătate a inimii și a sufletului ei.

Privit în ansamblu, Actul final de la Helsinki nu a fost un simplu tratat internațional, ci un proces de lungă durată prin care Europa și‑a redescoperit dimensiunea morală.

În mod paradoxal, conferința concepută pentru stabilitate a devenit punctul de plecare al schimbării. Prin afirmarea principiului responsabilității statului față de cetățean, Helsinki a introdus o nouă formă de legitimitate, bazată nu pe frică, ci pe respect.

Pentru România, această moștenire a fost ambivalentă. Pe de o parte, regimul Ceaușescu a reușit să transforme semnătura de la Helsinki într‑un instrument de propagandă, prezentându‑se ca garant al păcii și independenței naționale.

Pe de altă parte, tocmai această semnătură a oferit disidenților argumentul moral pentru a cere aplicarea propriilor angajamente. Într‑o lume dominată de tăcere, Helsinki a fost invocat nu ca armă, ci ca oglindă – un text care obliga regimul să se confrunte cu propria sa imagine.
Moștenirea Actului final s‑a dovedit durabilă. Valorile afirmate atunci – libertatea, demnitatea, responsabilitatea – au devenit repere ale reconstrucției democratice după 1989.

Într‑un sens mai larg, Helsinki a contribuit la redefinirea Europei ca spațiu al responsabilității morale, în care securitatea și libertatea nu pot fi concepute separat. Pentru România, el a fost nu atât o cauză directă a schimbării, cât un catalizator tăcut al conștiinței care a făcut schimbarea posibilă.
În istoria secolului XX, puține documente diplomatice au avut o posteritate atât de neașteptată. Actul final de la Helsinki a demonstrat că ideile, odată afirmate și asumate public, pot avea consecințe care depășesc granițele instituțiilor.

El a transformat politica într‑un act de memorie morală și a făcut din drepturile omului nu doar un limbaj al protestului, ci o fundație a Europei contemporane. În felul acesta, Helsinki nu aparține doar trecutului diplomatic al Războiului Rece, ci și istoriei vii a libertății europene.
Astăzi, privit retrospectiv, Actul final de la Helsinki apare ca o lecție despre felul în care un text diplomatic poate deveni o armă morală. El a demonstrat că marile transformări istorice nu se produc doar prin forță, ci și prin idei care capătă viață în conștiințele individuale.

În România, Helsinki a fost, mai întâi, un ecou – un text semnat de putere și înțeles de cei fără putere. Dar, în timp, acel ecou a devenit o voce colectivă, iar după 1989, o memorie fondatoare. - Florin Abraham

KENNEDY. Sunt singura femeie din personalul echipei Windy City Warriors. După ce am lucrat ani la rând având ca șef un doctor sexist, acum sunt disperată să obțin postul visurilor mele la o echipă nouă, anul viitor. Până atunci, nu trebuie decât să-mi păstrez reputația profesională pe timpul ultimului sezon din Chicago. Însă o întâlnire din Las Vegas cu jucătorul shortstop al echipei pune totul în pericol, lăsându-mă cu amintiri neclare și un inel pe mâna stângă.

Weston Fontaine este cel mai râvnit băiat din ultimul an de la Liceul Lancaster Prep. Și știe asta. Toată lumea îl adoră. Ar putea avea orice fată din școală, cu excepția uneia: Eu. Sunt o Lancaster, ceea ce înseamnă că sunt, practic, de neatins... sau cel puțin așa credeam. Familia mea deține blestemata asta de școală privată, un loc unde nu-mi doresc să fiu. Dar sunt obligată să termin liceul aici, înainte să mă întorc la ceea ce iubesc cel mai mult: baletul.

Ce sau cine mai poate opri prăbușirea omenirii în haos? O persoană? O instituție? O forță spirituală sau o construcție politică? Cînd lumea devine obsedată de Apocalipsă, este un semn sigur că lucrurile merg prost, un simptom cert al unei grave tulburări colective. De două mii de ani, creștinătatea a trecut prin multiple crize apocaliptice și milenariste, identificînd Anticriști sau căi rapide către Împărăția lui Dumnezeu. Rostul noțiunii de katehon, introdusă de Sfîntul Pavel, era tocmai să neutralizeze potențialul disruptiv al unor asemenea curente, reprezentări și manifestări apocaliptice, katehonul fiind persoana sau forța care întîrzie catastrofa finală. Paradoxul zilelor noastre constă în faptul că pretinșii katehoni par a fi mai degrabă niște acceleratori – cu voie sau fără voie.

