Călătorii

Prix Jules Renard 2025

„Un scriitor a cărui privire se află la intersecția dintre geografifie și poezie.“ - L’Express

Într-o epocă în care exploratorii par să nu mai aibă nimic de descoperit, iar omul pare să fi învins geografia, Sylvain Tesson își propune să găsească acele câteva locuri de pe glob în care geografia își ia revanșa: pilonii mării, impresionante coloane de piatră care se înalță singuratice în largul coastelor, ca niște anomalii miraculoase, lăsate în urmă de falezele care s-au retras sub acțiunea erozivă a valurilor. Însoțit de prietenul său, alpinistul du Lac, Tesson pornește într-o palpitantă călătorie care îl poartă prin întreaga lume și de-a lungul căreia escaladează peste o sută de astfel de stânci, riscându-și nu de puține ori viața. Ce-l mână însă nu e atât gustul pentru pericol sau ambiția pionieratului, cât intuiția că aceste santinele singuratice ale mării au ceva fundamental de spus despre condiția omului contemporan, pentru care libertatea înseamnă adesea curajul de a rămâne în urmă.

„Bătând lumea în lung și-n lat, Sylvain Tesson face elogiul unui nou nomadism romantic, pe care-l opune ritmului frenetic al lumii moderne.“ - Le Monde

„O epopee care-l face pe cititorul sedentar să viseze la zări îndepărtate, pe cel neîndemânatic, să aspire la acrobații pe sârmă, iar pe cel contemplativ, să se molipsească de febra mișcării.“ – Le Figaro

„Sylvain Tesson are obiceiul de a ne purta în călătorii ieșite din comun, pe tărâmuri pline de istorie sau în locuri sălbatice, ostile vieții umane. În inima acestor povestiri, se află întotdeauna o căutare. Așa se întâmplă și în Pilonii mării.“ - La Presse

„Sylvain Tesson are un talent formidabil de a găsi cuvintele cele mai expresive. Ca să te convingi, e suficient să citești și alți autori de relatări de călătorie între două dintre cărțile sale. Ce le lipsește? Stilul, spiritul de observație, distanța și ceva din această capacitate a lui Tesson de a vedea de sus, panoramic, existența umană.“ - Le Devoir

Sylvain Tesson (n. 1972) este un scriitor și un călător francez cu formație de geograf și cu o diplomă în geopolitică. Își descoperă pasiunea pentru călătorii la nouăsprezece ani, când traversează Islanda pe bicicletă. Începând din 1996, când își publică, în calitate de coautor, prima carte de călătorii, experiențele de aventurier se vor împleti pentru el, în mod firesc, cu scrisul. Printre cele mai cunoscute cărți ale lui se numără Axa lupului (2004), Dans les forêts de Sibérie (2011), recompensată cu Prix Médicis essai și Leopardul zăpezilor (2019), pentru care primește Prix Renaudot. Pilonii mării, cel mai recent volum al său, a fost distins cu Prix Jules Renard. Sylvain Tesson a realizat și o serie de documentare pornind de la expedițiile sale, iar în afară de cărți de călătorii, publică și proză scurtă, eseuri și memorialistică.

„La data publicării acestei cărți, este posibil ca Europa în care am trăit să nu mai existe. Cu acest sentiment al urgenței am scris-o. Dispare Europa? Suntem ultimii muritori care au cunoscut vechiul continent? Uneori trăiesc cu impresia insuportabilă că este ultima dată când văd Piața San Marco, Capela Sixtină ori Fontana di Trevi… Turnul Eiffel, Prado sau canalele din Amsterdam… Cine întârzie la această ultimă întâlnire și va nimeri, să zicem, mâine prin aceste locuri nu va mai găsi decât un strat gros de praf.

Lecții pentru o viață traită curajos, de la două bunicuțe călătoare La drum este o invitație savuroasă și curajoasă la a trăi fără amânări și fără frică. Autoarele sunt două bunici simpatice, Eleanor Hamby și Dr. Sandra Hazelip, care pornesc într‑o aventură ce sfidează orice așteptare: călătorii în jurul Pământului, experiențe intense, întâlniri memorabile și lecții de viață care inspiră la orice vârstă. Cu umor, sinceritate și o energie molipsitoare, ele demonstrează că niciodată nu e prea târziu să spui DA necunoscutului.

