Limba română

Dictionarul inventariaza cele mai frecvente sintagme si expresii pleonastice, fiind un instrument de lucru necesar in deprinderea limbii romane corecte. Pleonasmul este o eroare de exprimare, o eroare stilistica, avandu-si originea intr-o greseala de natura logica. El consta in a spune sau a scrie fara intentie, din ignoranta sau din neatentie, de doua ori acelasi lucru, cu cuvinte diferite, dar care au acelasi inteles.

Acest Mic dicționar de sinonime, antonime, omonime, paronime și pleonasme pentru ciclul primar este o lucrare necesară în biblioteca oricărui elev din cel puțin două motive: surprinde o sinteză relevantă a termenilor pentru universul de cunoaștere al copiilor din clasele I–IV; în plus, este certă utilitatea practică a acestui volum ușor de parcurs.

Totodată, autoarele vă invită la o călătorie printre cuvinte, fiecare dintre cele cinci capitole majore care structurează micul dicționar surprinzând și „noțiuni teoretice”, urmate de liste consistente de termeni, definiți în raport cu diverse contexte de folosire.

Prezenta lucrare, Dificultati ale limbii romane (greseli de scriere si vorbire), aflata la a doua editie, revazuta si adaugita, este destinata tuturor celor ce urmaresc sa cunoasca si sa utilizeze corect limba romana, conform normelor lingvistice si literare actuale, fiind conceputa ca un instrument de popularizare util atat vorbitorilor nativi, cat si cetatenilor straini ce doresc sa aprofundeze studiul limbii romane literare actuale. Fiind o lucrare pentru publicul larg, volumul cuprinde un "inventar" (cu aspect monografic) al celor mai des intalnite greseli de limba., in care formele gresite sunt explicate conform GBLR, DOOM3, Indreptar ortografic, ortoepic si de punctuatie (editia a IV-a 2024). Se investigheaza atat greselile de ordin lexical si gramatical, cat si cele legate de stil si punctuatie, identificandu-se cauzele acestora si solutiile de rezolvare. Toate aceste confuzii au la baza mai multe cauze si influente, cum ar fi: vorbirea populara, necunoasterea normelor actuale, lipsa de informatie, dar si tendintele de simplificare excesiva si uzul neglijent. Acestea afecteaza claritatea, corectitudinea si coerenta comunicarii. O folosire corecta a limbii, cat si o exprimare lipsita de greseli reflecta atat respectul de sine, dar si fata de limba si poporul roman.

Dictionarul de fata nu este o varianta abreviata a editiilor academice ale DEX-ului, ci rezultatul unei reelaborari a materialului printr-o selectie si adaptare la exigentele lexicografiei actuale. Fiecarui termen inclus in lucrare i se noteaza accentul corect, i se indica categoria morfologica, i se explica sensul si i se precizeaza domeniul de apartenenta. Dictionarul concentreaza intr-un spatiu restrans un mare numar de cuvinte din toate ariile culturale ale dezvoltarii lexicului romanesc.

Dictionarul explicativ al limbii romane este o intreprindere culturala unica in istoria noastra editoriala si, prin cele peste 100 000 de cuvinte prezente in corpusul dictionarului, releva ceea ce se afla in spatele semnului lingvistic: cultura, istorie, idei... El ofera o perspectiva integratoare asupra felului nostru, al romanilor, de a gandi lumea, inrudindu-se astfel cu marile dictionare ale limbii romane.

De la notiunile abstracte pana la cele concrete, Dictionarul explicativ al limbii romane angajeaza cititorul intr-o vasta cercetare a limbii romane, organizata dupa regulile insusirii limbii romane literare.

Noutăți și dificultăți în DOOM3. Teorie și exerciții pentru gimnaziu, liceu și admiterea în învățământul universitar de profil este o carte care se recomandă nu numai prin selecția riguroasă a aspectelor teoretice discutate și prin oferirea unor exerciții variate, atent rezolvate, ci și prin experiența diferită a autoarelor, care îmbină competența în redactarea unor lucrări academice cu experiența din procesul de evaluare și, bineînțeles, cu experiența didactică autentică.

Lucrarea este structurată în două părți. Prima parte, Câteva lămuriri teoretice, reprezintă o sinteză a principalelor noutăți din cea de-a treia ediție a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, reper pentru normele limbii actuale standard, fiind împărțită în trei capitole, Fonetică, ortografie și ortoepie, Morfologie și Vocabular. Cea de a doua parte, Exerciții, are o structură simetrică și este urmată de rezolvarea integrală a exercițiilor.

