Călătorii

Exista destinații „la modă” și locuri despre care n-ați auzit niciodată. Există orașe ale lumii în care poate ajunge oricine, dar și unele care-ți vor rămâne ancorate doar în dorințe și vise. Există locuri „ca acasă”, dar și unele care nu seamănă cu nimic din ce-ai văzut până acum. Există colțuri de lume accesibile, dar și unele atât de „piperate”, încât ești nevoit să le scoți din meniu.

Suedia e un amestec din toate: nu-i nici aproape, nici departe. Nu-i o destinație „în vogă”, dar devine „cool” să spui: „Am călătorit în Suedia!” Nu-i nici ieftină, dar nici nu mori de foame într-însa. Ne și seamănă, ca țară, dar în esență este atât de diferită. De veți avea ocazia, nu-i spuneți NU! Porniți spre ea cu inima deschisă, căci v-o va umple cu o căldura pe care n-ați fi bănuit-o pentru nordul Planetei.

Din țara de poveste în care încerc să vă ademenesc prin această carte, veți avea de învățat destule. Și vă veți întoarce „altfel”. Nu numai mult mai bogați spiritual, ci și contaminați de microbul civilizației. Veți găsi țara în care, fără să știm, tuturor ne-ar fi plăcut să trăim.

Dintre toate poveștile de supraviețuire în condiții extreme, puține se pot compara cu cele din această carte.

Pornind de la expediții clasice, între care veți găsi călătoria antarctică a lui Ernest Shackleton din 1914, și ajungând la aventuri recente, cum este cea care a inspirat filmul 127 de ore, istoriile din acest volum au un lucru în comun: vorbesc despre incredibila tărie de caracter a unor oameni care au reușit să învingă destinul prin propriile forțe. Au supraviețuit și ne-au putut astfel relata cumplitele încercări prin care au trecut.

Scrisă cu măiestrie de David Long și tulburător ilustrată de Kerry Hyndman, această carte își va fascina cititorii.

Înainte de a deveni faimos prin documentarele despre adâncurile mărilor, Jacques-Yves Cousteau s-a remarcat prin invențiile și premierele sale. Lumea tăcerii este istorisirea primilor ani de carieră, perioadă în care Cousteau experimenta filmarea subacvatică, „vâna“ minele marine ale naziștilor, căuta vechi epave cu încărcături prețioase, făcea primii săi pași în zoologia marină și stabilea noi recorduri în materie de scufundări. Imediat după publicare, volumul memorialistic a devenit un bestseller. La mai bine de jumătate de secol de la prima ediție, el rămâne un clasic al genului: s-a vândut în peste cinci milioane de exemplare și a fost tradus în zeci de limbi. Documentarul cu același nume a fost distins cu Premiul Academiei Americane de Film și cu Palme d’Or.

„Te ţii strâns cu dinţii de muştiucul de cauciuc şi simţi presiunea în timpane pe măsură ce te scufunzi alături de Jaques şi Didi mai jos decât a făcut-o orice alt scafandru marin. Dai nas în nas cu murene cu priviri de balaur – paznici de comori subacvatice, o dai parte-n parte cu epinefeli giganţi, detonezi mine marine lăsate în urmă de război şi cotrobăi prin epave după vase din porţelan pentru nunta lui Didi. Apoi, cuprins de înşelătoarea „beţie a adâncului”, te întorci împleticit spre suprafaţă, sperând că vei evita un accident de decompresie.”

Pentru scufundătorii prefesioniști John Chatterton și Richie Kohler, adâncurile Atlanticului păreau să nu mai aibă niciun secret. Însă la 60 de mile de New Jersey și la 70 de metri adâncime, un ultim vestigiu din cel de-al Doilea Război Mondial așteaptă să fie descoperit. Nici istoricii și nici experții guvernamentali nu știu nimic despre epava submarinului nazist ajuns atât de aproape de coastele Statelor Unite. Ecourile trecutului, rivalitățile și dramele trăite de descoperitori fac din Vânătorii de umbre una dintre cele mai palpitante cărți de aventuri. 

