Limbi clasice

Latina, se spune, este o limbă „moartă“; cu toate acestea, dăm de ea mai peste tot: în știință și filosofie, în literatură și religie.

Clasicista Maia Lee-Chin examinează o serie de expresii latine pe care le mai folosim și azi – de la carpe diem la alea iacta est –, dar și unele care s-au pierdut în negura vremurilor, reconstituindu-le contextele și explorându-le sensurile.

Împreună cu ilustrațiile artistei italiene Marta Bertello, acest mic compendiu constituie un bun prilej de a redescoperi istoria și cultura înaintașilor noștri romani.

Thorsten Gatzky, Markus Heber, Rüdiger Hobohm, Herbert Meyerhöfer, Georg Ott, Petra Singer, Günter Vogel şi Andreas Weileder

„E oare limba greacă «moartă», cum spun unii, doar pentru că nu se mai vorbește azi? Sau e, de fapt, cea mai vie, pentru că din ea au rodit limbile moderne ale Occidentului?

Limba greacă este fundamentul pe care s-a ridicat civilizația mare a lumii. Ea este, până la urmă, limba noastră universală. Fără etimologiile eline, mintea noastră nu poate gândi până la capăt. Fără ea n-ar exista filozofia și nici vocabularul științelor moderne.

Gândirea începe cu buna cunoaștere a gramaticii unei limbi, cu corecta punere laolaltă a cuvintelor, cu «sintaxa». La greci, sýntaxis trimitea la orice punere în ordine. De la ordonarea unei societăți la așezarea soldaților în formațiunea de luptă și până la ordinea ideală a cuvintelor – totul era «sintaxă». Syntaxa elină este cel mai rafinat instrument de gândire, iar limba greacă este, neîndoielnic, gloria spiritului universal.

Nu găsesc cuvintele potrivite pentru a-i mulțumi lui Ștefan Colceriu. Prin cel mai inteligent și plăcut manual de limba elină tradus în română, el mă face să cred că e posibilă o renaștere a științelor umaniste în oropsitul nostru învățământ.

Îi mulțumesc pentru darul pe care ni l-a făcut!“ — GABRIEL LIICEANU

Kairos ne dovedește că greaca veche se poate învăța ca orice limbă modernă. După parcurgerea acestui manual, vom avea acces la orice text al elenismului antic. Cele 95 de lecții –50 în primul volum, 45 în cel de-al doilea – au, spre deosebire de orice alt manual de greacă, avantajul că:

•  se adresează unui public de vârste foarte variate, începând cu elevii de gimnaziu și de liceu

•  sunt dozate egal de la început la sfârșit, respectând principiul celor trei pagini: una de text și de exerciții, două, aerisite, de vocabular și gramatică

•  au o concepție unitară: textele nu sunt trunchiate, ci prezintă integral câte un mit, o anecdotă, o idee filozofică, exemplifică noțiunile de gramatică noi, le recapitulează constant pe cele anterioare și introduc cuvintele treptat după o savantă cunoaștere a frecvenței celor mai relevante din literatura greacă

•  sunt grupate, de regulă câte patru sau câte opt, pe provinciile Greciei antice, prin care suntem invitați să călătorim. Este și o călătorie în timp, și o călătorie printre idei, începând cu Creta răpitei Europa și sfârșind cu Atena lui Socrate

•  sunt atât de bine concepute încât doar din textul lecției în greacă dobândim toate noțiunile necesare pentru o anumită chestiune de civilizație greacă; astfel, obișnuita „barbologie“ istorico-mitologică în limba maternă devine inutilă

•  au mereu trimiteri precise la spațiul cultural european, al cărui fundament este Grecia antică.

Conține cele mai frecvente cuvinte ale Noului Testament

Include exerciții de gramatică și de traducere

Această carte a fost scrisă pentru și cu gândul la tine, care iubești adevărul, prețuiești libertatea și vrei să fii cât mai aproape de Cuvântul lui Dumnezeu.

Nimic din cuprinsul ei nu are alt scop decât cel de a te ajuta în drumul tău spre cunoaștere și credință.

Or, dacă vrei să apuci pe acest drum sau deja te afli pe el, limba greacă nu poate fi ignorată, pentru că ea este idiomul în care au fost traduse pentru prima oară scripturile Vechiului Testament și scrise cărțile Noului Testament, limba în care creștinismul a fost modelat și cu ajutorul căreia a devenit o religie universală.