Exercițiile sunt de mai multe tipuri și prezintă niveluri variate de dificultate: exerciții cu alegere liberă între varianta corectă și cea incorectă sau din liste de variante, exerciții care se rezolvă prin consultarea dicționarelor (DOOM, DEX), corectarea unor greșeli și rescrierea variantei corecte, construirea unor exemple urmând anumite cerințe, exerciții în care se cer explicații sau formularea unor reguli pentru folosirea unor semne de punctuație, identificarea numărului de greșeli dintr-un text etc.

Unele cerințe sunt formulate ingenios, pentru a capta atenția celor care le rezolvă, de pildă, se cere înlocuirea unor emoji cu semnele de punctuație corespunzătoare.

Pentru cei îndrăgostiţi de limba română, de gramatica ei, de vorbirea corectă şi nuanţată, fiecare greşeală gramaticală, lexicală sau de altă natură, dar din aceeaşi categorie, lasă o rană profundă, care cu greu poate fi oblojită, mai ales atunci când se tot repetă, zi de zi, în toate mediile, ba chiar se amplifică. Și de aceea, datorită paginilor scrise de doamna Mariana Badea, mă simt răzbunată. Ba chiar vindecată, într‑o oarecare măsură. Pentru că toate aceste derapaje sunt scoase la iveală, demascate – şi apoi corectate, pe larg, cu nenumărate exemple, comparaţii şi explicaţii.

Însă cartea Bumerangul cuvintelor nu este nicidecum una exclusiv „didactică”. O, nu, dimpotrivă! Cu umor şăgalnic, cu ironie (chiar muşcătoare, câteodată), dar şi cu tristeţe de multe ori, autoarea ne pune, de fapt, în faţa ochilor un roman poliţist, unde întrebarea ce răsare nerăbdătoare în mintea cititorului, la orice sfârşit de capitol, este: „Care va fi următorul criminal?” De fiecare dată avem de‑a face cu o înlănţuire de cuvinte şi de expresii „blajine”, atacate şi, în final, omorâte de „stricătorii de limbă”, printr‑o „falsificare intelectuală”, prin „surogate lingvistice”, în timpul unor „concursuri de agramaţi”, pe parcursul cărora toţi se luptă pentru a ocupa locul I pe acest podium dizgraţios. Pe lângă conaţionalii retraşi, care fac greşeli, în funcţie de vârstă, la ei acasă sau la şcoală, există cei care propagă, diversifică şi îmbogăţesc cu un mare zel toate aceste cusururi lingvistice, adică jurnaliştii, indiferent de locul în care aceştia se manifestă: TV, presă scrisă, presă online sau, pur şi simplu, „social media”. Atunci când a apărut, în anii ‘90, sloganul „Cu televizorul aţi minţit poporul!”, acesta se referea doar la mesaje în sine, la fondul acestora. Acum, nu e vorba numai despre televizor şi nu mai există doar problema minciunii ştirilor: nu, în prezent ne mint (şi) cu privire la faptul că ei cunosc limba română (de literatură, nici nu mai vorbim) şi declanşează un rău cumplit, ucigând‑o cu sânge rece. Și lăsându‑ne, după cum bine scrie autoarea, fără „oxigen gramatical”. Se pare că nu li s‑a adus niciodată la cunoştinţă îndemnul lui Caragiale, adresat jurnaliştilor: „Cinste şi gramatică, acestea sunt cele dintâi condiţii ale unei prese bune”. În cazul în care bănuiţi că sunt luaţi în vizor doar „muritorii” care comit greşeli, vă înşelaţi. Sub aceeaşi lupă bine calibrată intră şi noul DOOM, care, deşi ar trebui să fie un exemplu de perfecţiune în acest domeniu, dovedeşte slăbiciuni chiar de la primele pagini, respectiv de la Cuprins. Și nu se rezumă doar la ele.
Acestea fiind spuse, vă invit pe toţi – elevi, părinţi, profesori, jurnalişti, specialişti (indiferent de domeniu), traducători, medici, redactori, oameni de ştiinţă, muncitori şi, în general, cei care (afirmă că) vorbesc limba română – să părăsiţi comoditatea unei utilizări a 100 de cuvinte, inclusiv acelea greşite, şi să intrăm împreună în „frumoasa şi cumintea limbă română”, aşa cum o numea acelaşi Nenea Iancu. Primul pas (şi cel mai potrivit) este chiar această carte.
Bumerangul este acel obiect (armă, jucărie) care revine, cu viteză, la locul de aruncare. Prin urmare, „bumerangul cuvintelor” se va întoarce la noi – dar tot de noi depinde şi dacă ne va distruge sau nu!