„Cartea este povestea unei îndrăgostiri și a unei iubiri niciodată îndestulate pentru Italia, Calabria, Guardavalle. Scriitoarea este un suflet sudic, solar și sirenal (iertată fie-mi invenția lexicală), adică având o legătură placentară cu marea și rău de înălțime. Ar sta tot timpul la bălăcit în mare, și la soare. Se spune că în viață există întâlniri destinale, oameni care îți marchează definitiv biografia. Mă întreb dacă nu există și locuri destinale, locuri care ne favorizează înflorirea plenară a ființei. Italia, Calabria în speță, este un astfel de loc pentru Adriana Ungureanu. De aici gama superlativă în care este scrisă cartea, totul este excepțional: peisajul, oamenii, mâncărurile, marea, copacii... Așa se exprimă nescăzutul entuziasm de care vorbeam. Și asta ne trimite direct la justificarea cărții, căci romantismul, de atâtea ori invocat, nu e numai o structură psiho-existențială, ci și vârsta de aur a cărții de călătorie. Este o experiență inedită această revenire de-a lungul unor decenii care transformă locul dintr-unul vizitat într-unul familiar. Suntem la antipodul speciei „turistus communis”, care bifează în fugă obiective de vizitat și socotește pe degete că dacă e marți e Belgia. Un adevărat al doilea acasă se construiește prin vizitele din fiecare vară, în care însă, de fiecare dată, rămân de descoperit o mulțime de lucruri noi. Pentru că, alături de frenezia de a vedea tot, a experimenta tot, se adaugă și o atentă documentare. Cum să înțelegi cel mai umil loc din Italia fără a face apel la istorie sau la istoria artei? De aceea regimului de exaltare senzorială care nu vrea să piardă nimic i se adaugă acuitatea intelectuală care vrea să știe tot ce se poate ști despre locurile respective. Cumpără cărți, reconstituie biografii și istorii obscure, pentru că, temperament prin excelență vital, percepe viața conținută de „pietrele” pe care le văd turiștii dezabuzați în cine știe ce ruină.", - Christian Crăciun

Mănăstirile și schiturile oltenești reprezintă un veritabil tezaur al poporului român, o componentă deosebit de valoroasă a spiritualității, istoriei și culturii noastre. Acestea au fost nu doar locuri de alinare trupească și sufletească, ci și bastioane de rezistență împotriva invaziilor străine, menținând vie, de-a lungul veacurilor, flacăra credinței ortodoxe. Nu întâmplător, aici s-au caligrafiat și tipărit primele cărți, au fost înființate primele biblioteci și s-a promovat arta românească, dând naștere unor capodopere remarcabile de arhitectură, pictură și sculptură. Ce putem face pentru ca toate poveștile mănăstirilor din Oltenia să nu fie uitate? Să le trecem pragul, să citim despre ele, să povestim mai departe. Oltenia Mănăstirilor – istorie, iconografie și arhitectură este un ghid esențial care aduce în prim-plan cele mai importante așezăminte monahale din această regiune.

Minialbumul România ‒ O călătorie fotografică, din colecția „Călător prin țara mea”, este o invitație de a surprinde România dincolo de stereotipuri.

Silueta sobră a unei biserici maramureșene și frescele vii ale bisericilor din Moldova, crestele spectaculoase și dealurile unduitoare, orășelele desprinse parcă din gravuri medievale și centrele urbane moderne, debordând de energie, acestea sunt cele mai populare imagini ale României, dar reprezintă doar o mică parte din impresionanta colecție de amintiri fotografice pe care această țară o oferă celor care sunt dispuși să o cunoască.

Dacă străbați pământul cu dorința de a-i admira frumusețile și a-i afla tainele, vei descoperi nenumărate destinații uimitoare, create de natură sau de mâna omului. Unele dintre ele au rezistat de-a lungul secolelor, altele vorbesc despre puterea uluitoare a naturii de a crea adevărate opere de artă. Descoperă-le împreună cu noi și bucură-te de toate aceste minuni ale planetei noastre!

De-a lungul a miliarde de ani, planeta noastră a continuat să fie o planetă vie, în continuă schimbare. Această carte te invită să explorezi, continent după continent, câteva dintre cele mai spectaculoase destinații și obiective turistice de pe Pământ.

Natura și omul au creat pe planeta noastră nenumărate minuni, fiecare dintre ele având o poveste de spus celor dornici de explorat. Această carte conține o parte dintre aceste minuni și locuri uimitoare, dintre care amintim doar câteva: cascada Niagara, cu zgomotul ei impresionant și priveliștea care îți taie respirația, Loch Ness, cu misterele ascunse sub apele sale, înzăpezitul vârf Kilimanjaro sau faimosul Empire State Building, emblema New York-ului.

