Eseistică

Mărturisirea autorului: „Isprăvesc scrierea cărții... Îmi strâng catrafusele, la capătul unei perioade de încercări teribile -
personale și colective. E fără tăgadă că nemernicul ăsta de Covid-19 a infectat întreaga lume. Această pandemie a fost ca un câine uriaș care a prins în colţi societatea noastră complexă şi fragilă și a cutremurat-o. Mulţi dintre noi au murit. Mulţi vor continua să moară, fie din cauza virusului, fie din cauza sărăciei pe termen lung, a disparităţilor economice şi politice, la care se adaugă sistemele medicale depășite, moştenire cu care vom rămâne după pandemie.“

Soarta m-a pus față cu oameni însemnați și din întâlnirea cu ei s-a născut ideea acestei cărți. Un schimb de vorbe și emoții, dialoguri purtate dincolo de convenții rigide și plictisitoare. (...) Eu nu am făcut decât să le strâng laolaltă, așa cum un grădinar adună într-un buchet florile rămase pe câmp. Când să le dau un nume, m-am poticnit, nu găseam un titlu mulțumitor. În cele din urmă, am optat pentru Lumea de azi, inspirată din Lumea de ieri, a lui Stefan Zweig, și Lumea de mâine, a lui Ion Biberi. Deși în Lumea de azi e și ceva din cea veche, de ieri, dar și din cea viitoare, de mâine... Marian Nazat

O nouă carte din vasta operă eseistică a autorului, constituind un jurnal, un caiet de lucru cotidian, folosit ca suport pentru exprimarea unor îngrijorări asupra evoluției societății românești într-un context internațional marcat de frământări și convulsii economice și sociale provocate de o situație pandemică departe de a fi rezolvată, dar și de
epuizarea resurselor. Analizele sunt trecute prin filtrul trecutului, eseurile fiind rezultatul unei încercări reușite de a îmbina evenimente din trecut și din prezent într-o țesătură complexă care proiectează în viitor imaginea unei societăți aflate pe drumul nesigur al digitalizării cu orice preț, chiar și cu riscul anihilării valorilor fundamentale pe care s-a întemeiat lumea civilizată.

Abia când am jucat CLOVNII la un spital de boli nervoase am izbutit să răspund la întrebarea De ce m-am făcut actor, oare? 

Am știut atunci că a fi Actor înseamnă a alege între cinismul Bufonulului și generozitatea Clovnului. Știu că am fost de multe ori Bufon, că mi-am trădat adesea Actorul, dar știu că nu m-am abătut deloc de la speranța că pot gândi și simți ca un Clovn! Asta mi-a dat tăria să rezist!

Autorul acestor eseuri despre iubire dă dovadă de consistență și coerență în ceea ce vrea să transmită și prin modul în care o face. Fie că tratează iubirea „clasică", pe cea dintre prieteni, din familie, dragostea de țară sau de Dumnezeu, experiența proprie și faptul că „s-a dat cu capul de pragul de sus" în fiecare dintre aceste aspecte ale vieții se concretizează în texte viguroase, poate uneori didactice, dar totdeauna generoase și logice.

Lasand la o parte disensiunile care i-au despartit vreme de doua decenii, Sabato si Borges accepta sa vorbeasca despre coincidentele ce-i unesc, dar si despre modurile atat de diferite de abordare a creatiei literare. Realitatea si visele, ideea de Dumnezeu, iubirea, arta de a traduce, tangoul, teatrul si cinematograful, persoane si personaje, convingeri si obsesii formeaza un colaj urias si emotionant. O noua dovada, pasionanta, a universalitatii si perenitatii celor doi mari scriitori latino-americani.

O carte cu implicații profunde, care îi poate face pe oameni să-și reconsidere viziunea asupra lumii.

Această carte aduce la lumină o revoluție în concepția despre lume și despre viață. O revoluție deja realizată în domenii decisive ale cercetării științifice, dar respinsă de unii, ignorată de opinia publică. Ea explorează natura omului și a lumii din jurul lui, în lumina celor mai recente cunoștințe științifice, prezentate într-un mod accesibil tuturor.

Noua viziune care rezultă din această sinteză descrie o lume deschisă către alte niveluri ale realității, în care conștiința noastră nu se limitează doar la activitatea neuronilor noștri, în care viața este înscrisă în legile Universului. Astfel de descoperiri, care, potrivit multor oameni de știință, permit o „re-vrăjire a lumii“, au implicații filosofice și sociale foarte mari. Printre ele se numără și posibilitatea unei apropieri, după secole de separare, de cunoștințele noastre raționale și de intuițiile marilor tradiții religioase, pentru a oferi oamenilor secolului XXI o viziune unificată și coerentă a lumii.

