Artă

Este aproape imposibil să vorbim despre istoria Bucureștiului în secolul XX fără a aminti bombardamentele care au lovit orașul în primăvara și vara anului 1944. Se împlinesc 80 de ani de la aceste evenimente care au marcat viața a zeci de mii de bucureșteni. Cel mai tragic a fost, fără îndoială, cel din 4 aprilie 1944, când Bucureștiul a fost bom­bardat pentru prima dată de aviația americană.

Albumul de față își propune să arate cititorilor consecințele bombardamentului din 4 aprilie 1944 asupra Bucureștiului, grație celor peste 200 poze pe care le-am adunat din Arhivele Naționale Istorice Centrale, Muzeul CFR, Arhivele Militare Naționale Române, Biblioteca Națională a României, sau din alte colecții particulare.

Alexandru Armă

La cele 15 editii succesive, au expus pictura, grafica, desen, caligrafie, fotografie, sculptura scriitori membri ai Filialei clujene sau ai Clujului literar: Elena Abrudan, Mariana Bojan, Hanna Bota, Florica Bud, Adrian Bumb, Doina Cetea, Ion Cristofor, Constantin Cublesan, Lucia Daramus, Rodica Frentiu, Andrei Gazsi, Teodora Gogea, Mariana Gorczyca, Martha Izsak, Flavius Lucacel, Amalia Lumei, Rodica Marian, Iulia Micu, Laurentiu Mihaileanu, Maria Oltean, Laurentiu Oprea, Maria Pal, Irina Petras, Laura Poanta, Lucian Pop, Horea Porumb, Aura Schussler, Rodica Scutaru-Milas, Gabriela Simut, Flavia Teoc, Ileana Urcan. La prima editie, au fost expuse, in memoriam, si lucrari de A.E. Baconsky, Tudor Ionescu, Victor Felea si Marian Papahagi.

Acesta este ghidul tău de la A la Z pentru artă!

De la picturi rupestre la artă pop și capodopere moderne, această enciclopedie de artă captivantă și frumoasă explorează dezvoltarea artei în detalii spectaculoase.

Iată ce veți găsi în paginile acestei cărți de artă uimitoare din punct de vedere vizual:

Descrie fiecare mișcare majoră în artă de la preistorie până în zilele noastre

Fiecare mișcare este urmărită într-o cronologie vizuală care prezintă picturile ei cheie și artiștii importanți și explică contextul acesteia - evenimentele majore din evoluția sa

Fiecare secțiune se termină cu o imagine uimitoare a unei lucrări capodoperă și o analiză a curatorului care încapsulează valorile, stilul, compoziția și subiectul acesteia

Glosar de termeni tehnici și un index cuprinzător

Anume procedura "dezvrajirii" privilegiaza acest dintai volum printr-o evidenta intensitate narativa, care ar trebui explicata printr-o analogie. As putea afirma ca aproape fiecare propozitie formulata de autor o asociez cu o foarte subtire si transparenta folie imaginara pe care este inscriptionata o singura unitate (cuanta) indivizibila de informatie. Doar cate una pentru cate o imagine si, respectiv, pentru cate un sens. Pentru fiecare propozitie cate o folie cu cate o cuanta discreta. Ca un caracter sub forma de runa scandinava, germanica sau slava. Iar acumularea in constiinta a continutului cartii ar fi astfel asemanatoare cu suprapunerea succesiva a propozitiei peste propozitie, a foliei peste o alta folie, incat la sfarsitul lecturii s-ar obtine un virtual "cub" transparent care ar contine, suspendata intr-o imponderabilitate, imaginea holografica a "corpului" intregului text obtinut prin suprapunerea tuturor foliilor inscriptionate. Un obiect geometric tridimensional compus din mii si mii de folii, continand mii de imagini si mii de sensuri. - Oleg Garaz

Prima scriere de nonficțiune, mult-așteptată, a autorului cărții A fost odată la Hollywood, bestseller New York Times; o carte demențială despre cinema, de o inteligență implacabilă, unică și inspirată, ca orice a făcut Quentin Tarantino.