Te-ai fi gândit că mândria Parisului s-ar fi putut numi Turnul Bönickhausen dacă Gustave Eiffel nu și-ar fi schimbat numele de familie? Te-ai întrebat vreodată cum numeau vechii egipteni piramidele sau de unde provine numele celebrului Big Ben din Londra? Ei bine, pe paginile acestei cărți vei avea ocazia să descoperi toate acestea și încă multe alte surprize și imagini de vis!

Avem scriitori talentaţi, artişti plastici de renume, o cultură tradițională de excepție, manifestări de anvergură internațională, o istorie puternic amprentată de fapte şi eroi de notorietate, avem monumente de artă și arhitectură, complexe muzeale, aşezăminte culturale şi de cult... Dar avem şi datoria să introducem aceste branduri în circuitul european al valorilor. Cultura, prin excelență, este destinată consumului, raportului de evaluare şi aprecierilor, astfel încât să bucure privirea şi să ostoiască setea de frumos şi cunoaștere (în funcție de nevoile şi pragul de aşteptare al fiecăruia). Dorin Ştef

Dorin Ștef nu numai că e un adunător de frumos, ci un dăruitor de suflet, un îndrumător către ceea ce, din lemn, piatră și credință, e a Maramureșului ființă.

El știe să pună lumina inimii în locul care, pentru o privire exterioară, obiectele prind viață și frumosul din jur începe să vorbească și inimii, nu numai ochilor. Imaginea de debut din această carte este faimoasa biserică de lemn de la Șurdești - un simbol, un mit, o realitate.

O legendă și o provocare. Lemnul care se eliberează de coaja copacului, modelat de mâinile meșterilor cu credință în Dumnezeu, se îndreaptă zvelt spre El, sfidând gravitația și timpul.

Din primele pagini ale cărții suntem obligați să păstrăm un respect și o pioșenie pentru tot ceea ce, aici, omul a simțit, trăit, lucrat și creat. La umbra crucii. Închiderea cărții este, ca o completare a îndreptării către Dumnezeu, pusă sub semnul pietrei din care e alcătuit ansamblul statuar Sfatul Bătrânilor. Cei cinci bătrâni au ochii îndreptați înspre pământ, pentru că din pământ este omul și acolo va merge. Piatra este, prin esența ei, mai durabilă ca lemnul, dar ea este supusă teluricului. Privirea îndreptată spre cer, urmând crucea din vârful bisericii, își regăsește nevoia de completare a unei căutări de sine, înspre interior, către pământ, acolo unde sfatul trebuie să fie cel bun pentru ca semenii să aibă parte de o judecată justă și dreaptă. Pentru că, cu ce măsură măsori, măsura-ți-se-va. Lemnul și piatra sunt reperele între care maramureșenii își consumă anii vieții, dând viață anilor.

Citind paginile acestea, am putea spune, fără tăgadă, într-un glas cu autorul: Cred, Doamne și mărturisesc cu adevărat că Maramureșul este o stare de spirit cu care lumea ar putea deveni mult mai bogată.

Încă mai cred că în ritmuri lente de colinde, acompaniate de clopotele bisericilor ce ne reprezintă, împodobiți cu aurul pământului nostru, pășind pe flori de mină în miros de bună mireasmă duhovnicească și de castane coapte, cu cireș înflorit la urechi și busuioc în păr, îmbrăcați în straiele noastre de sărbătoare, i-am putea da lumii starea de „acasă” pe care o are oricine vine, cu frică de Dumnezeu, cu credință și cu dragoste, în Maramureș.

Astfel, albastrul cerului nostru ar putea completa paleta cromatică a Europei cu căldura și lumina acestui atât-de-pretutindeni acasă, obiceiurile noastre ar putea întregi tabloul manifestărilor întru omenesc, reînnodând trecutul din muzeele lumii cu prezentul din lumea dacilor nesubjugați pentru care credința trece dincolo de vremelnicia ființei, iar Maramureșul să devină ceea, ce, în fapt, este: poarta veșnic deschisă, ca și sufletul oamenilor de aici, prin care lumea vine și revine, acasă.

Pentru că, acasă înseamnă acolo unde îți e sufletul iar noi cu credință, cu dragoste și cu frică de Dumnezeu trebuie să intrăm și să locuim întru lume. Întru frumos. În lumina inimii. Cu răbdarea oamenilor și a timpului. Mihai Pătraşcu

Cartea aceasta este nu doar o arhivă de emoții și mărturii, ci și o încercare personală de cartografiere a unui vis colectiv, lung de 1400 de kilometri.