Mobilizînd o vastă cultură teologică, filosofică și istorică, scrisă într-un stil accesibil, confesiv și adesea ironic, cartea de față oferă elemente indispensabile pentru înțelegerea prezentului nostru confuz și îngrijorător.

Theodor Paleologu, doctor în filosofie politică al École des Hautes Études en Sciences Sociales (Paris), a fost cercetător la universitățile Harvard și Notre Dame (Indiana) și a predat la Bard College Berlin. Fost ministru al Culturii și ambasador, din 2013 predă la Casa Paleologu.

Theodor Paleologu, fost elev al École Normale Supérieure din Paris și doctor în filosofie politică al École des Hautes Études en Sciences Sociales (Paris), a fost cercetător la universitățile Harvard și Notre Dame (Indiana), a predat la Bard College Berlin, a fost ministru al Culturii, ambasador, deputat și candidat la președinția României. Din 2013 predă la Casa Paleologu. La Editura Trei, autorul a mai publicat eseul Patologiile puterii. Gândurile unui convalescent (2025).  

Departe de a fi o încercare de analiză psihobiografică, cartea aceasta este mai curând o tentativă de unificare a doi versanți despărțiți aparent de o prăpastie: viața și opera, ca două jumătăți ale unui symbolon, ambele la fel de misterioase și de inepuizabile ca interpretare. Nu se explică reciproc, mai curând adâncesc misterul pe care-l constituie, pentru mine, Autorul. Eroii acestei cărți pătrund în clasor purtând solzii plini de culoare ai unei lumi dispărute, dar a cărei umbră își aruncă răceala asupra celei în care trăim. Sunt peștii mei cubanezi, a căror contemplare mă ajută să păstrez intact spațiul interior, în mod paradoxal, admirând modelul unor lupte purtate în lume. La fel de paradoxal, ochii care admiră solzii colorați ai peștilor le aparțin unor autori care nu apar de facto în carte, ci sunt prezențe fantomatice, filtre de lectură situate în afara clasorului, privind peste umărul filatelistului: Walter Benjamin, C.G. Jung, Mircea Eliade și, mai presus de toți, Michel de Montaigne. - Bogdan-Alexandru Stănescu

„Pentru un amator ca mine (nu-mi pot aroga decât statutul de cititor și de analizat/analizand), psihanaliza e compusă dintr-o succesiune de fetișuri, la originea căreia se află Freud. După anii de inițiere, dacă se menține același statut neimplicat, vei alege una dintre disidențe, în funcție chiar de alcătuirea personalității, în cazul meu Jung. Apoi, dacă persiști în alegere, vei devia și mai departe, în cazul meu spre James Hillman, pentru a descoperi că o asemenea deviere nu înseamnă decât o întoarcere relativă la Freud. Un Ouroboros care l-ar fi încântat pe Jung. Ce se interpretează? Visul, oare? Nu, orice simbol trebuie reîntregit, chiar dacă folosim un metal diferit: interpretarea se ocupă de textul visului povestit.“ - Bogdan-Alexandru Stănescu

Bogdan-Alexandru Stănescu (n. 1979) este doctor în literatură, prozator, poet, eseist, traducător și editor. În prezent este director editorial al imprintului Anansi. World Fiction, din cadrul Grupului Editorial Trei. În 2010, a publicat împreună cu Vasile Ernu cartea Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc, iar în 2012 a debutat ca poet, cu volumul Apoi, după bătălie, ne-am tras sufletul. Au urmat volumul de eseuri Enter Ghost. Scrisori imaginare către Osip Mandelştam, cel de-al doilea volum de poeme, anaBASis, romanul Copilăria lui Kaspar Hauser; în 2019 a publicat romanul biografic Caragiale. Scrisoarea pierdută, în 2021, volumul de poeme Adorabilii etrusci, în 2022, romanul Abraxas, iar în 2024, romanul Soarele negru. A tradus din Alberto Manguel, James Joyce, Tennessee Williams, William Faulkner, Sandra Newman, Sue Prideaux, Edward Hirsch, Daniel Mendelsohn, Paul Auster, Philip Roth, Louise Glück, Hannah Arendt, C.G. Jung, Anne Carson și Kaveh Akbar. La Editura Trei au mai apărut volumul de eseuri — scris împreună cu Vasile Ernu — Centrul nu se mai susține. Ceea ce ne desparte (2023) și romanul Soarele negru (2024).