Pe lângă faptul că este unul dintre cei mai apreciați realizatori contemporani de film, Quentin Tarantino este probabil și cel mai mare iubitor de film în viață, de un entuziasm contagios. De ani întregi ne-a tot pisat în interviuri cu faptul că, în cele din urmă, se va apuca să scrie cărți despre film. Acum, odată cu Speculație cinematografică, acel moment a sosit, iar rezultatele sunt la înălțimea așteptărilor tuturor admiratorilor lui – și ale tuturor iubitorilor de film.

Cartea de fata isi propune sa ne invete, pas cu pas, mai intai cum sa intelegem, si apoi cum sa rezolvam printr-un desen cu mana libera una din problemele fundamentale ale artei: reprezentarea spatiului tridimensional pe o suprafata bidimensionla. Avem, deci, la indemana, prin cartea profesorului Kőnig Frigyes, o metoda clara si practica de a crea noi insine imagini nu doar credibile, ci si spectaculoase.

Nu este imposibil să juxtapui culori foarte opuse, fără să le faci țipătoare, mai mult încă, poți să le silești să fie în acord. Un Henri Matisse excelează în astfel de reușite. Cum? Printr-o dozare subtilă a tonurilor angajate. Aceasta este drama drapelelor citate mai sus.

„Creația este o joacă de copil, dar o joacă SERIOASĂ. Dar, până ajunge la această „joacă”, pictorul trebuie să știe a desena, a armoniza culorile, a ști să transpună ideea pe pânză, indiferent dacă este vorba de artă realistă ori abstractă. Nu „omorâți” copilul din voi, cei ce vreți a deveni pictori. Da-ți frâu liber imaginației.” (Andrei NEGURĂ)

„Imaginați-vă această carte ca pe un voiaj în jurul lumii. Vom călători împreună în 55 de țări și vom cunoaște fete minunate, din medii foarte diferite. Vom descoperi nenumăratele feluri în care fetele pot trăi bucuria autentică și vom învăța lucruri uimitoare și fascinante despre culturile lumii și despre diversitatea planetei noastre. Mi-am dat seama că toate tinerele din lume – indiferent de cultura sau contextul vieții lor – pot să mute munții din loc; au nevoie doar de puțin sprijin și de încurajări.“ — MIHAELA NOROC

Povestea unei escrocherii care a schimbat istoria artei moderne

Când a publicat anunțul că realizează reproduceri ale unor picturi celebre, lui John Myatt nici prin minte nu-i trecea că va lua parte la cea mai mare fraudă cu obiecte de artă din istoria Marii Britanii. Printre puținii care i-au răspuns a fost John Drewe, un personaj carismatic și misterios care se prezenta drept profesor și inventator. În realitate, era un escroc care, fără să știe prea multe despre lumea artei, a înțeles repede că, în procesul de stabilire a valorii unei opere, documentația de proveniență este adesea mai importantă decât lucrarea în sine. A comandat aproape 200 de picturi de la Myatt, pe care l-a convins să se alăture planului său.

Mai bine de un deceniu, au introdus împreună documente contrafăcute în arhivele instituțiilor de artă pentru a legitima falsurile create de abilul imitator. Un nud de femeie și un peștișor de acvariu pus de viu la microunde aveau să dea în vileag escrocheria. Multe falsuri n-au fost încă identificate, aflându-se în continuare în colecțiile marilor muzee sau ale galeriilor de artă ori ascunse cine știe pe unde, în așteptarea licitației care să le pună în circulație.

