Eseistică

„Scrisă performant și de o stranie originalitate a subiectului, în contrast cu ceea ce a publicat până acum Sorin Lavric, cartea uimește prin amestecul insolit de conceptualizări cât mai abstracte și evocări din zona erosului acut. Identific în paginile ei, bine mascat, un misoginism existent la mai toți gânditorii de filosofie, aici rezultat al privirii reci a celui care cândva a frecventat sala de disecție medicală. Sub bisturiul de azi este feminitatea, perenă sau căzută în efemer. Ficțiunea literară este convocată să ilustreze tipologii pe care autorul le transferă cititorului complice.
Din câte îmi pot da seama cunoscându-l de mult timp, Sorin Lavric imaginează tipologii feminine precum altădată Rubens picta aceeași voluptoasă femeie văzută din unghiuri diferite, multiplicând-o de parcă ar fi fost tot alta; sau precum Maillol o modela în marmoră sau bronz exclusiv pe Dina, modelul său plastic și apoi soție, ilustrând astfel figuri simbolice: fluviul, muntele, marea, ba chiar prin siluete robuste și Ars Amandi a lui Ovidiu.”

Ion Papuc

În cele peste cinci decenii de critică și istorie literară, Eugen Negrici a adus contribuții esențiale la cercetarea literaturii noastre vechi, a literaturii române sub comunism și a ideologiilor literare.
În fermecătoarele eseuri din Simulacrele normalității, criticul își propune, după cum mărturisește, să identifice „prejudecăţile literare, situările greşite, falsele concepte, clişeele, fenomenele ignorate, interpretările inerţiale, viziunile discutabile ale istoriilor noastre literare“. Fie că se oprește asupra poeziei boierilor stihuitori de la începutul secolului al XIX-lea, asupra avangardei literare ori asupra literaturii române în comunism sau imediat după, autorul ne cucerește prin impetuozitatea și forța sa argumentativă.

După succesul răsunător al Europenei (2001) şi al Momentului prielnic 1855 (2006), autorul se reîntoarce, în Ad Acta, la universul aparent limitat al Pragăi post-comuniste, care devine pretext şi mijloc pentru sondarea unor teme universale, printre care relaţia dintre individ şi societate, tranziţia de la un sistem politic la altul sau rolul şi natura creaţiei literare în contemporaneitate.

Premiul PEN România 2020, acordat (post-mortem) lui Vintilă Mihăilescu

„O carte densă, în care Vintilă Mihăilescu a îndesat, cu grijă însă, atît gîndurile lui, fiind el însuşi propriul său psihanalist, cît şi tot ce a căutat (cu o ambiţie demnă de cel mai onest şi harnic cercetător) să ştie încercînd să înţeleagă ce sînt viaţa, boala şi moartea. O întreprindere la care nu s-ar fi angajat dacă nu ar fi avut ghinion – căci boala este un mare ghinion, care l-a adus în situaţia de a pătrunde într-un univers complicat, inedit: spitalul. Pe care, dincolo, dar şi în paralel cu autoanaliza lui, a încercat să-l vadă, să-l descifreze cu ochii observatorului social, evidenţiind relaţii dictate de statutul celui spitalizat, de reacţiile sale, dar şi de mecanismele de apărare – ale lui şi ale celor care-l înconjoară, familie, prieteni, doctori, colegi de suferinţă. Această carte, care ne priveşte pe fiecare dintre noi, este scrisă de cineva care s-a uitat fix şi încăpăţînat în ochii vieţii şi, plecîndu-se elegant în faţa misterelor ei, aduce un minunat omagiu condiţiei umane.” (Aurora Liiceanu)

Cele două corpuri de acasă • Drumul spre spital • Spitalizarea • Domesticirea spitalului • Relaţia medic-bolnav • Boală, spital şi mecanisme de apărare • În-chipuiri ale corpului