În ea veți descoperi reportaje de pe drum, interviuri și povești cu artizanii principali ai proiectului, plus un inventar geografico-istorico-gastronomic al celor șapte ținuturi prin care trece calea noastră.

Acest volum rezumă următoarele:

• 7 ani de documentare în căutarea și apoi validarea traseului.

• 80 de fotografii color selectate din peste 1500.

• 280 de pagini și 87.402 mii de cuvinte menite să vă provoace să porniți la drum.

Cu o postfață de Papa Francisc

„În fond, sunt două modalități de a concepe o călătorie în Israel și Palestina, la fel de legitime și una, și cealaltă. Unii își caută în pământul de acolo rădăcinile. Eu le-am găsit în cer.“ — ERIC-EMMANUEL SCHMITT

„Provocarea pe care Ierusalimul o ridică și-n ziua de azi în fața lumii exact aceasta este: să trezească în inima fiecărei ființe omenești dorința de a-l privi pe celălalt ca pe un frate în unica familie omenească.“ — PAPA FRANCISC

„Eric-Emmanuel Schmitt ne dezvăluie intimitatea sa spirituală cu sinceritatea pe care i-o cunoaștem. Aceea a unui om sfâșiat între o minte «voltairiană» și un suflet de credincios care îndrăznește să-și mărturisească sus și tare credința.“ — Le Figaro

După Noaptea de foc, în care își dezvăluia experiența mistică trăită în deșertul Hoggar, în 2022, la invitația Vaticanului, Eric-Emmanuel Schmitt se întoarce la originile marilor credințe monoteiste călătorind în Țara Sfântă, iar Provocarea Ierusalimului – jurnalul acestui pelerinaj la Betleem, Nazaret, Cezareea – consemnează aprofundarea experienței sale spirituale, întrebările, reflecțiile, senzațiile, uluirea, până la surpriza finală, la Ierusalim, a unei întâlniri incredibile cu ceea ce autorul numește „de neînțelesul“. O carte-mărturie, despre o călătorie în spațiu, în timp, dar, mai presus de toate, către sine, scrisă cu ardoare, care transmite un mesaj al compasiunii, al iubirii, al toleranței: „Provocarea pe care Dumnezeu o adresează și credincioșilor, și necredincioșilor depășește ceea ce aceștia își imaginează. Dumnezeu nu le spune: «Ascultați-mă!», ci le strigă: «Ascultați-vă!» La Ierusalim, unde a început totul, nimic nu este încheiat.“

„Gabriel Șerban este o combinație neobișnuită de spirit călător și rigoare a finei observații, asemenea poveștilor și creațiilor sale. Se dezvăluie mai întâi ca fotograf, apoi descoperi ilustrațiile lui, minunate gesturi artistice așezate nu în orice rame, ci în rama unor povești nicidecum mai prejos decât elementele pe care le aduce în fața noastră. Istorisirile, pe cât sunt de magice, pe atât sunt de reale. Țineți în mâini cartea unui artist care surprinde, cu precizia unui om de știință și scriitura unui romancier, lumea așa cum nu ați mai văzuto până acum. Deschideți cartea și veți înțelege cum, dacă știi să privești, harta lumii rămâne mereu neterminată, și asta ne îndeamnă la nesfârșite căutări.“ — ALEXANDRU STERMIN

„Preocupat în egală măsură de lumea naturală și de cea spirituală, de știință și de tradiții folclorice, de șamanii junglei și de omul interior, fotograful Gabriel Șerban a scris o carte de referință despre Mexic: documentată, expresivă, fascinantă. Rareori am citit un blend atât de autentic de notație științifică și literatură de călătorie, profund personală. O Carte a junglei pentru oameni mari.“ — MARIUS CHIVU

Începând din anii 1960, Marea Aral a scăzut necontenit. Pe atunci era a patra întindere lacustră din lume, cu o suprafață de două ori cât a Belgiei. Astăzi, din cauza marilor proiecte sovietice de irigație, s-a transformat în proporție de 90% în deșert.