Odilia Roşianu (redactor‑şef Literatura de azi)

Atunci cand iti este greu sa intelegi problemele morfologiei si pe cele ale sintaxei, lasa aceasta carte sa iti arate ca gramatica este frumoasa si plina de prieteni care te vor insoti toata viata! Haideti sa invatam din povestile minunatelor personaje si sa ne bucuram, pentru ca nu le vom uita niciodata! Calde imbratisari, copii de toate varstele!

Lucrarea de față se adresează în special tinerilor ce doresc să studieze în cadrul școlilor de subofițeri aflate în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, fiind însă utilă și celor care doresc să-și verifice și să-și consolideze cunoștințele de limba română și de limba engleză, pentru a susține examene la alte instituții de învățământ superior care propun acest tip de admitere, constând în probe de limba română și limba engleză, prin subiecte de tip grilă

Sintaxa frazei pe intelesul tuturor se adreseaza elevilor de la licee cu profil filologic, studentilor de la facultati cu profil filologic si profesorilor care predau limba romana contemporana si reprezinta un instrument de lucru pentru intelegerea si consolidarea cunostintelor de limba romana contemporana, in contextul aparitiei unor modificari pe care evolutia limbii romane le-a impus odata cu sincronizarea cu gramaticile europene. Sub o forma exclusiv didactica si avand caracter normativ, lucrarea prezinta diferentele de abordare, de interpretare si de structura care s-au impus in gramatica limbii romane contemporane, odata cu aparitia Gramaticii de baza a limbii romane aparute la editura Univers Enciclopedic Gold, 2015. Are la baza o analiza comparativa, la nivel formal, intre cele doua gramatici - cea traditionala si cea moderna - cu scopul de a clarifica diferentele teoretice si terminologice aparute la nivel sintactic. In noua editie sunt modificate unele exemple, sunt adaugate norme de ortografie si punctuatie si sunt prezentate aspecte noi (exemple si explicatii) referitoare la confuzii si dificultati de interpretare a textelor.

Specialist în disciplina Limba română contemporană (morfologie și sintaxă – teorie și analiză) și profesor universitar doctor emerit la Departamentul de Limba română și lingvistică generală al Facultății de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, G.G. NEAMȚU este un nume de referință al școlii de gramatică românești, fiind prezent cu numeroase studii și articole de specialitate în reviste ca: Limba Română, Studii și cercetări lingvistice, Studia Universitatis „Babeș-Bolyai”. Philologia, Dacoromania, Excelsior, Perspective. De același autor: Predicatul în limba română. O reconsiderare a predicatului nominal, București, Editura Științifică și Enciclopedică 1986; Elemente de analiză gramaticală. 99 de confuzii/distincții, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1989; Teoria și practica analizei gramaticale. Distincții și… distincții [ediția I], Cluj-Napoca, Editura Excelsior, 1999; Studii și articole gramaticale, Cluj-Napoca, Editura Napoca Nova, 2014.

Lucrarea de față este un excelent compendiu de gramatică în termenii distincție/confuzie, corect/incorect, pornind de la premisa că însuși faptul de a ști ce cu ce și mai ales de ce se confundă constituie, firesc, un pas important spre a nu mai confunda!

Autorul face cât se poate de explicit raționamentul, care ar trebui să stea la baza unei analize gramaticale corecte, punând la dispoziția studenților și specialiștilor o carte menită să elimine multe dintre dificultățile analizei gramaticale, în cadrul unui algoritm general acceptat ori în prelungirea acestuia, să clarifice multe dintre controversele gramaticale și să ofere multe posibilități de interpretare.

În cazul peregrinării noastre prin dicționare, la început au fost lecturile din diferite surse avizate, realizarea emisiunilor TV «Povestea vorbei», DESC și «Să vorbim despre vorbe», și a rubricii «De la A la Z» în revista Săptămîna, și fără prea mare succes pe YouTube.