Intr-o dimineata din primavara anului 1953, Aldous Huxley ia patru zecimi de gram de mescalina si asteapta rabdator sa vada ce se intimpla. Dupa un timp, constata ca totul, de la florile din vaza pina la cutele pantalonilor, e complet schimbat: culorile sint mai intense si mai luminoase, iar timpul si spatiul par sa nu aiba nici o importanta. Huxley noteaza cu lux de amanunte senzatiile traite in Portile perceptiei, conchizind ca halucinogenele stimuleaza creativitatea si brodind pe marginea efectelor pe care asemenea experiente le-ar putea avea asupra artei si religiei. In continuarea acestui eseu devenit clasic, Raiul si iadul arata ca halucinogenele pot fi folosite si pentru a ajunge la o perceptie spirituala si la revelatia personala. Raiul si iadul se refera aici, metaforic, la ceea ce Huxley considera a fi doua stari contrarii care se pot manifesta la antipozii mintii atunci cind se deschid portile perceptiei – nu doar in cadrul experientelor mistice, ci si in viata de zi cu zi.

Traducere de Mihai Moroiu

„Stăm pe terasă. În dreapta, un zid vechi, întins până departe, acoperit cu frunziș. În stânga și în față, mici grădini. E sigur, e aproape sigur că n-o să mai venim aici. Îmbătrânești de câte ori te desparți definitiv, fără să și mori. De multe ori, nu știi. Crezi că ai să revii. În realitate, o poartă și o vârstă s-au închis. Ne petrecem ziua, săptămâna, anul, așteptând să treacă. Nu din umoare neagră. Fiindcă suntem nerăbdători. Să vină, sau să treacă cine știe ce. Iar zilele vin și trec, într-adevăr. Până într-o zi…A scrie despre moarte e una dintre acele iluzii ce permit să ignori realitatea pe care o numești. Nu mă gândesc la moartea mea pentru că mă gândesc la moarte în general. Sau, și mai rău: nu mă gândesc la moartea mea pentru că scriu despre moartea mea. Act pur de frivolitate. Suport vital.” – Livius Ciocârlie

Ce este, de fapt, fericirea? Se poate masura? Se poate cumpara? Se poate prezice? Se poate lasa mostenire? Dar, de atras, se poate atrage? Se poate regla, se poate doza sau se poate comanda pe masura?

"Toata lumea vrea sa traiasca pe varful unui munte, fara sa stie ca adevarata fericire este in felul in care urci pantele abrupte spre varf." - GABRIEL GARCIA MARQUEZ

"Fericirea este ceva ce intra in viata ta pe o usa pe care nu iti aduci aminte sa o fi lasat deschisa." - ROSE LANE

Fast happy? Aimez-vous fast food? Ce au in comun Ray Kroc, John Pemberton si Harland Sanders? Foarte simplu: caloriile si varsta. Kroc a fondat McDonalds, imperiul hamburgerilor, cand avea 52 de ani. John Pemberton a inventat Coca-Cola, sucul maroniu si lipicios, la 55 de ani. Sanders a intemeiat lantul de fast food Kentucky Fried Chicken, la 65. O varsta cand altii sunt preocupati de retragerea din activitate, nepoti si pensie, acesti trei oameni au pus bazele unor imperii.

"Rasfatul cu care te-ai obisnuit nu mai are putere sa iti aduca fericire." - GEORGE ELIOT

"Secretul fericirii este sa ii faci pe ceilalti sa creada ca ei sunt sursa fericirii tale." - AL BATT

GIVE PISS A CHANCE 
Toata lumea fericita! Toaletele pentru barbati din aeroportul de la Amsterdam au suferit ani la rand de aceeasi problema ca toate toaletele barbatesti: precizie redusa. Solutia a venit in 1999, cand un manager a avut ideea sa se picteze o musca deasupra scurgerii pisoarelor din ceramica. Vezi musca si stii imediat ce ai de facut. Rezultatul? Podele curate, 80%, angajati fericiti si pasageri antrenati.

La cat de multa fericire poti sa rezisti? Nu prea multa, fii sigur! De ce? Raspunsul este simplu si probabil ca l-ai si ghicit: fericirea te amorteste. Daca primul salt de la trambulina de trei metri este de neuitat, cel de-al o sutalea ajunge sa fie total lipsit de importanta. Indiferent ce am face - cu fiecare reluare, senzatia de fericire scade, deoarece intervine obisnuinta. Psihologii o numesc hedonic treatmill, morisca fericirii.