Cu incontestabil talent literar şi remarcabilă exactitate, Hayden Herrera reconstituie una dintre cele mai spectaculoase biografii artistice din secolul XX, făcând un portret nuanțat și profund emoționant al Fridei Kahlo. Toate scenele şi episoadele sunt documentate în profunzime, de la copilăria artistei mexicane și accidentul de autobuz care i-a schimbat viața, lăsând-o infirmă la doar 18 ani, la căsătoria tumultuoasă cu Diego Rivera şi relațiile ei amoroase cu diferite personalităţi ale epocii, precum Isamu Noguchi sau Lev Troțki. Considerată de specialiști biografia definitivă a Fridei Kahlo și lectură obligatorie pentru toţi cei interesaţi de arta, istoria și puterea feminină, cartea beneficiază de un bogat material ilustrativ, de la fotografii de familie la reproducerile celor mai importante lucrări.

Volumul a stat la baza filmului Frida (2002) - cu Salma Hayek în rolul principal -, pelicula câștigând două premii Oscar.

America nu are regalitate. Are Premiile Academiei. Timp de nouă decenii, starlete perfect coafate, actori șarmanţi și producători cu aur în ochi au alergat după Oscarul atât de greu de obţinut. Ceea ce a început în 1929 ca un banchet al industriei s-a transformat acum într-o ceremonie sacră, cu covoare roșii, plicuri și omuleţi de aur. Dar nu vă lăsaţi păcăliţi de fast: dincolo de orice, Oscarul este un câmp de luptă, în care istoria Hollywoodului – și a Americii însăși – se desfășoară în drame mari și mici. O fi aurit drumul către Oscaruri, dar e pavat cu sânge, sudoare și inimi frânte. În Războaiele Oscarului, Michael Schulman relatează istoria remarcabilă și tentaculară a Premiilor Academiei și a dramelor personale – unele emblematice, altele inedite – care s-au jucat pe scenă și în spatele camerei. Spre deosebire de alte cărţi pe acest subiect, fiecare capitol plonjează adânc într-un anumit an, conflict sau chiar categorie care spune o poveste mai amplă a schimbării culturale, de la Louis B. Mayer la În lumina lunii. Schulman examinează modul în care covorul roșu traversează un teritoriu disputat, iar învingătorii nu sunt întotdeauna la fel de clari ca numele extrase din plicuri. În focul încrucișat sunt prinși oameni: ambiţiile lor zădărnicite, epifaniile lor artistice, colaborările lor dezordonate, visurile lor împlinite sau năruite.

Prefaţă şi note de Lucian Georgescu

Cuvânt înainte la ediţia în limba română de Steven Maras

„Printr-un remarcabil efort academic, volumul de față ne provoacă să înțelegem ce este scenariul de film și ce implică scrierea lui. Este un studiu al discursului despre scenariul de film și scenaristică din perspectiva diacronică a poziționării textului pentru marele ecran în procesul de producție de la începuturi și până astăzi. Cartea lui Steven Maras este o lucrare importantă, limpede și extrem de bine articulată.” (Adrian Martin, Monash University)

„Un text de o valoare inegalabilă pentru cei interesați de domeniul scenaristicii, fie ei cercetători, profesori, studenți sau practicieni. O lucrare extrem de originală, complexă și fără rival ca amploare, o contribuție substanțială la discursul academic despre scenariu.” (Jill Nelmes, University of East London)

„Este una dintre cele mai importante lucrări academice dedicate scenaristicii, dacă nu chiar cea mai importantă, prin abordarea integratoare a celor trei domenii fundamentale, demers sisific, dus magistral până la capăt. Cartea lui Maras înseamnă «1.001 de cărți într-una singură».” (Lucian Georgescu, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”)

„Dor de Viscri” este un album fotografic ilustrat prin 86 de imagini și povestit în trei limbi. În prima parte îl citești ca pe o carte de beletristică, te poartă prin poveste și sorbi fiecare cuvânt scris cu emoție de Ioana Flangea. Apoi îl răsfoiești ca pe un album fotografic care te transpune cu totul în lumea vizuală a satului, văzută prin obiectivele noastre. Cunoști oamenii și chipurile lor, casele și detaliile, natura de la răsărit la apus, cu ale ei personaje necuvântătoare.

Un album fotografic cu emoțiile tale când privești imaginile, emoțiile sufletelor din ele, emoțiile mele când sunt în fața animalelor.

