Cărţi în limba spaniolă

Antologie de Abel Murcia Soriano

Prefață de Ilinca Ilian

Traduceri de Mioara-Adelina Angheluţă, Florin Galiș, Sergiu Lozinschi, Irina Călin, Melania Stancu, Alma Marhamati

Această antologie, concepută și coordonată de Abel Murcia Soriano și Alina Cantacuzino, aduce în prim-plan proze scurte semnate de doisprezece tineri autori din șase țări – Jessica Clark, Carla Pravisani, Patricia Lovos, Patricia Trigueros, Rodrigo Fuentes, Eduardo Halfon, Jessica Isla, Maria Eugenia Ramos, Roberto Carlos Pérez, Mario Martz, Nicolle Alzamora Candanedo și Ela Urriola – , alcătuind un tablou vibrant al Americii Centrale contemporane.

„Șase literaturi, o limbă comună, centrul unui continent care unește sudul și nordul, nordul și sudul, cu o bătaie constantă a inimii… Douăsprezece povestiri scurte care, asemenea unor mici perle dintr-un colier literar, permit cititorului să se bucure de creațiile unor autoare și autori din locuri atât de evocatoare precum Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua și Panama, care prind aici forma unei antologii pentru încântarea cititorului român.“ —  ABEL MURCIA SORIANO

Pe fundalul unor experiențe tot mai complexe de viață comună în care lumea spaniolă și cea românească se întâlnesc într-un proces de integrare europeană din ce în ce mai intens, colecția Biblioteca Hispanică a Institutului Cervantes, în care apar traduceri din literatura spaniolă clasică și contemporană – cu o atenție specială acordată nonficțiunii, eseisticii filozofice, reflecției etice și etico-politice –, este rezultatul colaborării dintre Institutul Cervantes din București, care a avut inițiativa acestui proiect, și Editura Humanitas. Colecția este realizată de un colectiv de profesori și traducători, specialiști în limbi și literaturi hispanice de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, sub coordonarea unui comitet științific internațional. Titlurile colecției apar, unele dintre ele, în formulă bilingvă, și toate în condiții editoriale speciale, însoțite de un aparat critico-analitic complex.

„Scrierile adunate în acest volum propun o așezare a adevărului despre cavaleri undeva la mijloc între ficțiunea idealizantă și informația frustă legată de războaie, statistici necruțătoare și cinice manevre din culisele puterii. Reinventarea cavaleriei prin intermediul acestor texte constituie o tentativă de raționalizare a exercițiului puterii căreia cavalerii i se asociază și care se manifestă chiar în sânul instituțiilor prin care puterea se exercită. Produse în cancelarii regale, în tăcerea scriptoriului monastic și în imediata apropiere a bătăliilor politice și teritoriale de către regi, teologi misionari ori mari nobili și cavaleri, tratatele sunt o reflecție asupra propriilor circumstanțe și un efort de autoreglementare a comunității oamenilor de arme, ca datorie față de semeni și în scopul propriei mântuiri. Iar dacă cei care dețin puterea o păstrează nu numai prin forță, ci și în virtutea unui bine superior pe care îl explică și îl justifică, asta înseamnă că individul aflat la baza acestui mecanism încetează să mai fie exclusiv un mijloc, ca să devină, măcar într‑o anumită măsură, un scop.“ — MIANDA CIOBA