Atenție: Aceasta este cartea care te face un partener, părinte, coleg și prieten mai bun. Cea mai ignorată abilitate emoțională, explicată pas cu pas. Descoperă de ce oamenii încep să te asculte abia atunci când se simt înțeleși și cum îi poți ajuta să ajungă acolo.

Un diamant șlefuit să reflecte lumina aduce doar întuneric în viața lui Colette. 1942. În Parisul ocupat de naziști, Colette și mama ei fură de la ofițerii naziști pentru a susține Rezistența. Într-o noapte, însă, totul se prăbușește: mama ei este executată, iar sora ei mai mică dispare cu o brățară unică cu diamante cusută în cămașa de noapte. A doua zi, trupul fetiței este găsit în Sena, dar brățara a dispărut. Căutarea criminalului durează zeci de ani, până când bijuteria reapare într-un muzeu. Este acesta ultima șansă a lui Colette de a-și face dreptate?

De la amânare cronică și ceață mentală la execuție. Protocolul clinic creat de Dr. Anastasia Hronis reprogramează modul de lucru prin sincronizarea plăcerii de moment și a împlinirii de durată. Cartea Impactul Dopaminei înlocuiește discursul motivațional cu un protocol de inginerie inversă a obiceiurilor. Metoda se bazează pe patru piloni clinici — de la recalibrarea biologică și surfing-ul emoțional până la alinierea neurochimică. Acesta este manualul tehnic pentru repararea sistemului de recompense și recâștigarea autorității asupra propriului creier.

Pornind de la mărturiile supraviețuitorilor și documentele din arhive, romanul Profesorul de la Auschwitz urmărește destinul lui Fredy Hirsch, tânărul care a riscat totul pentru a aduce un strop de lumină și speranță în inimile copiilor deportați în lagărul de exterminare.

În adolescență, atletul Fredy Hirsch visa să participe la Jocurile Olimpice din 1936. Legile de la Nürnberg, din 1935, zdrobesc însă orice încredere în viitor pentru cetățenii evrei ai celui de-Al Treilea Reich. Tânărul se vede nevoit să-și părăsească țara natală, iar Europa întreagă devine, amețitor de repede, teatrul unor orori inimaginabile. În mijlocul lor, Fredy încearcă să păstreze vie speranța în inimile victimelor inocente. 

„O carte esențială, care cinstește memoria lui Fredy și a tuturor victimelor.“ — Dita Kraus

„Un roman remarcabil. Wendy Holden nu se dezminte. Dacă nu aveți tăria să citiți decât un singur roman despre Holocaust, citiți-l pe acesta.“ — Historical Novel Society

„Fascinant și emoționant. Sfâșietor de realist, Profesorul de la Auschwitz reconstituie exemplar portretul omului inteligent, iubitor și energic care a fost Fredy.“ — Dr. Elizabeth Baer, United States Holocaust Memorial Museum

Extrase de text din Harry Potter și piatra filosofală

„Se apropia Crăciunul. Într-o dimineaţă, pe la jumătatea lui decembrie, şcoala Hogwarts se trezi sub un strat de zăpadă de câţiva coţi."

Astfel începe capitolul doisprezece din Harry Potter și piatra filosofală, care spune povestea înduioșătoare a primului Crăciun petrecut la Hogwarts de Harry Potter. Sala Mare e împodobită cu brazi magnifici, în salonul comun al Casei Gryffindor se stă în tihnă şi e multă bucurie în cadourile din dimineața Crăciunului, este o sărbătoare plină de căldură sufletească, prietenie, mâncare bună şi surprize magice pe care Harry nu le va uita niciodată.

 Textul lui J.K. Rowling, preluat din Harry Potter și piatra filosofală și însoţit de grafica strălucită a lui Ziyi Gao, ia acum forma unui fabulos album ilustrat menit să creeze o nouă și încântătoare tradiție de sărbători, spre bucuria întregii familii.