De la marginea pustiului unde zac ruginite vasele ce pescuiau odinioară în apele ei, Cédric Gras a călătorit de-a lungul Amudariei – anticul Oxos, care astâmpăra setea multor cetăți de pe drumurile mătăsii – spre izvoarele acestui fluviu mitic. În fostele republici sovietice prin care trece, cunoaște pescari braconieri kazahi, întâlnește culegătoare de bumbac uzbece, admiră ruinele cetăților antice, vizitează neverosimilul Așgabat, unde toate mașinile sunt albe, și reușește să pună aproape clandestin piciorul pe coronamentul barajului Nurek. Peste tot, apa fluviului este o miză de primă importanță, iar canalele construite de statele riverane încearcă să o deturneze către propriile oaze.

Călătoria către izvoare se încheie pe „acoperișul lumii”: la capătul periplului său, autorul escaladează uriașul ghețar Fedcenko din Pamir, rezervor de apă al unei Asii Centrale deasupra căreia planează spectrul setei și, poate, și cel al unui viitor război al apei.

Lucrare de referință ce nu ar trebui să lipsească din nicio bibliotecă, înglobând 66 de planșe color, monografia „Municipiile României” de Dan Ghinea este lucrată cu pasiunea profesionistului și nu e de mirare: Dan Ghinea, absolvent al Facultăţii de Geologie-Geografie (secţia Geografie, secundar Biologie) a Universităţii Bucureşti, realizează o imagine de o acuratețe absolută și la zi a istoriei, geografiei, structurii sociale și economice a municipiilor din România, oferind nu doar profesioniștilor, ci și pasionaților, un compendiu de cultură generală neapărat necesar.

BESTSELLER GAUDEAMUS 2023

Redactată de Ruxandra Hurezean

Prefață de Dinu Mititeanu

„Aceasta este o carte-eveniment. După ce ne-a încurajat și ajutat pe mulți dintre noi să plecăm în căutarea munților lumii, David Neacșu – unul dintre marii noștri exploratori – ne oferă, în sfârșit, poveștile expedițiilor sale, multe legendare, premiere românești absolute, începute în urmă cu trei decenii. Poveștile extraordinare, pățaniile și aventurile incredibile, prețioasele reflecții ale acestui om, pasionat ca nimeni altul de munți, pleacă acum în căutarea cititorilor care vor descoperi un adevărat personaj, născut și înzestrat să exploreze lumea la pas și s-o cunoască cu toate simțurile de-a lungul, de-a latul și de-a înaltul, în cele mai spectaculoase locuri ale ei. David Neacșu a căpătat alura unui adevărat cetățean al lumii, iar cartea lui se desfășoară ca o minunată declarație de dragoste pentru această planetă, pentru natura, culturile și oamenii ei.“ — MARIUS CHIVU

„David Neacșu este mai mult decât un explorator, este un părinte al alpinismului expediționar din România, iar expedițiile sale sunt o sursă de inspirație pentru toți pasionații de munte, și nu numai. La fel ca și viața sa, cartea de față este un efort demn de admirație, o călătorie-cadou pentru toți cei care vor să trăiască aventura, fie și cu ochii minții, la altitudini și intensități ce te lasă, chiar și călător inveterat fiind, cu gura căscată.“ — HORIA COLIBĂȘANU

„Am 63 de ani când spun povestea pe care o citiți în această carte și am participat la peste 50 de expediții prin toată lumea. Unele dintre ele în premieră pentru alpinismul românesc. Vă mărturisesc că toate au adus bogăție în viața mea. Fiecare în parte a fost o mare iubire. Chiar și munții pe care n‑aș vrea să mai merg niciodată. Fiecare mi‑a dat o enormă satisfacție. Toate mi s‑au așezat în minte, în suflet, fac parte din viața mea. Dacă închid ochii, fie că sunt pe un aeroport sau într‑o cafenea din București, în minte încep să mi se deruleze imagini, sunete, mirosuri din lumea întreagă. Amintirea unui moment, mai ales când îl trăiești în condiții extreme, pătrunde în celulele tale, devine parte din tine. Și te trezești, cu fiecare nouă experiență, un pic alt om. Principalul motiv pentru care cutreier munții și lumea este să pot cunoaște nemijlocit realitatea. Cu ochii mei, cu palmele mele, cu tălpile și cu nările mele vreau să ating aerul, pământul, apele și pădurile lumii. Ce‑mi pot dori mai mult de atât?“ — DAVID NEACȘU