De la curaj la frică, de la gelozie la iubire – cu toții le avem, cât timp ne dăm voie să le trăim. Iar viețuitoarele simt la fel ca noi, chiar dacă nu li se înroșesc obrajii și nu le tremură mâinile, chiar dacă nu au riduri să se încrunte ori glas să spună „mi-e dor”. Cine are ochi, le vede însă cum se ciondănesc, își înfoaie penele, dansează, scot ghearele, zâmbesc, își fac daruri, latră, țipă sau chiar urlă.

Nu e nevoie să fii specialist ca să vezi speranța din ochii ursului, teama popândăului, grija mamei corcodel sau timiditatea egretei. Mie mi-au adus liniștea și bucuria de a fi cu ele ore în șir, iar tu ai nevoie doar de un moment în fața lor.

Îți voi arăta cum să iubești animalele. Te voi face să admiri zborul păsărilor. Îți vei deschide larg ochii și vei vedea lucruri nevăzute încă!

Să credem că animalele nu au emoții, e ca și cum am fi convinși că suntem singuri pe lume.

Dincolo de călătorie și destinație, experimentează ceea ce este autentic, incomparabil și distinctiv în lume. Acest volum superb ilustrat aprinde imaginația și stârnește dorul de ducă al oricui visează să vadă cele mai incredibile locuri ale lumii în moduri inedite, de neuitat: cutreieră fiordurile din Nunavut sub soarele din miez de noapte; scaldă-te într-un izvor termal japonez onsen, la poalele Muntelui Fuji; vizitează Parcul Vulcanic Național din Hawaii și multe, multe altele. Renumiți scriitori de călătorie se alătură echipei de autori și fotografi de la National Geographic, oferindu-vă sugestiile și amintirile lor personale spre a vă spori experiența privitoare la frumusețile de necuprins ale lumii.

Vreme de milenii s-a crezut ca acei primi zori au constituit taramul pe care vietuiau divinitatile, uriasii si spiritele care au creat totul. Dar eram si noi acolo, dupa cum aflam acum, intr-o forma sau alta, asa cum suntem si astazi pretutindeni, in toate ungherele in care ne poate transporta imaginatia. Putem recrea nasterea stelelor in laboratoare, dar putem sintetiza si microparticule capabile sa distruga viata; putem folosi telescoape uriase si sonde spatiale pentru a surprinde imagini ale unor galaxii indepartate si ale nebuloaselor de praf cosmic. Putem asculta sunetul crearii universului insusi, gratie radiatiei cosmice remanente a Big Bang-ului - sau cel putin asa ne spun astrofizicienii. Ne apropiem tot mai mult de raspunsul la intrebarea daca viata terestra e singura din univers. Descoperim tiparele creativitatii si originile naturii si ale existentei. Si in acelasi timp - ceea ce, desigur, nu poate fi o coincidenta - devenim constienti de consecintele catastrofale ale faptelor noastre, dupa milenii de dominatie umana asupra naturii.

,,Arta extraordinară are maniere îngrozitoare. Atmosfera tăcută și reverențioasă a galeriei te poate păcăli, făcându-te să crezi despre capodopere că sunt lucruri rafinate, viziuni ce alină, încântă și ademenesc, dar în realitate sunt criminale. Nemiloase și viclene, cele mai mărețe picturi te prind de gât, îți tulbură liniștea sufletească și apoi, în scurt timp, continuă să-ți reconfigureze simțul realității... Puterea artei este puterea surprizei tulburătoare. Chiar și atunci când pare imitativă, arta nu copiază familiaritatea lumii văzute, ci mai degrabă o înlocuiește cu o realitate proprie. Misiunea ei, dincolo de a da la iveală frumusețe, este de a submina banalul. Ceea ce știm sau ne amintim despre apusuri și floarea-soarelui și forma pe care o iau în tablourile lui Turner sau van Gogh par să existe în universuri paralele — și nu e deloc evident care este mai viu, mai real. Este ca și cum echipamentul nostru senzorial a fost resetat. Prin urmare, nu e deloc surprinzător că uneori, într-o stare crescută de tensiune, suntem șocați. ” Simon Schama