Tratatele medievale de doctrină cavalerească sunt o tipologie textuală cu origine hispanică, așa cum romanul cavaleresc este creația lui Chrétien de Troyes. Cele patru reunite în această ediție împărtășesc o istorie comună ce se întinde de-a lungul a trei sferturi de veac (1265–340). În toate, ficțiunea cavalerească rezonează cu experiențe sociale și istorice concrete. Este evidentă influența pe care o are asupra autorilor, fie ei cunoscuți sau anonimi, lectura Eticilor și a Politicii aristotelice, a Summei Sfântului Toma, precum și impactul culturii predicației și al cărților sapiențiale. La fel de grăitor e și modul în care fiecare tratat recurge la doctrina bisericii, la etica de esență creștină, pentru a schița, cât mai categoric și convingător, deontologia cavaleriei pe temeiul unui complicat sistem de dependențe și responsabilități. Dacă în tratatele lui Alfonso X și al lui Don Juan Manuel regele și elita nobiliară formulează principii pornind de la misiunea cavaleriei de a apăra biserica și comunitatea, Ramon Llull extrage această misiune din ordinea profană și face din cavaler instrumentul realizării unității religioase a lumii sub semnul credinței lui Hristos. Cartea Ordinului Eșarfei ar fi cântecul de lebădă al apologiei ordinului cavaleresc, identificat cu clasa nobiliară. Tratatele de doctrină cavalerească conțin mărturia căutării unui statut marcat de responsabilitatea și solidaritatea care devin piatra de temelie a construcției instituțiilor politice, într-o lume structurată în jurul războiului.

Tratatul llullian a cunoscut numeroase traduceri încă din epoca medievală, iar reglementările alfonsine din Partida 11 au fost traduse relativ recent în limbile franceză și engleză. Cartea Cavalerului și a Scutierului și Cartea Ordinului Eșarfei apar aici pentru prima dată transpuse într-o altă limbă decât cea originală.

Iată o carte interogativ evocatoare despre durere. Abia dacă îi bănuim cauzele: dispariția unor ființe dragi, evocarea unor momente tragice din istorie, vag sugerate, asocierea cu destinul unor poeți și artiști care au explorat la rândul lor durerea, sau reconstituirea timpului personal, cu momentele de candoare și de pierderi din trecutul ireversibil etc. Totul constituind un recviem tandru-sfâșietor, cu permanente incursiuni interogative spre resursele și limitele poemului, somat să caute „mai adânc decât sub piele și în oase” și să scoată la suprafață această durere repetitivă. Misiunea i se pare poetei aproape imposibilă, fiindcă „rana niciodată nu e rostită”. Probabil întrucât poemul nu rămâne decât o infimă parte din emoția întreagă, conținutul mai sărac al acestei interiorități, vizibil doar atunci când emoția și sensibilitatea devin debordante. - Dinu Flămând

Imensa melancolie dizolvată în penumbre de senzații meditative ce oscilează în aceste poeme îi va oferi, sper, cititorului român aceeași paradoxală impresie de plenitudine care pe mine mă copleșește la încheierea acestor traduceri… Da, singurătatea din aceste poeme este de o generoasă complexitate, un adevărat univers în continuă expansiune, încât orice presupusă frustrare ce s-ar degaja din aceste obsedante convocări ale unui trecut fragmentat se transformă în reușită recuperare și glorificare a tuturor momentelor trăite; iar, astfel, exercițiul memoriei se supune unei exigențe care face din aproape toate textele de față tot atâtea discrete arte poetice, dominate de exigența maximă: enunțul scris trebuie să recupereze în intensitate momentul trăit, justificând astfel, de fiecare dată, chiar existența poemului. - DINU FLĂMÂND

Ediție filologică, studiu introductiv, tabel cronologic, traducere și note de Mianda Cioba și Anca Crivăț

Pe fundalul unor experiențe tot mai complexe de viață comună în care lumea spaniolă și cea românească se întâlnesc într-un proces de integrare europeană din ce în ce mai intens, colecția Biblioteca Hispanică a Institutului Cervantes, în care apar traduceri din literatura spaniolă clasică și contemporană – cu o atenție specială acordată non-ficțiunii, eseisticii filozofice, reflecției etice și etico-politice –, este rezultatul colaborării dintre Institutul Cervantes din București, care a avut inițiativa acestui proiect, și Editura Humanitas. Colecția este realizată de un colectiv de profesori și traducători, specialiști în limbi și literaturi hispanice de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, sub coordonarea unui comitet științific internațional. Titlurile colecției apar, unele dintre ele, în formulă bilingvă, și toate în condiții editoriale speciale, însoțite de un aparat critico-analitic complex.