DAVID NEACȘU (n. 18 iulie 1960, București) este alpinist și explorator. A participat la zeci de expediții pe marii munți ai lumii: Kilimanjaro, Muntele Kenya, Ruwenzori, McKinley, Aconcagua, Huascáran, Illimani, Cotopaxi, Klucevskaia, Carstensz Pyramid, Vinson etc. În 2003 a organizat și a condus prima expediție românească pe vârful Everest, din masivul Himalaya. A explorat zone mai puțin cunoscute de pe toate continentele, parcuri naționale din Africa, jungla amazoniană din Peru, Brazilia și Columbia, precum și taigaua siberiană. A urmărit viața populațiilor indigene din Peru, Papua Noua Guinee, Kenya, Uganda, Tanzania, Insula Paștelui, Noua Zeelandă, Australia, Tasmania, Borneo, Alaska. Este pasionat de pescuitul la răpitor cu năluci artificiale.

Planeta noastră pare minusculă în întunericul infinit al spațiului, dar privind cu atenție și consultând atlasul nostru, ea își dezvăluie secretele, se destăinuie. Fiecare pagină ne arată o altă față a ei, detaliată, colorată și frumoasă. O încrengătură de linii, munţi, râuri, oceane și mări ce separă sau leagă continente, țări, popoare și culturi.

Menirea unui atlas geografic este de a ne ajuta să înțelegem civilizaţiile și evenimentele din trecut și din prezent, motivele pentru care popoarele, imperiile și țările au luat naștere și au dispărut exact în locul și timpul respectiv, precum și să deslușim istoria, tradițiile, obiceiurile și problemele economice ale diferitelor ținuturi și popoare. Îl deschidem, îi răsfoim paginile și ajungem să înțelegem sau poate doar să intuim dezideratele unor lumi îndepărtate.

Atlasul geografic al lumii publicația emblematică a editurii noastre este de fapt un instrument în procesul de cunoaștere a planetei noastre. Publicația conține peste 100 de hărţi, planșe infografice și date geografice, completate de hărţi tematice și indice de nume. Indexul de aproximativ 90.000 de cuvinte-titlu și denumiri geografice cu referințe în limba română ajută utilizatorii de hărţi să se orienteze mai ușor.

Pentru români, Vlad Țepeș este unul dintre cei mai respectați domnitori medievali, o figură autoritară și demnă, un simbol al spiritului justițiar și al luptei antiotomane. Pentru străini, Vlad Țepeș este printre puținele personaje istorice românești cunoscute, dar, din nefericire, nu pentru virtuțile și realizările sale în plan politic și militar, ci pentru asocierea eronată cu vampirul Dracula, personajul principal al romanului omonim al scriitorului irlandez Bram Stoker.

După ce a realizat ascensiuni extraordinare pe munți dificili și a devenit unul dintre cei mai importanți alpiniști din lume, Walter Bonatti decide să facă o schimbare și să exploreze locuri cât mai îndepărtate și mai sălbatice. După o ședere în Siberia, la Polul Frigului, străbate în Klondike drumul vechilor căutători de aur, apoi se urcă într-o canoe și înfruntă apele fluviului Yukon. Sunt primele dintre călătoriile sale memorabile care îl vor purta în interiorul vulcanului Krakatau, pe stâncile bătute de furtuni ale Capului Horn, în imensitatea înghețată a Antarcticii și printre populațiile primitive din jungla amazoniană. Din fiordurile Patagoniei până în deșerturile Australiei, îl însoțim pe Bonatti și, pe lângă poveștile unor ținuturi legendare și ale unor paradisuri ascunse, aflăm și povestea lui – povestea unui om care încearcă să trăiască în armonie cu natura și care cu fiecare călătorie își descoperă limitele, dar își împlinește visul de libertate.

„O lume pierdută e ultima carte scrisă de Bonatti, care şi‑a adunat în ea toate aventurile şi reflecţiile de «explorator». Bonatti crede că putem găsi un punct de întâlnire, de înţelegere respectuoasă cu culturi diferite de a noastră. Propune să ne mişcăm prin natură folosind pe cât posibil mijloacele puse la dispoziţie de natura însăşi şi să înţelegem astfel până unde avem voie să mergem. Propune, pur şi simplu, să privim lumea cu alţi ochi.” (Angelo Ponta)

Un jurnal de calatorie nu este deloc o întreprindere facila atunci când consemnezi nu ca un turist, ci ca un calator care privește lumea cu inima.

Caci cartea de fața nu ofera doar informații precise despre istoria, civilizația, cultura, tradițiile, gastronomia unei țari, ci și descrieri expresive, adesea poetice și chiar elegiace, ale celor mai insolite și fascinante obiective din lista autorului.