Traim pe o planeta minuscula, in comparatie cu giganticul univers care ne inconjoara, si, totusi, aceasta este unica prin tot ceea ce reprezinta ea. Fie ca este vorba de peisaje care iti taie rasuflarea, de orase desprinse din basme sau constructii arhitecturale care sfideaza legile fizicii, numeroasele locuri, fascinante prin frumusetea, legendele sau energia pe care o emana, au puterea de a ne inspira si de a ne determina sa reflectam asupra tuturor minunilor inca neintelese ale lumii, naturale sau create de mana omului.

Traim pe o planeta minuscula, in comparatie cu giganticul univers care ne inconjoara, si, totusi, aceasta este unica prin tot ceea ce reprezinta ea. Fie ca este vorba de peisaje care iti taie rasuflarea, de orase desprinse din basme sau constructii arhitecturale care sfideaza legile fizicii, numeroasele locuri, fascinante prin frumusetea, legendele sau energia pe care o emana, au puterea de a ne inspira si de a ne determina sa reflectam asupra tuturor minunilor inca neintelese ale lumii, naturale sau create de mana omului.

Arta, fie ea figurativă sau nonfigurativă, abstractă sau conceptuală, verbală sau nonverbală, scrisă sau orală, dramatică sau cinematografică, reprezintă unul dintre cele mai la îndemână instrumente de predare.

Artiștii plastici se pricep foarte bine cum să vadă, pentru că au învățat să fie atenți. Noi, ceilalți, care suntem mai tot timpul „pe pilot automat”, mereu grăbiți, orbi la ceea ce ne înconjoară, pierdem din vedere minunățiile de care e plină lumea noastră. Însă chiar am putea să privim lumea cu alți ochi. În inimitabilul său stil antrenant, Will Gompertz face o incursiune în mintea unor artiști de pe tot mapamondul, de la vedete contemporane la vechii maeștri, de la cei cunoscuți la cei mai obscuri, ca să ne arate cum să privim și să percepem lumea prin lupa sensibilității lor. De exemplu, Guo Xi ne va învăța să vedem armonia, David Hockney natura, iar Frida Kahlo durerea. Iar în felul acesta vom ajunge să simțim acel fior, sentimentul că trăim cu adevărat. Îmbinând biografiile artiștilor cu analiza unora dintre operele lor esențiale, Will Gompertz încearcă să ne arate cum putem obține mai mult nu doar de la artă, ci și de la viața însăși.

Fotografia e acea clipa, care dureaza mult timp… - Igor Vieru Fiecare fotografie are o poveste in spate. Nu le cunoastem si, din pacate, nu le vom cunoaste pe toate, dar unele dintre ele ar fi bine sa le punctam. Bunaoara, cea mai veche fotografie din acest album dateaza din 1918 si este a tatalui lui Igor Vieru, Dumitru Vieru, un simplu taran, care, "pe langa plug si sapa, era nevoit sa manuiasca si dalta". Anume tatal sau i-a pus creionul in mana lui Igor Vieru, i-a aratat puterea lui magica de a reda, dar si a transfigura realitatea. - Leontina Vatamanu

„Există oameni care nu încap în cuvinte, iar Monica Lovinescu este pentru mine unul dintre ei. Nu știu să exprim minunea care a fost și nici să disting, printre speciile de iubire, pe aceea pe care am simțit-o pentru ea. De aici și greutatea de a preciza locul pe care îl ocupă în viața mea.