„Celebrat încă din timpul vieții drept cel mai mare umanist spaniol, Antonio de Nebrija s-a transformat după moarte într-o legendă.“ Astfel începe portretul pe care i-l dedică Juan Gil, publicat cu prilejul împlinirii a 500 de ani de la moarte. Iar proporțiile legendei lui Nebrija se extind asupra întregii istorii a culturii europene. Opera lui Nebrija îl plasează pe cititor într-o dinamică de idei surprinzător de consecvent articulate, idei încă vii despre limbă și învățarea ei, despre cunoaștere în general și raporturile acesteia cu limba și, poate mai mult decât orice, despre o nouă înțelegere a valorilor educației și a autorității cunoașterii.

Andaluz carismatic, spirit ascuțit și imperturbabil față de convenționalismele epocii, Antonio de Nebrija se situează la începutul unei tradiții erudite și de gândire critică în care se plăsmuiește Europa modernă.“ — MIANDA CIOBA, ANCA CRIVĂȚ

Ediție filologică, studiu introductiv, tabel cronologic, traducere și note de Mianda Cioba

Antologia de față cuprinde câteva dintre cele mai importante scrieri ale umanistului spaniol Fernán Pérez de Oliva, reunite sub titlul celei mai cunoscute dintre ele, Dialog despre demnitatea omului. Dacă în Dialogul dedicat dezbaterii asupra condiției umane autorul aduce la lumină o superbă viziune echidistantă despre om al cărei optimism este rezultatul deliberării și pe care, cu entuziasmul celor mai puțin de trei decenii de viață (existența sa meteorică se încheie la numai 37 de ani), o considera expresia vremurilor noi, Discurs despre facultățile sufletului și despre buna lor folosire este o miniatură filozofică în care, pornind de la tema liberului-arbitru și a construirii și desăvârșirii sinelui, Pérez de Oliva intră într-un remarcabil dialog de idei cu scrieri antice și medievale faimoase precum Etica aristotelică ori Summa tomistă. Volumul mai cuprinde și două piese argumentative de excepție: în Argument în sprijinul candidaturii pentru ocuparea catedrei de Filozofie morală îl vedem pe profesorul universitar aspirant Oliva desfășurând unul dintre cele mai frumoase discursuri din istoria premodernă a oratoriei spaniole – deopotrivă profesiune de credință a unui intelectual cu certă vocație magistrală și, pentru noi astăzi, o sursă prețioasă de cunoaștere a istoriei intelectuale a Renașterii; iar în Argument în favoarea navigației pe râul Guadalquivir descoperim nu doar o abilă pledoarie în sprijinul unei inițiative cetățenești care ar fi condus la prosperitatea orașului natal, Córdoba, ci și un exercițiu de etică aplicată, un discurs în jurul a ceea ce Kant avea să numească „Moralität“.

Un adevarat fenomen editorial, romanul de debut al scriitoarei franceze Hélène Grémillon a devenit bestseller imediat dupa aparitie, in 2010, fiind tradus pana in prezent in 27 de tari. Confidentul a fost incununat in Franta cu numeroase premii, printre care Lauriers Verts de la Forêt des Livres – Prix du Premier Roman (2010), Prix Palissy (2011), Prix Emmanuel Roblès (2011), Prix Montalembert (2011) si Prix Jeune Talent Littéraire des Clubs de Lecture Saint-Germain-en-Laye (2011), in Germania primind Euregio-Schüler- Literaturpreis (2013).

Albumul are la baza un concept elegant si un format perfect pentru cei carora nu le place sa-si încarce bagajele cu "suvenire" ce cântaresc prea greu. În Romania - Suvenir Florin Andreescu contureaza un portret fotografic reprezentativ al oamenilor si locurilor din tara sa, oferind celor interesati 10 motive pentru a vizita România.

Australia, situated between the Indian and Pacific Oceans, is rich in rainforest, deserts, and mountains. Geological wonders such as the Uluru, the Outback or the Great Barrier Reef characterize the country, as do the coastline of dream beaches and surfing paradises with offshore islands. This book shows in more than 500 pictures the uniqueness of the animal world above and under water along with the untouched nature and the cultural sides of the metropolises like Sydney, Melbourne, Perth, and Canberra.