ÎOOP6 continuă tradiția Îndreptarelor academice elaborate de Institutul de Lingvistică din București al Academiei Române (ediția anterioară datează din 1995). Ca și edițiile anterioare, este o lucrare esențialmente normativă, menită să impună norma literară și să ofere soluții corecte în cazurile de variație lingvistică. Lucrarea, public dezbătută, a primit acordul științific din partea Comisiei academice de cultivare a limbii și a Consiliului științific al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan — Alexandru Rosetti”. Lucrarea a fost aprobată și de conducerea Academiei Române.

Îndreptarul are o largă destinație, adresându-se atât utilizatorilor specialiști, cât și celor nespecialiști, mai precis tuturor acelora care folosesc limba română în manifestarea ei orală sau scrisă (de la elevi, studenți, masteranzi, profesori la jurnaliști, editori, scriitori, traducători, juriști etc.). Cartea răspunde întrebărilor normative celor mai dificile, asigurând utilizarea corectă a limbii române literare actuale.

ÎOOP6 are două părți: în prima parte, se prezintă criteriile de elaborare a lucrării, precum și principiile ortografiei românești, urmate de sinteze normative pentru fiecare dintre clasele lexico-gramaticale; partea a doua, destinată vocabularului propriu-zis, cuprinde, în ordine alfabetică, cuvintele și formele cu dificultăți normative. Se includ aici fie cuvinte cu greșeli curente de utilizare (în scriere, în pronunție, în silabație, în despărțirea la capăt de rând, în accentuare, în flexiune etc.), fie cuvinte cu variație de uz, recomandându-se, în fiecare caz, forma literar corectă.

Calatorie placuta printre tainele limbii romane! Manualul de Receptarea textului scris pentru studentii straini aduce numeroase noutati si o perspectiva permisiva insemnata asupra invatarii limbii romane de catre studentii straini, avand ca principale obiective: informarea, invatarea, pregatirea temeinica si afilierea cercetarii studentilor de la APLR - Anul Pregatitor de Limba Romana pentru straini, si militand pentru finalitatea ca acestia sa ajunga la performanta de a scrie lucrari academice apreciate la un nivel universitar. In acest sens, noi, ca autoare, am redactat o paleta metodologica diversificata, care vine in sprijinul receptarii unei multitudini de texte cu trimitere la o pleiada de subiecte atent alese, in care am inserat, fireste, si multe sectiuni de terminologie proprie.

Memoratorul de ortografie, ortoepie și punctuație se adresează elevilor din clasele V-VIII și cuprinde normele în vigoare ale DOOM 3. Conține cele mai importante reguli de ortografie, ortoepie și punctuație, dar și un îndreptar normativ al celor mai frecvente greșeli din limba română. Noțiunile de morfologie și sintaxă sunt prezentate cu ajutorul unor exemple extrem de grăitoare.

Volumul conține 425 de greșeli frecvente în limba română, evidențiate în exemple (unele preluate chiar din mass-media) și organizate în ordine alfabetică, pentru a fi ușor de identificat. Pentru fiecare greșeală (de ortoepie, de ortografie, de stil sau de vocabular) semnalată cu roșu, am indicat forma corectă, în verde, însoțind exemplele cu explicații acolo unde am considerat necesar.

Dispunerea în pagină și indicatorii cromatici fac acest ghid foarte ușor de consultat, iar exercițiile sunt gândite în așa fel încât să fie accesibile unui public cât mai larg.

Cele aproxiamtiv 200 de exerciții de la finalul cărții, organizate în 28 de fișe de lucru, sunt menite să formeze şi să consolideze abilităţi de comunicare în limba română literară.

În deplină concordanță cu noile norme cuprinse în ultima ediție a Dicționarului ortografi c, ortoepic și morfologic al limbii romane (DOOM3), lucrarea se adresează în primul rând elevilor de gimnaziu și de liceu, viitorilor candidați la diferite concursuri și examene de admitere, profesorilor, care pot găsi sugestii de predare și de cultivare a limbii, persoanelor publice prezente pe micile ecrane sau la radio și tuturor celor interesați să vorbească și să scrie corect în limba română.

Dictionarul explicativ scolar vine in sprijinul elevilor care, pe parcursul studiilor gimnaziale si liceale, sunt indrumati sa deprinda bogatia limbii romane in multiplele ei ipostaze: ca mediu de comunicare artistica, stiintifica, tehnica. Indiferent de profilul scolii urmate, elevii sunt evaluati periodic si trebuie sa demonstreze la nivel morfosintactic ca utilizeaza corect formele flexionare ale partilor de vorbire (pluralul substantivelor, formele flexionare ale verbelor, adjectivele), iar la nivelul stilistico-textual ca inteleg registrele stilistice si ca identifica variatiile pe care le aduce cu sine exprimarea in limbajele standard, literar, colocvial, regional, arhaic, argotic etc.