Perfect distincte din punct de vedere cultural și emblematice pe harta lumii, țarile despre care aflam grație generozitații autorului nu doar ca ne invita într-o provocatoare calatorie cu ochii minții, ci și ne ofera prilejul perfect de reflecție la frumusețea oferita noua lumii, cu firesc, seninatate și o noblețe fara egal.

Nu doar acribia cartografierii acestor fermecatoare teritorii recomanda acest nou volum din seria Pierdut în lume, ci și impresionantele resurse de ordin afectiv grație carora înțelegem și simțim, macar parțial, tot ceea ține de grandoarea lumii.

Shackleton face tot posibilul pentru a-și salva echipajul și a-l duce înapoi acasă. În august 1914, Ernest Shackleton a pornit la bordul navei Endurance spre Antarctica. Își propusese să traverseze continentul alb, ultima mare provocare a explorărilor terestre. În ianuarie 1915, după sute de kilometri parcurși în apele polare, vasul rămâne captiv într-o insulă de gheață. Astfel începe una dintre cele mai dure lupte pentru supraviețuire, o odisee modernă, în care Shackleton face tot posibilul pentru a-și salva echipajul și a-l duce înapoi acasă.

Obișnuim să considerăm că regiunea arctică este un tărâm întunecat al frigului etern unde viața aproape a încremenit. Un peisaj ostil, aproape pustiu, alcătuit din mări înghețate și întinderi de uscat unde singura vegetație e cea de tundră. Un climat neiertător, în care pot supraviețui doar câteva specii de animale și micile comunități ale eschimoșilor. Contrazicând această imagine, cartea lui Barry Lopez dezvăluie și celebrează frumusețea ascunsă și bogăția Arcticii.

Tundra adăpostește turme de caribu și de boi moscați, urși polari, lupi, vulpi, iepuri și lemingi, mările arctice sunt străbătute de balene, narvali și imense bancuri de pești, iar pe coastele lor trăiesc morse, foci și mari colonii de păsări. Aceste animale exotice prind viață în descrierile pline de culoare ale lui Lopez, care examinează totodată istoria și cultura populațiilor indigene de vânători și povestește aventurile, adesea cu final tragic, ale exploratorilor polari.

Deși se bazează pe date științifice riguroase și pe experiențele trăite de autor, Visuri arctice nu este nici un tratat științific, nici un jurnal de călătorie, ci în primul rând o meditație asupra relației oamenilor cu natura. Cu luciditate și respect față de misterul unei regiuni care a înflăcărat de secole imaginația și ambiția omului, Lopez examinează impactul activităților noastre asupra Arcticii și ridică întrebări esențiale despre responsabilitatea pe care o avem față de planeta pe care trăim.

Albumul Mănăstiri și biserici cuprinde o selecție a celor mai frumoase lăcașuri de cult ale românilor, din diferite secole.

Arhitectura religioasă din spațiul românesc reprezintă o lecție de armonie, echilibru și măsură. A evoluat sub influența stilurilor și tehnicilor, dar a integrat în mod firesc particularitățile comunităților care se adunau în jurul lăcașelor de cult, creând forme perfect înscrise în natură și care exprimă adecvat etosul și spiritul acestora.

Editie bilingva: Română-Engleză

În orașele românești, vechiul se împletește cu noul, dând naștere unor peisaje urbane surprinzătoare, care oferă vizitatorilor experiențe memorabile. Bucureștiul pulsează de energie, Cluj-Napoca impresionează prin dinamism și creativitate, iar Iașiul, vechi oraș academic, îmbină tradiția și inovația. Brașovul și Sibiul farmecă prin moștenirea lor medievală, în timp ce Timișoara și Oradea încântă prin multiculturalitate și arhitectura deosebită. Și lista poate continua, fiecare oraș având ceva special de oferit.

Editie bilingva: romana-engleza. Transilvania, partea centrala a Romaniei, ingradita aproape in intregime de arcul carpatic, ca de o cetate naturala, este, din punct de vedere cultural, una dintre cele mai interesante regiuni istorice romanesti, o lume in care de-a lungul secolelor s-au confruntat si s-au conjugat modele spirituale rasaritene si apusene.