Cum să fii grozav și alte lucruri pe care clar le-am învățat maturizându-mă

Învaţă cum să te porți în lume, chiar şi în situații ciudate - de la ciudatul ciudaților, Odd 1 Out

La fel ca oricare adolescent timid care ajunge la vârsta maturității, James Rallison, starul de pe YouTube, este obişnuit să se simtă mereu exclus. În liceu n-a fost la petreceri şi n-a câştigat meciuri de fotbal aşa cum făcea fratele lui mai mare.În schimb, publica benzi desenate pe internet. Acum e pregătit să împărtăşească cu voi din înţelepciunea pe care a dobândit-o cu greu.

În această carte ilustrată, James povesteşte diverse întâmplări din perspectiva „ciudatului": cum a fost la cursuri de desen împreună cu sora lui geamănă (era mult mai talentată ca el), ce se întâmpla în vestiarul băieţilor in școala generală şi cum i s-a părut în singurul an în care a mers la facultate.

Cartea îmbină poveştile indrăgite de fani cu unele inedite şi face haz de necaz de unele dintre cele mai bizare şi stânjenitoare situații în care te-ai putea afla. Este perfectă pentru oricine s-a simțit vreodată ca un ciudat.

JAMES RALLISON face benzi desenate de când avea 8 ani. Este creatorul The Odd 1s Out, un canal de YouTube cu 18 milioane de abonați. Locuieşte in Arizona.

Sunteți gata să-i cunoașteți pe Eroii în Pijama?

Acum puteți afla totul despre Pisoi, Bufniță și Șopi, dar și despre inamicii lor afurisiți: Romeo, Fata Luna și Ninja Nocturnul!

O nouă aventură cu Maia și unicornul ei De când s-au cunoscut, Maia și Mușețica Năsuc Divin sunt de nedespărțit. Fie că se îmbracă fistichiu pentru o petrecere cu unicorni sau repetă pentru concursul de silabisire de la școală, cele două prietene au mereu la îndemână cele mai bune și amuzante sfaturi. Chiar și zilele mohorâte trec mai repede când ai cu cine să râzi.

E.T.A. Hoffmann a schimbat felul în care erau privite poveștile pentru copii ‒ și, mai ales, felul în care sunt privite lumea reală și lumea imaginației. Este ajunul Crăciunului, iar Maria, Luise și Fritz abia așteaptă să vadă ce cadouri vor găsi sub bradul împodobit. Părinții lor mai întotdeauna le ghicesc dorințele, iar nașul Drosselmeier îi surprinde mereu cu cele mai sofisticate și fanteziste jucării inventate de el.

O carte unică în canonul literaturii pentru copii, care oferă prilejul unei memorabile întâlniri cu unul dintre cei mai importanți scriitori ai tuturor timpurilor. „Dacă povestirile vor avea norocul să fie primite cu încântare de tinerii cititori, sperăm ca asta să-i facă să-și dorească să fie puțin mai mari, ca să aibă voie să citească piesele de teatru integrale. O astfel de dorință nu ar fi nici sfidătoare, nici nejustificată. Când timpul și bunăvoința unor prieteni înțelepți le vor pune în mâini piesele lui Shakespeare, vor descoperi nenumărate întâmplări surprinzătoare și întorsături ale soartei care nu au putut fi cuprinse toate în această carte mică, din cauza nesfârșitei lor varietăți.“ Charles & Mary Lamb

O carte unică în canonul literaturii pentru copii, care oferă prilejul unei memorabile întâlniri cu unul dintre cei mai importanți scriitori ai tuturor timpurilor. „Oricât de mult ar urma să însemne aceste povestiri pentru tinerii cititori, dorința autorilor este ca, peste un timp, la o altă vârstă, adevăratele piese de teatru ale lui Shakespeare să însemne pentru ei mai mult chiar: îmbogățire a fanteziei, întărire a virtuții, îndemn de a se îndepărta de gândurile egoiste și mercantile, lecție despre gânduri și fapte frumoase și onorabile, modele de politețe, noblețe, generozitate, omenie." Charles & Mary Lamb

E prima zi a Rikăi în calitate de poștăriță a Regatului Chițicanilor și are o sumedenie de scrisori de livrat, așa că se urcă la bordul dirijabilului cu puf de păpădie și pornește la drum. Însă o furtună de vară îi distruge dirijabilul și-i udă scrisorile… Șoricelul Gustav, care vede de la geam accidentul, îi sare în ajutor și ajunge să o însoțească într-o călătorie plină de primejdii, prieteni nesperați și peisaje de neuitat.