Această gramatică nu este destinată primilor pași în învățarea latinei; ea este concepută pentru aprofundarea limbii deja însușite la nivel funcțional. Este o carte clară, practică și pragmatică prin structura sa, care trebuie considerată nu doar ca un omagiu adus latinei clasice (o limbă geometrică prin excelență, după cum o numea Antoaneta Sabău), ci și culturii acesteia, prin modul clar și eficient de prezentare. Scopul acestei gramatici sintactice este de a explica din interior mecanismul de formare și gîndire al limbii latine, și nu dinspre prezent (adică dinspre rezultat) înspre trecut.

Profesorul Slușanschi însuși spunea că filologul este „cel care poartă lumea culturii pe umerii săi”. Prin această scriptură a sintaxei limbii latine, putem afirma, fără nici o exagerare, că lumea culturii universale este și prin această contribuție îmbogățită. La patruzeci de ani de la prima ediție a Sintaxei propoziției și la treizeci de ani de la prima ediție a Sintaxei frazei, cititorul studios are acum acces la un text care nu va necesita ajustări savante pentru generații întregi. O sistematizare care surprinde structura organică a unei limbi, ce ne fascinează încă, atît prin istoria ei fabuloasă, cît și prin țesătura ei regulată și arhetipală.

Editura Humanitas oferă tuturor celor interesaţi (elevi, studenţi, profesori) varianta mică a Dicţionarului latin-român a profesorului Gheorghe Guţu (lucrare cunoscută încă din anii '60, în lumea de specialitate românească, sub denumirea uzuală de „Guţu mic“). Conţinând peste 15 600 de cuvinte-titlu, Dicţionarul latin-român, varianta mică, reuneşte chintesenţa tezaurului lexical latinesc din epoca clasică. El constituie – şi va constitui şi pentru generaţiile viitoare – cel mai bun instrument de lucru pentru descifrarea frumuseţilor ascunse în textele marilor autori latini.

„Trecerea latinei târzii – a celei populare, vorbite – spre limbile romanice particulare, care iau naştere în relativ scurtă vreme, şi a celei culte, cărturăreşti, la calitatea de superstrat de limbă culturală, secole de-a rândul, în şcoală, în actele oficiale şi în administraţie, în operele ştiinţifice, religioase, filozofice şi tehnice de orice fel, ne-a făcut, daca nu să indicăm – nu acesta este scopul dicţionarului de faţă – cel puţin să sugerăm la ce cuvânt românesc sau modern a dus termenul latinesc şi să uşurăm astfel înţelegerea genetică a unui foarte mare număr de cuvinte şi deci noţiuni de limbă română actuală şi din alte limbi moderne.“ (Autorul, iulie 1981)

Volumul de față îi propune cititorului o incursiune în universul cultural și politic al Romei antice prin intermediul celor mai faimoase zicale latinești care încă se bucură de o amplă circulație în zilele noastre. Întrucât în Occident limba latină a rămas, până în secolul 18, principalul vehicul de difuzare a ideilor, cititorul descoperi că multe dintre dictoanele cu alură „antică” provin de fapt din Evul Mediu sau din Renaștere. Urmărind cu erudiție și acribie nu doar geneza, ci și receptarea locuțiunilor latinești prezentate în carte, Liana Lupaș cartografiază un teritoriu vast, între ale cărui granițe se înscrie, din fericire, și spațiul cultural românesc.

„Un dicționar latin-român cuprinde lexicul unei civilizații și al unui patrimoniu cultural de care ne despart aproape două mii de ani și care este fondul subiacent al civilizației moderne actuale, al culturii europene și al culturii în general. Prin forța lucrurilor, aici multe cuvinte trebuie să fie nu numai traduse, ci și explicate. Termenii care privesc instituțiile politice, militare, religioase, termenii științifici și tehnici din orice domeniu (agricultură, medicină, drept, arhitectură, științele naturii, farmacopee), termenii filozofici, numirile geografice, istorice, numele și genealogiile mitologice, multe denumiri de meșteșuguri, obiecte, ustensile, arme etc. etc. nu pot fi redate punându-se în dreptul lor doar termenul corespunzător modern. Un asemenea dicționar servește în același timp ca un lexic succint de antichități romane, o enciclopedie sumară, așa încât cel care îl folosește să nu fie silit să recurgă la alte surse decât în cazul că are nevoie de informații mai ample. Am căutat să satisfacem în limitele cuvenite această cerință. Trecerea latinei târzii – a celei populare, vorbite – spre limbile romanice particulare, care iau naștere în relativ scurtă vreme, și a celei culte, cărturărești, la calitatea de superstrat de limbă culturală, secole de-a rândul, în școală, în actele oficiale și în administrație, în operele științifice, religioase, filozofice și tehnice de orice fel, ne-a făcut, dacă nu să indicăm – nu acesta este scopul dicționarului de față – cel puțin să sugerăm la ce cuvânt românesc sau modern a dus termenul latinesc și să ușurăm astfel înțelegerea genetică a unui foarte mare număr de cuvinte și deci noțiuni de limbă română actuală și din alte limbi moderne.“ — AUTORUL, iulie 1981

Dicționarul grec–român

• se bazează pe studierea directă a autorilor antici
• este realizat cu ajutorul descoperirilor recente în materie de tehnologie a informației
• acoperă aproape o mie de ani de limbă greacă
• implică cele mai importante dialecte și genuri literare
• este proiectat pentru acces rapid și ușor.