Impresionat de dramaticul incendiu care a afectat catedrala Notre-Dame din Paris pe 15 aprilie 2019, apreciatul romancier Ken Follett schițează un scurt istoric al celor mai importante momente din existența aproape milenară a catedralei – de la dificultățile aparent insurmontabile implicate de construirea unui edificiu atât de grandios într-o epocă marcată de obscurantism și sărăcie până la modul în care romanul lui Victor Hugo a catalizat lucrările de renovare în secolul al XIX-lea și la intrarea triumfală a lui Charles de Gaulle în catedrala devenită simbol al Parisului a doua zi după eliberarea Franței, în 1944. „Impunătoarea catedrală Notre-Dame din Paris, una dintre marile realizări ale civilizației europene, era în flăcări. (...) Ceva neprețuit murea în fața ochilor noștri. Sentimentul era năucitor, de parcă pământul însuși se cutremura.“ KEN FOLLETT

Volumul este un ghid original, care se folosește de lumea filmului pentru a analiza comportamentul fiinţelor umane, luând drept exemplu personajele de pe marele ecran. Pornind de la premisa că „întrucât atât în viaţă, cât și în film acţiunile indivizilor sunt determinate de feed back, cunoașterea realităţii contemporane ar fi, la rândul ei, imposibilă fără film", autorul a selectat 47 de filme, care ilustrează cu precizie diverse aspecte care ilustrează modul în care se comportă un om. Și, după opinia sa, „este greu să găsești aspecte ale comportamentului uman pe care cinematografia să nu le fi abordat în niciun fel". Comentând aceste filme, autorul studiază motivele care stimulează personajele să se comporte așa cum o fac. Prin lectura cărţii, cititorul se poate regăsi în personajele acestor creaţii cinematografice, poate fi impresionat de emoţiile și sentimentele lor, poate reflecta asupra motivelor comportamentului acestora: frică, încredere, prietenie, dragoste, tristeţe și, în cele din urmă, să înţeleagă mai bine propria sa natură și cauzele ultime ale acţiunilor sale. Această carte ne arată că cinematografia este mai mult decât o fabrică de vise. Un exerciţiu practic, menit să facă din cititori subiecţii activi ai lecturii la care îi provoacă autorul de la o pagină la alta, invitându-i să participe și să-l însoţească în această călătorie fascinantă.

„Cicero a fost un autor prolific care a scris numeroase eseuri, tratate si scrisori pe tema modului in care trebuie condusa o tara. Aceasta scurta antologie ofera doar o mostra a ideilor sale, consemnate pe parcursul mai multor ani si in circumstante diferite. Speram ca ea ii va inspira pe cititori sa exploreze si alte lucrari ramase de la cel mai mare om de stat al Romei.“ - Philip Freeman

Liniştea Parmei, orăşelul din zona de nord a Italiei în care oamenii păşesc parcă în ritmul operelor lui Verdi, este tulburată de lupta pentru putere dintr-o instituţie cât se poate de respectabilă.

Un exerciţiu intelectual incitant conceput sub forma unui dialog socratic între un maestru şi două discipole

Cel care va citi cu atenţie această carte va înţelege că ea nu dă nici un fel asigurări despre triumful revoluţiei, nici despre durata operaţiunilor sale, nici despre căile anevoioase ce le va avea de parcurs şi cu atât mai puţin despre capacitatea revoluţiei, lăudată uneori cu prea multă uşurătate, de a aduce fiecăruia fericirea deplină.

În această carte în care nimic n-a fost corectat în toate cele douăsprezece reeditări franţuzeşti, nu-i nimic de schimbat. Mă felicit să fiu un foarte rar exemplu contemporan de autor care a scris fără a fi imediat contrazis de evoluţia evenimentelor şi vreau să spun nu contrazis de o sută sau de o mie de ori, ca atâţia alţii, ci nici măcar o singură dată.

Puţini sunt aceia care ştiu că eseurile lui Proust constituie un punct de plecare întru descifrarea ciclului În căutarea timpului pierdut.

Acest al doilea volum de eseuri reuneşte texte inedite, altfel greu de găsit pentru cititorul pasionat de opera lui Sabato.

''Despre problemele pe care le înfruntă omul în teribila criză a civilizaţiei noastre: robotizarea speciei umane, cataclismul care se apropie; modalitatea şi cauza ficţiunilor sub care cred că se ascund marile enigme ale existenţei.'' (Ernesto Sabato)

Cuvintele şi lucrurile ni se înfiinţeaza ca un veritabil epos intelectual, ca o arheologie a modernităţii de care nu ne-am desprins.