„Ciudate lumile acestea pe care Kurson le explorează de-a lungul periplului său narativ! Schimbând continuu perspectivele, cercetând universul apelor, autorul ne spune o poveste adevărată, limpede și plină de forță despre pasiuni obscure.” The Washington Post

„Vânătorii de umbre trebuie să stea pe același raft cu Furtuna perfectă, de Sebastian Junger, și În aerul rarefiat, de Jon Krakauer.” Chicago Sun-Times

„Aveți în față o carte alertă despre practici și reprezentări din primul veac de turism pe calea ferată. Merită să vă lăsați purtați în cadența ei, chiar dacă nu veți întîlni situații complicate, precum cele imaginate de Agatha Christie pe vremea cînd Rebreanu admira din cupeu frumusețile Italiei. Radu Mârza are darul de a vă captiva cu istorisirea sa, ca unul care gustă din plin ideea de a călători cu gîndul în anii de glorie ai Orient-Expressului.“ (Ovidiu Ghitta)

„Căutînd referințe despre modul în care călătorul cu trenul vede peisajul, am descoperit că «drumul de fier» este o prezentă nu foarte constantă în scrierile călătorilor, dar vie. În spatele unei simple relatări a unei călătorii cu trenul este o lume întreagă, formată din puțin peisaj și din mulți oameni, prinși într-o rețea complicată – și fascinantă – de relații sociale și culturale. Așa se văd lucrurile din tren și în tren. Astfel, șantierul inițial al cercetării s-a lărgit și, mergînd pe urmele surselor, a primit noi întrebări de lucru: Ce vede călătorul de la fereastra trenului? Ce vede călătorul în tren și pe peronul gării? Ce face în tren, cum se simte, la ce se gîndește, ce observă și ce nu bagă în seamă?“ (Radu Mârza)

O carte album de lux ce cuprinde zece povești uitate și reînviate de Teodor Hossu-Longin prin călătoriile sale din deltele României, îmbibate de tradiții și obiceiuri locale, istorie, gastronomie și personaje memorabile, însoțite de 100 de fotografii uimitoare ale fotografului Valeriu Leonov.

La 15 august 1897, corabia Belgica a pornit spre Antarctica, într-o expediție științifică finanțată de guvernul belgian, dar cu echipaj internațional. Pentru importanta misiune de biolog a fost ales tână¬rul oceanograf român Emil Racoviță, proaspăt doctor la Sorbona. După mai bine de o sută de ani, o echipă românească îi aduce un omagiu marelui savant și explorator, refăcându-i traseul.  Reportajul lui Cristian Lascu și Helmut Ignat ne poartă în lumea lui Emil Racoviță și a pionierilor de pe Belgica, dar și în Antarctica secolului XXI – o destinație apărută recent pe hărțile turistice. În cartea lor, fiecare pagină este o călătorie în sine.

„Răsfoind filele acestui volum veți vedea imagini strălucitoare, cu zăpezi imaculate și ghețuri de cristal, alături de fotografii în care personajul principal este întunericul ce învăluie fantomele minerale ale lumii subterane. Orizontul antarctic nemărginit alternează cu cotloanele cioplite de ape în calcar. Între aceste coordonate s-a împlinit destinul lui Emil Racoviță.“ — CRISTIAN LASCU

Orașe de marmură, răpiri de mirese, statui de aur care se întorc după soare și uluitoare demonstrații de forță ale despoților naționaliști corupți

După căderea imperiului sovietic, „Stanurile” – cele cinci republici din Asia Centrală care au făcut parte din URSS – și-au declarat independența. Regiunea are un relief variabil, de la deșert la munți înalți, și fabuloase rezerve de petrol și gaze naturale. Și totuși, ce se întâmplă de fapt acolo? Acum aveți ocazia să citiți o poveste inedită și fascinantă a acestor țări și a locuitorilor ei, de la oamenii simpli la lideri care schimbă numele zilelor și lunilor din calendar. O poveste a discrepanțelor uriașe dintre deceniile de dominație sovietică și cele de autoguvernare, modernitate și tradiție, bogăție și sărăcie.

Jurnalista norvegiană Erika Fatland este specialistă în antropologie socială. Cărțile ei sunt traduse în peste 10 limbi. Ultima carte a autoarei este Granița – povestea fascinantei călătorii prin țările care se învecinează cu Rusia, de-a lungul celei mai întinse granițe din lume: peste 20.000 de kilometri.