Șapte găini vesele, unele zăpăcite, altele înţelepte, însă toate foarte curajoase, părăsesc ferma Kotkodak și pleacă în căutarea libertăţii. Își găsesc adăpost într-o mașină părăsită și viaţa cea nouă e plăcută și lipsită de griji. Dar vine ziua Pipoţicăi, iar ea își dorește un unicorn roz, unul adevărat... „Unicornii nu există“, spune înţeleapta Draga. Dar asta nu e o problemă pentru Geta, o găinușă care nu rămâne nicicând în pană de idei.

Lui Greg Heffley nu-i plac surprizele – mai ales cele legate de ziua lui de naștere. Dacă ar ști ce surpriză îi pregătește anul acesta familia, ar avea un șoc.

Seria Dog Man atrage cititorii de toate vârstele și explorează teme universale precum empatia, bunătatea și perseveranța. E de-ajuns o singură schimbare?

Ilustraţii de Peggy Fortnum, colorate de Amandine Bănescu

„Mie mi se întâmplă o sumedenie de lucruri, doar ştiţi“, mărturiseşte ursuleţul nostru în această carte.

Lui Paddington, cele mai bune idei îi vin când nu are nimic de făcut. Şi atunci... ţine-te bine! Fie că încearcă să-şi redecoreze camera, să facă pe detectivul ori pe fotograful, fie că pur şi simplu merge la cumpărături, ursul venit tocmai din Întunecatul Peru reinventează haosul, aducându-l la o nouă dimensiune, marca Paddington.

„Îl respect foarte mult pe Paddington... Pentru britanici, el e o adevărată instituţie." - Stephen Fry

Michael Bond (13 ianuarie 1926 - 27 iunie 2017) este autorul a peste o sută de cărţi. A copilărit în Reading, unde a studiat la o şcoală catolică. A abandonat şcoala la vârsta de 14 ani şi a lucrat un an în biroul unui avocat, apoi s-a alăturat echipei tehnice de la BBC. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, şi-a îndeplinit serviciul militar atât în cadrul forţelor terestre britanice, cât şi în cadrul forţelor aeriene.
Publicarea primei povestiri în revista London Opinion a însemnat începutul unei noi cariere, dar până să devină în exclusivitate scriitor, Bond a lucrat mult timp ca operator de televiziune pentru BBC. Cea mai faimoasă creaţie a lui şi-a găsit inspiraţia într-un ajun de Crăciun. Se adăpostise de ninsoare în magazinul Selfridges şi a văzut un ursuleţ de pluş abandonat pe un raft. Aşa s-a născut povestea Un urs pe nume Paddington, publicată pentru prima oară în 1958. Cartea a generat o serie de volume ilustrate despre ursul Paddington şi numeroase proiecte destinate copiilor de toate vârstele. Aventurile lui Paddington au fost traduse în 30 de limbi şi s-au vândut în peste 30 de milioane de exemplare în întreaga lume. În gara Paddington din Londra există o statuie din bronz a ursului.
Bond a scris şi alte serii adresate copiilor - Olga da Polga, Monsieur Pamplemousse ş.a. Pentru contribuţia adusă literaturii destinate copiilor, Michael Bond a primit două recunoaşteri speciale. În 1997 i s-a decernat Ordinul Imperiului Britanic, iar în 2002 i-a fost expus tabloul în Galeria Naţională a Portretelor din Londra, cu prilejul sărbătoririi a o sută de ani de literatură pentru copii. În 2007, Universitatea Reading i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa în Litere. Michael Bond locuiește la Londra, nu departe de gara Paddington.

Ilustrații de Peggy Fortnum

Paddington este în Marea Britanie o adevărată instituție.

O zi caldă de vară pe peronul unei gări, lume multă, gălăgie şi... un colţ întunecat. Acolo stă cuminte pe o valiză un urs cu ochi rotunzi, acoperiţi de o pălărie cu boruri largi. De unde vine şi ce caută în gara Paddington veţi afla călătorind cu noi în lumea plină de aventuri a misteriosului urs.

Doamna şi domnul Brown l-au întâlnit pe ursuleţul Paddington pe un peron de gară. De acolo i s-a şi tras numele neobişnuit, pentru că gara se numea Paddington. (...)
̶ Un urs? În gara Paddington? îl privi uimită doamna Brown. Nu fi caraghios, Henry! Nu se poate!