„Sabina Fati ne spune povestea de azi a Gurilor Dunării, ca să ne explice cum și de ce vrea Rusia să distrugă Uniunea Europeană. Iar în poveste intră drone iraniene picate pe malul ucrainean, care opresc bacul dintre Isaccea și Orlivka, leprozeria din Tichilești și cazacii zaporojeni din Delta Dunării, Kilia lui Ștefan cel Mare și Gogol, caviarul din Sfântu Gheorghe și scopiții ajunși birjari la București, Îngerul istoriei descris de Walter Benjamin, dar și Putin, ca și tot felul de alte personaje, locuri și ambiții din preajma noastră. Sabina Fati a mers pe teren în Transnistria, Ucraina, Basarabia și România, ca să înțeleagă de la cei care trăiesc la Gurile Dunării ce viitor ne așteaptă. Jurnalul acestei călătorii e o mărturie scrisă alert, cuprinzând date istorice expuse pe înțelesul unui public larg și cu patosul unei apărătoare a demnității oamenilor din Est, care iubesc libertatea și n-ar vrea să trăiască iarăși sub ruși.“ — CRISTIAN PREDA

Războiul ruso–ucrainean, extins nu doar prin efectele lui economice și geopolitice până la Gurile Dunării, ci și prin evoluțiile militare, a adus cu el spectrul precarității, al neliniștilor istorice din ultimii 2.500 de ani. Privind hărțile, tratatele internaționale și expansiunea rusă, s-ar putea să nu fie prea clar cine stăpânește și mai ales cine poate apăra Gurile Dunării. Ale cui sunt? Ce vor locuitorii zonei? Ce-ar face dacă ar veni rușii peste ei? S-ar bate? Ar fugi? Sau ar rămâne pe loc și ar aștepta să vadă cine câștigă pentru a-și alege tabăra?

Cunoscut alpinist, austriacul Heinrich Harrer este invitat în 1939 să participe la o expediție germană de identificare a unei noi căi de acces pe muntele Nanga Parbat din India. Izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial îi împiedică însă pe membrii expediției să se întoarcă în Europa. Transferați dintr-un lagăr în altul, ei plănuiesc să evadeze și să fugă în Tibet. Dintre toți, doar Harrer și prietenul său Peter Aufschnaiter reușesc, după o călătorie lungă și epuizantă, să ajungă în Lhasa, capitala Tibetului, „orașul interzis” în care nici un european nu fusese primit până atunci. În cei șapte ani petrecuți în Tibet, au învățat limba și au fost definitiv cuceriți de această țară și de locuitorii ei. Heinrich Harrer a devenit chiar prietenul și învățătorul lui Dalai Lama, pe care l-a însoțit în India atunci când Tibetul a fost invadat de China. Fascinantele povești despre evadările din lagăr și traversarea plină de peripeții a masivului Himalaya, despre viața de zi cu zi în Lhasa și despre oamenii pe care i-a cunoscut se regăsesc în cartea sa, care a devenit încă de la apariție un bestseller, fiind tradusă în peste cincizeci de limbi.

Minialbumul Monumente UNESCO în România, din colecția „Călător prin țara mea”, prezintă siturile patrimoniului mondial din țara noastră, precum și practici, tradiții și meșteșuguri ale patrimoniului cultural imaterial din România.

„Cu cărțile care descriu drumuri exotice e întotdeauna la fel: frumusețea nu e atât în peisajele înfățișate – și pe care localnicii nici nu le mai observă –, cât mai ales în ochiul fascinat care privește minunile lumii. Citind mărturiile autorilor, ne bucurăm de bucuria lor, vedem priveliștile reflectate-n ochii lor, așa cum, ca să ne bucurăm de un film, trebuie să-l vedem neapărat cu cineva alături.

Un fermecător jurnal de călătorii ne oferă Cristina Chevereșan, ale cărei peripluri în Brazilia, Azore, Coasta de Azur și Sicilia (locuri cât se poate de contrastante pe această binecuvântată sferă) are generozitatea să ni le împărtășească nu doar cu bucuria copilărească a călătorului, ci și cu sensibilitate, talent și o memorie aparent inepuizabilă. Citindu-i cartea, locuri, oameni, cultură populară și cultură înaltă, valurile mărilor și austeritatea stâncilor se desfac în fața noastră ca în acele cărți-obiect pe care, dacă le deschizi, se reliefează în trei dimensiuni castele, prințese și dragoni, decupate-n cartonul lucios al paginilor.

O lectură care te îmbogățește, te delectează și te instruiește ca puține altele de acest fel.“ — MIRCEA CĂRTĂRESCU

Minialbumul București, din colecția Călător prin țara mea, surprinde capitala României de astăzi, un oraș care se redefinește păstrându-și moștenirea istorică.