The mountainous northern region, the flooded landscapes of the northeast during the rainy season, and the fertile agricultural land in the interior, irrigated by the Chao Phraya River, represent only a part of Thailand's special diversity. In addition there is the lively capital Bangkok and the dream beaches in the extreme south with the offshore islands in the Gulf of Thailand. More than 500 pictures show the country in all its beauty, which is influenced by Buddhism.

Snow-capped Himalayan mountains, palm-fringed sandy beaches, impenetrable tropical jungles and majestic tigers, wild elephants and brilliant birds are just some of the attractions India has to offer in over 400 photographs in this splendid volume. Besides the scenic beauty, the cultural aspects and the people make this country very special.

Canada borders the USA in the south and the Arctic Circle in the north. This results in a landscape diversity with endless forest areas in the south and ice and rock areas in the north, beyond the Arctic tree line. In over 500 pictures, this volume shows the multifaceted wilderness of Canada. These include the Banff National Park in the Rocky Mountains, famous for its numerous lakes, and the Niagara Falls on the border with the USA. The metropolis Toronto, Vancouver on the west coast, as well as the French-speaking cities Montreal or Quebec and the capital Ottawa are included.

Norway is known for its mountains, glaciers, and deeply cut coastal fjords. Bergen, with its typical colorful wooden houses, is a popular starting point for boat trips into the dramatic Sognefjord. This book shows in almost 500 pictures the Scandinavian country in its scenic variety but also in its seasonal diversity. Snow, ice, and polar lights in winter, and the special light of the midnight sun in summer.

Modern megacities, breathtaking natural backdrops, and a varied cultural landscape with a long tradition – China captivates with its contrasts and unbelievable diversity. The most populous country in the world can be seen here in over 500 impressive photographs.

A vast mountain range stretching from west to east over seven countries forms a barrier of rock, snow, and ice in the middle of Europe. This illustrated book shows the scenic diversity and beauty of the Alps which has over 100 thirteen-thousand-foot peaks, a rich flora and fauna, places very much worth seeing, and lovingly preserved customs.

Mexico stands for barren landscapes and cacti, pyramids and palm beaches, indigenous cultures and scorching sun. The country impresses with its imposing scenery, fascinating archaeological sites and picturesque colonial towns. This volume shows the variety and beauty of Mexico in over 500 stunning photographs.

Iceland's spectacular landscape is characterized by volcanism and abundance of water. Volcanoes, geysers, thermal springs, and lava fields are typical for the Nordic island state. This illustrated book shows over 350 images of glaciers, rugged peaks, weathered coastline, and Icelandic fjords.

Cuba is synonymous with sugar andcigars, rum and revolution, classic carsand socialism, dream beaches and music.But it is also a country that has protectedone-fifth of its surface area. This book presents fascinating nature of the country and its diverse culture in 300 pictures.

Portugal has developed a special cultural landscape due to its location between the Atlantic Ocean and neighboring Spain. North African, Moorish influences have shaped a special cultural landscape that combines with a multi-faceted landscape. In Portugal you will find impressive mountain ranges, dry plains, gentle hills, and rocky cliffs. In over 450 pictures, this volume shows Portugal's extraordinary diversity.

Tuscany captivates with its gently rolling hilly landscape, its cypress avenues and pine forests, its magnificent castles, palaces, and country villas amidst of blooming vineyards and olive groves. Cities like Pisa, Florence, or Siena with outstanding cultural treasures, tiny mountain villages, and last but not least "la dolce vita" make the region one of the most popular in Italy.

Morocco, situated between the Atlantic and the Mediterranean, is culturally, culinarily, and architecturally influenced by Berbers, Arabs, and Europeans. The country's diversity is reflected in the landscape of Mediterranean coastal regions in the north and west, the high mountains in the interior, and the Sahara. In over 500 photographs, this volume shows the multi-faceted landscape and oriental culture of Morocco.

Genialidad, locura y grandeza. La última y más madura novela del rumano Mircea Cărtărescu, uno de los más poderosos escritores europeos actuales, en una obra que le ha llevado a ser comparado con Pynchon, Kafka y Kundera.