De ce să o citești: 

• Înveți totul despre politețe și bunele maniere

• Explorează teme ca familia, refugiul, acceptarea

• Toți ne dorim un Paddington

Michael Bond este unul dintre cei mai cunoscuţi autori britanici de literatură pentru copii, având publicate mai mult de o sută de titluri.
Cea mai faimoasă creaţie a lui şi-a găsit inspiraţia într-un ajun de Crăciun. Se adăpostise de ninsoare în magazinul Selfridges şi a văzut un ursuleţ de pluş abandonat pe un raft. Aşa s-a născut povestea Un urs pe nume Paddington, publicată pentru prima oară în 1958. Cartea a generat o serie de volume ilustrate despre ursul Paddington şi numeroase proiecte destinate copiilor de toate vârstele.

Aventurile lui Paddington au fost traduse în 40 de limbi şi s-au vândut în peste 30 de milioane de exemplare în întreaga lume. În gara Paddington din Londra există o statuie din bronz a ursului. Michael Bond locuieşte la Londra, nu departe de gara Paddington.

„Îl respect foarte mult pe Paddington... În Marea Britanie, e o adevărată instituţie." Stephen Fry

Cu o postfață de Papa Francisc

„În fond, sunt două modalități de a concepe o călătorie în Israel și Palestina, la fel de legitime și una, și cealaltă. Unii își caută în pământul de acolo rădăcinile. Eu le-am găsit în cer.“ — ERIC-EMMANUEL SCHMITT

„Provocarea pe care Ierusalimul o ridică și-n ziua de azi în fața lumii exact aceasta este: să trezească în inima fiecărei ființe omenești dorința de a-l privi pe celălalt ca pe un frate în unica familie omenească.“ — PAPA FRANCISC

„Eric-Emmanuel Schmitt ne dezvăluie intimitatea sa spirituală cu sinceritatea pe care i-o cunoaștem. Aceea a unui om sfâșiat între o minte «voltairiană» și un suflet de credincios care îndrăznește să-și mărturisească sus și tare credința.“ — Le Figaro

După Noaptea de foc, în care își dezvăluia experiența mistică trăită în deșertul Hoggar, în 2022, la invitația Vaticanului, Eric-Emmanuel Schmitt se întoarce la originile marilor credințe monoteiste călătorind în Țara Sfântă, iar Provocarea Ierusalimului – jurnalul acestui pelerinaj la Betleem, Nazaret, Cezareea – consemnează aprofundarea experienței sale spirituale, întrebările, reflecțiile, senzațiile, uluirea, până la surpriza finală, la Ierusalim, a unei întâlniri incredibile cu ceea ce autorul numește „de neînțelesul“. O carte-mărturie, despre o călătorie în spațiu, în timp, dar, mai presus de toate, către sine, scrisă cu ardoare, care transmite un mesaj al compasiunii, al iubirii, al toleranței: „Provocarea pe care Dumnezeu o adresează și credincioșilor, și necredincioșilor depășește ceea ce aceștia își imaginează. Dumnezeu nu le spune: «Ascultați-mă!», ci le strigă: «Ascultați-vă!» La Ierusalim, unde a început totul, nimic nu este încheiat.“

Mica familie de agenți secreți ajunge la Paris, Orașul Luminilor și al eclerelor Dani G., Amandina Savarina și motanul vorbitor Guță, fost polițist, așteaptă cu nerăbdare o porție din celebra rețetă a tatălui lor, tartine cu ou ras. Ca un făcut, mama lor e de negăsit și în urma ei rămâne doar un bon fiscal. Prin urmare, cei trei rămân cu pofta-n cui și cu un nou mister de rezolvat.

Domnișoara Poimâine își dorește ca Moș Crăciun să ajungă și la ea, în Regatul Timpului. Dacă vă întrebaţi ce năzdrăvănii mai pune la cale Domnişoara Poimâine, ei bine, aflaţi că e tare ocupată să-i scrie o scrisoare lui Moş Crăciun. O listă lungă, lungă de cadouri: un aparat de captat clipa (ultimul model!), o clepsidră cu nisip magic, o mașinărie de dat timpul înainte și-napoi... ba, şi mai bine, o cutie magică, plină cu cadouri, care să nu se termine niciodată!