Prezentul volum conține mai mult de 3 500 de leme și peste 15 000 de exemple.

GHEORGHE GUŢU (1906-1994), clasicist, istoric literar şi traducător. După absolvirea Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti (1928), desfăşoară o lungă şi fructoasă carieră didactică, mai întâi ca profesor de latină la licee din Târgovişte, Cluj şi Bucureşti, apoi în calitate de conferenţiar la Seminarul Pedagogic Universitar „Titu Maiorescu“. Volume publicate: Lucius Annaeus Seneca. Viaţa, timpul şi opera morală , 1944; Dicţionar latin-român, 1966; Limba latină, manual pentru clasa a IX-a, 1969; Publius Vergilius Maro, 1970. Traduceri din Seneca, Cicero, Quintilian, Juvenal, Tacitus.

Editura Humanitas oferă tuturor celor interesaţi (elevi, studenţi, profesori) varianta mică a Dicţionarului latin-român a profesorului Gheorghe Guţu (lucrare cunoscută încă din anii '60, în lumea de specialitate românească, sub denumirea uzuală de „Guţu mic“). Conţinând peste 15 600 de cuvinte-titlu, Dicţionarul latin-român, varianta mică, reuneşte chintesenţa tezaurului lexical latinesc din epoca clasică. El constituie – şi va constitui şi pentru generaţiile viitoare – cel mai bun instrument de lucru pentru descifrarea frumuseţilor ascunse în textele marilor autori latini.

„Trecerea latinei târzii – a celei populare, vorbite – spre limbile romanice particulare, care iau naştere în relativ scurtă vreme, şi a celei culte, cărturăreşti, la calitatea de superstrat de limbă culturală, secole de-a rândul, în şcoală, în actele oficiale şi în administraţie, în operele ştiinţifice, religioase, filozofice şi tehnice de orice fel, ne-a făcut, daca nu să indicăm – nu acesta este scopul dicţionarului de faţă – cel puţin să sugerăm la ce cuvânt românesc sau modern a dus termenul latinesc şi să uşurăm astfel înţelegerea genetică a unui foarte mare număr de cuvinte şi deci noţiuni de limbă română actuală şi din alte limbi moderne.“ (Autorul, iulie 1981)

Prezentul volum contine mai mult de 10 000 de leme si peste 30 000 de exemple.

„Aceasta lucrare, impresionanta prin continutul de mare valoare stiintifica si vastitatea materialului pe care il ofera, raspunde necesitatii acute a culturii romanesti de a avea un dictionar grec–roman de amploarea si importanta celor in limbi internationale.“ (Prof. dr. Mariana Baluta-Skultety)

„Este prima lucrare de acest fel care apare in spatiul romanesc, in care studiosii din domeniul filologiei clasice au fost nevoiti sa se multumeasca, pana acum, cu dictionare elaborate pentru alte limbi.“ (Prof. dr. Florica Bechet)

„Filologia clasica romaneasca asteapta de multe generatii un dictionar fundamental grec–roman, care sa raspunda cerintelor didactice si de cercetare, in egala masura, adresandu-se, asadar, studiosilor aflati pe toate treptele de abordare a textelor grecesti antice.“ (Prof. dr. Ioana Costa)

Foarte solicitatul manual universitar de greaca veche aparut la Editura Humanitas in 1996 cunoaste acum o noua editie, revazuta si adaugita.

Dictionarul constituie un bogat material de lucru pentru elevii care invata limba latina, in special cei de liceu, facilitindu-le acestora o mai usoara intelegere a structurilor limbii.

„Este prima lucrare de acest fel care apare în spaţiul românesc, în care studioşii din domeniul filologiei clasice au fost nevoiţi să se mulţumească, până acum, cu dicţionare elaborate pentru alte limbi.“
Prof. dr. Florica Bechet

„Filologia clasică românească aşteaptă de multe generaţii un dicţionar fundamental grec-român, care să răspundă cerinţelor didactice şi de cercetare, în egală măsură, adresându-se, aşadar, studioşilor aflaţi pe toate treptele de abordare a textelor greceşti antice.“
Prof. dr. Ioana Costa