Considerada unánimemente por la crítica la obra cumbre de Mircea Cărtărescu hasta el momento, Solenoide es una novela monumental en la que resuenan ecos de Pynchon, Borges, Swift y Kafka. Estamos ante el largo diario de un escritor frustrado que desgrana su infancia y su adolescencia en los arrabales de una ciudad comunista, devastada, gris y fría —una Bucarest alucinada, dotada de una melancolía abrumadora—. Profesor de Rumano en un instituto de barrio, con una carrera literaria fracasada y una profesión que no le interesa, compra una casa antigua con forma de barco, construida por el inventor de un solenoide, que alberga una extraña maquinaria: un sillón de dentista dotado de un tablero de mandos. Pronto intima con una profesora que ha sido captada por una secta mística, la de los piquetistas, que organizan manifestaciones nocturnas por los cementerios de la ciudad y por la Morgue. Mientras tanto, el narrador se enfrenta a alucinaciones que le revelan la verdad de su existencia. Solenoide es la piedra de toque en torno a la que gravitan el resto de las ficciones de Cărtărescu. Una obra que atrae todas las pistas, los temas, las obsesiones literarias de un autor genial que se ha ido convirtiendo, poco a poco, en un escritor de culto.

Mircea Eliade tenía apenas diecisiete años cuando comenzó a redactar esta Novela del adolescente miope, suerte de diario camuflado, de autobiografía temprana en la que el autor pasa revista a sus experiencias juveniles, con sus crisis, sus aventuras sexuales descabelladas y sus incertidumbres existenciales.

En aquella época, Eliade, que acabaría convirtiéndose en uno de los más reputados y polémicos intelectuales europeos del XX, no era más que un muchacho ambicioso, un estudiante acomplejado por su miopía: «Papini es feo, es horrible, es miope. Yo seré guapo, hechizaré a las mujeres, tendré unos ojos penetrantes y claros. Romperé mis gafas y abriré mis ojos todo lo que pueda». El volumen se completa con Gaudeamus, inédita hasta hoy en castellano, en la que el autor prolonga esa actitud heroica ante el conocimiento de sí mismo y su formación intelectual a lo largo de su etapa universitaria, finalizando justamente antes de su viaje iniciático a la India.

«Por qué Émilie Vignou se mantuvo virgen hasta la noche en que conoció a Irimia C. Irimia, eso es algo que yo no sabría explicar exactamente. Quizá fuera por pereza o por falta de imaginación. Todo debería haber estado en contra de esa castidad tan tardía.»

Como si de una peculiar crónica sentimental se tratara, Mujeres (1933), primera novela del genial Mihail Sebastian, relata las aventuras protagonizadas —o presenciadas— por un joven médico en cuatro etapas diferentes de su vida. Historias de conquistas y separaciones, de reencuentros y de partidas, que dejan en el lector el sabor metálico y agreste de las pasiones equivocadas, y la certeza de que el amor es algo voluble, desordenado y agridulce que nada tiene que ver con el destino.
Díscolas o sumisas, temperamentales o burguesas, las mujeres que jalonan la vida del joven doctor Stefan Valeriu son, sin duda, inolvidables.

Superada la barrera psicológica de los cincuenta años y con plena conciencia de que lo mejor «ha pasado», Cărtărescu nos invita a adentrarnos en su paisaje biográfico, geográfico y literario personal, en un tono que mezcla la comedia con una acentuada amargura existencial.

Aquí encontraremos remembranzas sobre paradisíacas islas en medio del Danubio, reflexiones acerca de los peligros de la adicción al café soluble y confesiones íntimas sobre el amor, la muerte y la nostalgia que culminan con la estremecedora «El ojo castaño de nuestro amor», dedicada al hermano gemelo perdido en trágicas circunstancias. Delicados artefactos narrativos absolutamente inseparables del «animal literario» que es su autor, como nos demuestra el extraño descubrimiento que hace en la Lolita, de Nabokov, o la descripción de los días previos a la muerte de Ovidio en el exilio. Todo ello se une, como las cucarachas que según él Darwin se entretenía en ensartar en un palo, para configurar una suerte de arqueología en la que descubrimos las claves que nos llevan a entender a uno de los autores primordiales de la narrativa centroeuropea.