Prefaţă de Emil Hurezeanu

Cu 16 fotografii din Coreea de Nord

„Adelin Petrişor încearcă să schimbe registrul şi să transforme documentarul filmat în carte scrisă. Veţi constata singuri dacă a reuşit. Oricum, notez cu plăcere că teleagitaţia lui contagioasă intră într-un foarte nimerit contrapunct cu statica sumbră a celui mai interzis stat al planetei. Coreea de Nord este un fel de distopie înfometată a absurdului ideologic cu bombă nucleară, aşa cum, odinioară, un fost preşedinte francez numea Uniunea Sovietică o Voltă Superioară cu armă atomică. Cine ajunge azi în Coreea de Nord? Cîteva zeci de ziarişti aleşi pe sprînceană. Adelin Petrişor, după cum povesteşte, s-a ales aproape singur. El surprinde inefabilul morbid al acestui topos carceral cu umor, bunăvoinţă şi reflex critic. Trăsături indispensabile exploratorului de profesie fără poliţe de asigurare pentru întîlnirea cu monştrii nonsacri.” (Emil Hurezeanu)

La 15 august 1897, corabia Belgica a pornit spre Antarctica, într-o expediție științifică finanțată de guvernul belgian, dar cu echipaj internațional. Pentru importanta misiune de biolog a fost ales tână¬rul oceanograf român Emil Racoviță, proaspăt doctor la Sorbona. După mai bine de o sută de ani, o echipă românească îi aduce un omagiu marelui savant și explorator, refăcându-i traseul.  Reportajul lui Cristian Lascu și Helmut Ignat ne poartă în lumea lui Emil Racoviță și a pionierilor de pe Belgica, dar și în Antarctica secolului XXI – o destinație apărută recent pe hărțile turistice. În cartea lor, fiecare pagină este o călătorie în sine.

„Răsfoind filele acestui volum veți vedea imagini strălucitoare, cu zăpezi imaculate și ghețuri de cristal, alături de fotografii în care personajul principal este întunericul ce învăluie fantomele minerale ale lumii subterane. Orizontul antarctic nemărginit alternează cu cotloanele cioplite de ape în calcar. Între aceste coordonate s-a împlinit destinul lui Emil Racoviță.“ — CRISTIAN LASCU

Cu ilustrații de Dan Perjovschi

În iulie-august 2019, autorul străbate România timp de 45 de zile la volanul mașinii sale, convins că prea puțini dintre noi își cunosc țara cu adevărat și că pentru a întîlni ineditul, diferitul, alteritatea nu este obligatoriu să călătorim spre îndepărtate destinații exotice. Îl animă, de asemenea, o dorință firească pentru cineva care a cunoscut anii 1980 și excursiile cu familia „în circuit” prin țară: aceea de a redescoperi România la 30 de ani după căderea regimului comunist. Ce a mai rămas din „ctitoriile” acestuia după prăbușirea lui? Ce a apărut nou?

România pe care o descriu Carnetele de drum este cea a capitalelor de județ, dar și a unor orașe mai mici, cu parcurile, piețele, muzeele și monumentele lor mai bine sau mai prost întreținute ori renovate, a stațiunilor turistice vechi și noi unde conservarea își dă mîna cu inovația și kitsch-ul, dar și a parcărilor de pe autostradă sau a cîrciumilor și magazinelor sătești de pe marginea șoselelor. O particularitate a acestor note de călătorie, care constituie de altfel și farmecul lor, este că observațiile precise sînt deseori colorate de memoria afectivă, iar metoda obiectivă a cercetătorului se îmbină cu subiectivitatea asumată a călătorului și scriitorului.

Pentru prima dată în limba română, jurnalul unei misiuni medicale în Iașii de acum un secol și jumătate

„John Mason ajunge în Moldova, apoi la Constantinopole, în calitate de medic misionar, cu un contract de trei ani – pe care nu îl va putea împlini pînă la capăt. La Iași ajunge la început de mai 1846, după un lung drum pe Mediterana și pe uscat apoi, trecînd prin carantina de la Galați și întîlnindu‑i pentru prima oară pe evreii localnici. Mason detaliază, utilizînd un fel de antropologie religioasă avant la lettre, sărbători și ritualuri observate în casele evreilor, elementele semnificative de calendar religios, portretizînd membrii de frunte ai comunității locale. Același spirit de observație se va manifesta și în capitala Imperiului Otoman, de această dată, însă, curiozitatea sa oprindu‑se asupra învățăturilor islamice și a Coranului. Descrierile privind starea evreilor din Iași, Iașii înșiși – capitală a Moldovei –, modalitățile prin care medicul putea interveni pentru a ușura suferințele trupești, interacțiunea cu localnicii fac lectura interesantă atît pentru istoricul epocii, cît și pentru profan. Rostul aventurii sale în Moldova și în Imperiul Otoman trebuie înțeles ca datorie a civilizației căreia îi aparținea și ca tribut firesc oferit propriei educații.” (Mihai-Răzvan Ungureanu)