Acest Dictionar de Sinonime este recomandat copiilor din clasele primare, dar si celor din clasele gimnaziale.

Omonimele (gr. homos = la fel, onoma = nume) sunt cuvinte care au forme identice, dar sensuri diferite. Se poate spune ca omonimia este un fenomen opus sinonimiei, in care sensurile identice sunt redate prin cuvinte diferite. Identitatea formala reprezinta sursa ambiguitatii lingvistice, avand consecinte in practica limbii. Calamburul se bazeaza tocmai pe aceasta ambiguitate, permitand obtinerea unor efecte umoristice atunci cand se presupune ca receptorul sesizeaza jocul de cuvinte si de sensuri.

Dicționarul de neologisme este unul de mici proporții (aproximativ 1 500 de cuvinte recent împrumutate dintr-o limbă străină, în special engleză). Cuvintele sunt prezentate în ordine alfabetică și sunt urmate de indicarea clasei morfologice specifice. Accesibilitatea acestui dicționar îl recomandă ca un instrument indispensabil în aprofundarea limbii române în învățământul primar.

Conține Caiet de exerciții Elaborată sub egida Academiei Române, la câţiva ani după Gramatica Academiei, Gramatica de bază a limbii române răspunde solicitării de a se realiza o lucrare mai simplă ca organizare şi mai redusă ca dimensiuni, incluzând datele esenţiale pentru înţelegerea structurii şi a funcţionării de ansamblu a limbii române.

Ideea unui Dicționar de termeni oficiali din limba română actuală (DOF) a pornit de la faptul că, în ciuda apelurilor unor grupuri de lingviști și terminologi către oficialități ale statului român, nu există încă o preocupare consecventă pentru normarea terminologiei diverselor domenii. Dicționarul de față reprezintă primul inventar al terminologiei oficiale definite în legislația românească, cuprinzând termeni din legile adoptate și neabrogate în perioada 1990-2009, ordonați alfabetic. Acești termeni nu aparțin numai domeniului juridic, ci celor mai variate aspecte ale realității la care se referă legile. În virtutea folosirii și a definirii lor în texte de lege, ei dobândesc un caracter oficial în forma și în accepțiile cu care sunt utilizați în aceste acte normative.

În acest Dicționar de termeni gramaticali, gramatica este privită în sens larg, incluzând, pe lângă conceptele strict gramaticale, și termeni și concepte de formare a cuvintelor, pe baza trăsăturilor comune cu morfologia și sintaxa, dar și termeni și concepte din afara domeniului gramatical (din fonetică, stilistică, lexicologie, lexicografie, lingvistică generală), examinați însă din perspectivă gramaticală (ce manifestări prezintă în plan gramatical; ce efecte gramaticale le sunt caracteristice). Dicționarul include un total de 1310 termeni-titlu, dintre care 332 sunt intrări noi (marcate prin semnul „+” atașat la umărul drept al intrării) în raport cu DSL (Dicționar de științe ale limbii) 1997, 2005; la nivelul structurii interne a articolelor, Dicționarul înregistrează 2170 de subtitluri interne.

Prezenta lucrare propune o serie de sinteze realizate pe baza Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (ediția a treia) – DOOM3, cu scopul de a-i familiariza pe cei care vor susține probe de gramatică pentru admiterea în învățământul superior (și nu numai) cu actualizările recente ale normelor limbii române. În acest sens, au fost excerptate, din DOOM3, cele aproximativ 3.000 de recomandări punctuale noi.

Volumul se asaza in seria demersurilor educative care faciliteaza invatarea limbii romane ca limba straina. Fara a fi un manual, cartea contine exercitii gramaticale a caror rezolvare presupune cunostinte medii si avansate de morfologie si sintaxa a limbii romane. Cele cincisprezece fise propun exercitii pentru aprofundarea cunostintelor despre categoriile gramaticale specifice partilor de vorbire, dar si pentru rezolvarea unor dificultati lingvistice intalnite in experienta de invatare a vorbitorilor debutanti. Lista de cuvinte traduse in limba engleza de la finalul fiecarei fise face din acest volum un instrument modern de invatare a vocabularului tematic. Sunt astfel reconstituite retele lexicale circumscrise ideii de familie, alimentatie, corp uman, activitati fundamentale, orarul zilnic etc. Anexele din final ofera tabele de conjugare si de declinare, dar si forme controversate ale principalelor parti de vorbire. Pornind de la experienta didactica, caietul de exercitii constituie un mijloc eficient pentru cei care doresc sa invete sau sa recapituleze structuri gramaticale de baza ale limbii romane si, in egala masura, cuvinte uzuale ce pot usura comunicarea fluenta.