Am iubit-o cu acea iubire care nu se poate manifesta decât devenind slujire. Poate că devoțiune ar fi cuvântul potrivit? Căci era prea sus pentru a o numi «prietenă». Deși am putut să-i spun pe nume, «tu» nu mi-am permis să-i spun niciodată, cum niciodată nu mi-aș fi permis s-o iau de mână. Cu nimeni n-am fost atât de familiar și smerit totodată, grijuliu să nu fac sau să nu spun ceva care m-ar fi putut coborî în ochii ei. Tot ce n-am făcut rău n-am făcut cu gândul la ea, așa cum tot ce am făcut bun am făcut pentru a spori în ochii ei. Nimeni nu m-a adus, asemenea ei, mai aproape de acea întruchipare a imperativului moral care face ca lumea să țină.“ — GABRIEL LIICEANU

Misterele cele mari – a spus un înţelept – nu stau în tărâmul nevăzutului; lăcaşul lor este, dimpotrivă, universul văzut. Să ne cufundăm deci în universul acesta pentru a regăsi, în ţesătura lui, substratul diafan care-l justifică. Ochiul va deveni astfel organul unei grandioase sinteze şi, nu peste multă vreme, vom fi îndreptăţiţi să proclamăm cu ceremonie: Toate ale lumii sunt una prin „volubilitatea“ privirii!

„Ceea ce m-a izbit din primele clipe ale comerţului meu intelectual, ca dascăl şi apoi ca prieten mai în vârstă, cu studentul Andrei Pleşu a fost, în afara marii sale capacităţi de a formula precis, clar şi nuanţat în acelaşi timp ceea ce avea de spus şi mai ales ceea ce socotea cu cale să împărtăşească din gândurile lui asupra faptelor culturale de care se ocupa, amploarea referinţelor de istoria artelor şi de istoria culturii în genere, spontaneitatea ideilor şi neaşteptatele asociaţii mentale cu care-şi extindea, asupra unor domenii mult mai vaste decât cel studiat, concluziile analizelor critice, atât de judicioase, ce întreprindea cu pasiune. Un simţ, al nu ştiu câtelea simţ, pe lângă cele aflate la toţi oamenii divers şi inegal dezvoltate, lui îi semnala, în faptele vizualităţii exprimate plastic, cu nedezminţită siguranţă, esenţialul.“ — ION FRUNZETTI

Cine a fost cu adevărat Alex. Leo Șerban? De ce sexul ocupă un loc periferic în filmele lui Quentin Tarantino? De ce Nae Caranfil găsește dificilă ieșirea din anii ’90? Ce a atras-o la cultura trash pe Pauline Kael? Ce racorduri face proza enigmatică și queer a lui Henry James între filmele lui François Truffaut, Jacques Rivette și Claude Chabrol? Care este locul ultimului western regizat de Clint Eastwood în toate acestea? Și de ce pe generic apare un citat din George Lucas?

Volumul cuprinde doua compartimente: Dimitar Peicev "Pictura" si Tamara Grecu "Ceramica artistica", si pune la dispozitia publicului pentru prima oara creatia a doi reprezentanti notorii ai artei plastice din Republica Moldova. Recunoscut ca un autor virtuos al compozitiilor de anvergura, de peisaje cu un colorit debordant, de portrete si naturi statice, Dimitar Peicev (a. n. 1943) releva frumusetea si bogatia plaiului moldav. Complexitatea personalitatii artistului, in diferite etape ale vietii sale creatoare (incepand cu anul 1970), se reflecta in opera sa inspirata, variata si prolifica.

A doua ediție a unui album foto de excepție, semnat de Ernest Bernea. Tema albumului este lumea satului românesc, din perspectiva portului popular, dar nu numai, punând în lumină armonia dintre bogăția detaliului fotografic și simplitatea unui stil de viață aproape dispărut. Vă invităm într-o călătorie în timp și în inima poporului român, cu o prefață de Silvia Colfescu, în care vă veți întâlni și cu omul Ernest Bernea. Noua ediție conține și două fotografii de familie, fotografii în premieră cu Ernest și Horia Bernea.

Călătorie vizuală și privire tandră asupra patrimoniului industrial al României, albumul Alteței Sale Regale Principesa Sofia pune în lumină frumusețea precarității și devine un veritabil antidot pentru uitare.