Premiul Renaudot 2019

Traducere de Nicolae Constantinescu

În 2018, la invitația fotografului Vincent Munier, Sylvain Tesson pleacă în Tibet, în căutarea leopardului zăpezilor. Amenințat cu dispariția, acest animal trăiește la altitudini mari, în zone aproape inaccesibile. Astăzi mai sînt aproximativ 5.000 de exemplare, răspîndite din Pamir pînă în estul Himalayei, din Altai pînă în Nepal. Pe platoul Changtang, Sylvain Tesson privește turmele de iaci, capre albastre și antilope ce străbat întinderile înierbate, întîlnește cîte un lup singuratic aflat în căutarea prăzii, iar în cele din urmă ajunge în regatul leopardului zăpezilor. După lungi zile de așteptare într-un ger cumplit, leopardul își va face apariția, aducîndu-i în minte chipul celor două femei pe care le-a iubit, dar și trista imagine a unei lumi viitoare în care, din cauza acțiunilor omului, animalele vor fi din ce în ce mai puține.

„Să aștepți la minus 30 de grade, fără să scoți un sunet, incerta apariție a unui animal ce se ascunde pe platourile Tibetului – astfel se poate rezuma trama acestei cărți care amintește de pînda căpitanului Ahab din Moby Dick.” (Le Monde)

Drumul Maritim al Mătăsii. Punte între culturi și civilizații, inspirată din filmul documentar cu același nume, surprinde povestea de viață și legendele de familie ce aparțin unui număr de treizeci de persoane din peste zece țări situate de-a lungul itinerarului pe ape al acestei vechi axe comerciale a lumii. Moștenind spiritul de pionierat al strămosilor lor întreprinzători, personajele prezentate în carte au dus mai departe afacerile familiale, concentrându-și eforturile în schimburile de experiență cu oameni din diverse culturi.

Prin istoria lor personală, este reconstituit traseul Drumului Mătăsii, vechi de mii de ani, prin intermediul căruia civilizațiile chineză, indiană, arabă și europeană au putut comunica și coexista în armonie. Toate experiențele surprinse în istorisiri reliefează felul în care propunerea Chinei privind Noul Drum al Mătăsii a susținut și interesele țărilor situate de-a lungul acestei rute.

Latitudine zero este povestea unei mari provocări: aceea de a face singur înconjurul lumii pe linia Ecuatorului. Pe jos, cu bicicleta, cu piroga sau pe micul său trimaran cu vele, pornind în iunie 1999 din Gabon, exploratorul şi aventurierul Mike Horn va urma acest fir invizibil de 40.000 de kilometri fără să se abată niciodată mai mult de 40 de kilometri de la el. Va traversa trei oceane, va escalada două vîrfuri de 6.000 de metri, se va confrunta cu pericolele junglei, cu traficanţii de droguri în Columbia şi cu ororile războiului civil în Africa, trecînd de cîteva ori la un pas de moarte. La capătul acestui periplu, în octombrie 2000, îşi va reîntîlni soţia pe aceeaşi plajă unde se despărţiseră cu 17 luni înainte.

Rapiditatea dezvoltării căilor ferate de mare viteză în China simbolizează ritmul accelerat al reformei și deschiderii care au marcat societatea chineză încă din secolul trecut. Cunoscute pentru siguranță și confort, trenurile de mare viteză chineze au schimbat radical felul de viață al oamenilor, care, datorită lor, au dobândit mai multă mobilitate.

China este unul dintre liderii mondiali în domeniu, tehnologia dezvoltată în această țară impunându-se prin designul general, construcție și exploatare și răspunzând pe deplin factorilor de siguranță,  abilitate, aplicabilitate și rentabilitate.

Ca martor și participant direct la evenimentele prezentate, autorul a consultat arhive, a susținut interviuri și a adunat informații mai puțin accesibile publicului larg pentru a zugrăvi o imagine vie a căilor ferate de mare viteză din China. Cartea prezintă atât beneficiile pe care acest tip de tehnologie înaltă le-a adus dezvoltării generale a țării, cât și perspectivele favorabile ale acestei industrii.

Dupa ce a petrecut zece ani in Anglia, Bill Bryson vrea sa-si rememoreze copilaria, asa ca pleaca din locul in care s-a nascut, Des Moines, Iowa, intr-o calatorie prin 38 dintre statele americane, pe care o documenteaza cu mult umor. Autorul spera sa se reintilneasca cu peisajele idilice ale copilariei sale, insa gaseste lanuri nesfirsite de porumb, benzinarii, moteluri si localuri care arata peste tot aproape la fel si sunt populate de oameni care seamana uimitor de mult unul cu altul. Un jurnal de calatorie despre o lume mai putin cunoscuta, un amestec imprevizibil de kitsch si frumusete, cartea lui Bill Bryson combina descrieri ale vietii din micile orase in care ajunge autorul cu povestiri despre tineretea lui si despre America si americani, toate insotite de comentariile lui sarcastice inegalabile.