Prezentul volum propune o serie de sinteze realizate pe baza Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii romane (ediția a treia) – DOOM3, cu scopul de a-i familiariza pe cei care vor susține probe de gramatica pentru admiterea in invațamantul superior (și nu numai) cu actualizarile recente ale normelor limbii romane. In acest sens, in prima parte a lucrarii, au fost excerptate, din DOOM3, cele aproximativ 3.500 de cuvinte nou-introduse. Cea de-a doua secțiune a volumului propune o serie de teste și de exerciții utile pregatirii examenelor de admitere in invațamantul superior care includ noțiuni de gramatica normativa.

Apelative onomastice – Dicționar” este cea mai recentă carte lansată de profesorul sucevean Petru Tomegea, volum tipărit la Editura Junimea, Colecția Univers Didactic. Prefața cărții este semnată de prof. univ. dr. Rodica Nagy, care spune că, în mod firesc, lucrarea conține o secțiune în care sunt tratate o serie de aspecte teoretice vizând domeniul interdisciplinar al apelativelor, în cadrul mai larg al ideilor vehiculate în legătură cu întregul microsistem al onomasticii.

O carte esențială pentru cei care vor să cunoască mai bine subteranele vii ale limbii române de azi.

„Argoul fascinează prin exotism şi familiaritate, fiind un limbaj deopotrivă depărtat şi apropiat, al altora şi al nostru: alcătuit din cuvinte uneori misterioase, cu formă de neînţeles, dar, mai des, înşelătoare prin sensul neobişnuit asociat unei forme banale. În acelaşi timp, argoul e o ilustrare a posibilităţilor ludice şi estetice ale limbii; un spaţiu în care îşi manifestă creativitatea vorbitori anonimi, dotaţi cu ingeniozitate şi umor. Multă vreme neînregistrate în scris şi necuprinse în dicţionare, unele dintre aceste cuvinte (şi expresii) şi-au schimbat destul de mult forma şi sensul, devenind mici enigme etimologice. Prezenta lucrare s-a încumetat pe acest teren alunecos, unde efortul detectivistic aduce surprize şi satisfacţii mai mari decât în zonele mai aşezate, mai cunoscute ale limbii.“ — RODICA ZAFIU

Explorând diferitele forme de manifestare a frumosului prin arta cuvântului scris, stilistica literară reliefează evoluția limbii române în diacronie, dar și într-o relație directă, vie și armonioasă cu literatura. Elaborat la cele mai înalte standarde ale cercetării lingvistice, rodul unor îndelungate și minuțioase incursiuni în aria contribuțiilor teoretice structuraliste, „Dicționarul de stilistică” al Mihaelei Mancaș ne propune un corpus de termeni esențiali pentru analiza poetică și estetică a creațiilor literare, precum și o suită de elemente critico-retorice și naratologice, ilustrate prin decupaje revelatoare din literatura română și universală. Structurate în mod riguros, grație unui consistent aparat metodologic, noțiunile de stilistică prezentate în Dicționar oferă ample deschideri spre naratologie, compoziție textuală, versificație sau pragmatica discursului artistic. Astfel, toți cei preocupați de stilul beletristic, de la critici literari și scriitori până la profesori și studenți, au la dispoziție un valoros instrument de lucru.

Acest Dictionar de sinonime cuprinde aproximativ 59.000 de intrari si 396.000 de relatii sinonimice. Punctul de plecare a constat desigur in fisarea dictionarelor de sinonime alflate in circulatie, dar si a dictionarelor explicative si de neologisme existente in bibliotecile si librariile din tara. Efortul de regrupare si omogenizare a materialului a fost completat cu stabilirea unei coerente in relatiile sinonimice, care nu a fost doar o opera filologica ci si de evaluare a functiilor sinonimelor in limba, de analiza a cailor de aparitie a acestora si a structurii generative a lanturilor sinonimice in limba romana