O carte-ghid despre monumentele și clădiri nou apărute, după 1989. Veți fi uimiți să descoperiți un București contemporan, plin de locuri, monumente și obiective inedite nou inaugurate, cu o bogată viață cultural-artistică sau cu evenimente originale de tot felul. Și în special cu oamenii săi.

În general, străinii nu ştiu foarte multe despre România. Cunoştinţele lor se limitează la mitul vampirului din Transilvania şi la cîteva generalităţi despre folclor. De obicei ignorată, dacă nu chiar dispreţuită de unii, această ţară este obiectul multor prejudecăţi. De aceea, Grégory Rateau, de formaţie cineast, a vrut să-şi facă o idee nouă. A străbătut România de la Bucureşti pînă în zone rurale izolate, din pădurile Carpaţilor pînă pe plajele din Delta Dunării. Alături de el veţi descoperi lucruri uimitoare şi, poate, veţi privi România cu alţi ochi.

Natura este incoltita. Luati avionul catre orice destinatie de pe glob si, daca veti privi pe geam, cand cerul e senin, veti vedea cum si-au marcat oamenii teritoriul. Jos, la sol, domneste Homo sapiens. Sub un sfert din suprafata terestra neinghetata a planetei nu poarta semnele unei asezari umane sau al exploatarii terenurilor. Pamantul a intrat in Antropocen, o noua epoca geologica in care oamenii decid totul pe planeta. Acum planeta e a noastra, indiferent de situatie. Provocarea este ca Antropocenul sa fie o epoca favorabila. Nu o distopie inspaimantatoare a dezastrului, ci un Antropocen in care oamenii fac fata provocarii de a administra planeta si de a fi buni pazitori ai naturii. Aceasta presupune sa invatam sa iubim din nou natura si sa gasim modalitati practice ca 10 miliarde de oameni sau chiar mai mult sa traiasca respectand Iumea naturala de care depinde sistemul de sustinere a vietii pe planeta. Presupune sa ne schimbam comportamentul si stilul de consum pentru a reduce impactul asupra naturii, astfel incat ternperatura planetei sa nu creasca peste 1,5°C. Inainte de toate, presupune marea refacere a naturii in secolul XXI.

Una dintre primele si cele mai de succes colectii de albume ale Editurii Ad Libri, "Calator prin tara mea" a fost reeditat intr-un format nou si continua sa incante cu o selectie extraordinara de fotografii ale celor mai cunoscute destinatii turistice din Romania.

Una dintre primele si cele mai de succes colectii de albume ale Editurii Ad Libri, "Calator prin tara mea" a fost reeditat intr-un format nou si continua sa incante cu o selectie extraordinara de fotografii ale celor mai cunoscute destinatii turistice din Romania.

Una dintre primele si cele mai de succes colectii de albume ale Editurii Ad Libri, "Calator prin tara mea" a fost reeditat intr-un format nou si continua sa incante cu o selectie extraordinara de fotografii ale celor mai cunoscute destinatii turistice din Romania.

Una dintre primele si cele mai de succes colectii de albume ale Editurii Ad Libri, "Calator prin tara mea" a fost reeditat intr-un format nou si continua sa incante cu o selectie extraordinara de fotografii ale celor mai cunoscute destinatii turistice din Romania.

„Un vazaha printre malgași e jurnalul pe care l-am ținut ca șef al misiunii UE de observare a alegerilor din Madagascar din 2018. Pe lângă însemnările strict politice, am consemnat diverse informații despre cultura, mitologia și religiile malgașe, despre magi și vrăjitori, animale-totem, prejudecăți culturale și rituri de inițiere sau mituri care funcționează încă într-o societate prea puțin cunoscută în Europa. Am pus, deci împreună democrația și actele de haiducie, ceremonia «întoarcerii oaselor» și Libertalia, legendara republică a piraților, religia care-l slăvește pe un creator al universului numit Zanahary, furturile de zebu și răpirile oamenilor de afaceri din comunitatea karan-ilor, regii tradiționali și membrii unui club de kung fu care s-au confruntat în stradă cu poliția.“ - C.D. PREDA

C.D. Preda e profesor la Universitatea din București și a publicat mai multe cărți și articole despre istoria liberalismului, sisteme electorale și politică românească. În 2016, la Baroque Books & Arts a apărut primul său album de fotografii, intitulat Strada, iar în 2018 apărut album de fotografii E aşa de urât, că pare frumos.