"Intentia lui Zeletin este de a proiecta o imagine in oglinda a Romaniei de la 1916. Textul sau e una dintre incercarile de a defini specificul national." - IOAN STANOMIR

"Patriotismul magarilor e floarea cea mai mandra ce a rasarit din nazuinta obsteasca a neamului de a-si ascunde magariile, a le spoi bine pe dinafara si a iesi in lume sub piele omeneasca. Cel ce intrece in acest mestesug pe toti altii, devenind astfel un maestru al spoielii, deopotriva de indemanatic in minciuna si inselare, acela e sarbatorit in tara magarilor sub numele de patriot." - STEFAN ZELETIN

"Dupa ce a citit Din Tara magarilor, Nicolae Iorga a zis despre autorul pamfletului ca e un insultator grosolan si a cerut ca acesta sa fie pedepsit 'asa cum se cuvine'. Istoricul n-a inteles ca Zeletin visa la o tara mai buna decat cea in care traia." - CRISTIAN PREDA

"Cea mai bizara si mai necuviincioasa carte scrisa in limba romana, cea mai ordinara insulta care s-a adresat vreodata de un intelectual roman tuturor oamenilor de munca din tara aceasta." - Preot TOMA CHIRICUTA

Inghite Platon, nu Prozac! Aplicarea intelepciunii eterne la problemele de zi cu zi

„Scriind paginile acestui jurnal de idei nu m-am putut desprinde de imaginea «spiritului universal» ca activitate a unui uriaș creier al omenirii traversat fără încetare de ideile celor care, de-a lungul câtorva mii de ani, au gândit în beneficiul speciei noastre. Ramificațiile ideilor exprimate de fiecare dată altfel, adăpostite de acest mega-creier, reprezintă cultura lumii.

Urmărirea acestor zig-zaguri și ricoșeuri mintale, fie că e vorba de recu­noștință și ingratitudine, de nevoia de a te compara, de uitare, de prostie, de calomnie, de remușcare, de invidie, ură și crimă, de beție, de ticăloșie, de cruzime, de iubirea care nu așteaptă nimic, mă rog, de toate temele pe care omenirea le macină la nesfârșit de două-trei milenii în filozofie și literatură, mi-a produs mari satisfacții, m-a făcut să mă simt bine citind și notând deopotrivă, m-a făcut să nu mă plictisesc niciodată.
Am ajuns în final să sper că paginile mele i-ar putea convinge și pe alții că splendoarea este la îndemână: nu trebuie decât să deschizi un volum de pe un raft și să te lași purtat de ceea ce am numit undeva «dans cu o carte». Cei ce au lăsat în scris aceste idei au devenit, fără să știe, prietenii mei, toți prietenii mei.“ – Gabriel Liiceanu

Traducere din limba engleza de Daniela Rogobete

Romancier de mare forta, Jonathan Franzen se dovedeste si un eseist redutabil. Prestigiosul prozator american face in Sfirsitul sfirsitului lumii un tur de forta foarte personal, incarcat de un umanism subtil, detectabil sub puseurile de pesimism si mizantropie ce ii puncteaza comentariile asupra lumii contemporane. Pasionat de pasari, ingrijorat de schimbarile climatice si de ascensiunea lui Donald Trump, calator prin cele mai diverse colturi ale lumii, din Antarctica pina in Ghana si Albania, Franzen este un bun cunoscator si un comentator taios al realitatilor actuale. Credincios lui insusi si adevarului in care crede, critica acerb derapajele de orice fel, chiar si pe cele ale ecologistilor, a caror cauza o sustine. Atractive prin diversitatea tematica, prin incisivitatea polemica a comentariilor si prin povestile din care se nasc, inclusiv cuceritoarele istorisiri autobiografice, eseurile din acest volum mai reusesc ceva: dezvaluie profilul foarte uman si, cumva, induiosator al unui pesimist care spera totusi ca lumea mai poate fi salvata.

Teoria cunoasterii. Istoricul filosofiei, filosoful matematicii, epistemologul. Scrieri esentiale vol.2 

Teoria cunoasterii este al II-lea volum din seria Scrieri esentiale 

Al doilea volum din seria de Scrieri esentiale ale lui Bertrand Russell, ne pune fata-n fata cu textele despre teoria cunoasterii. Descoperim filosoful limbajului, logicianul si filosoful matematicii (cu rezumate din Principia Mathematica bine alese de editorii Robert E. Egner si Lester Denonn), epistemologul, istoricul filosofiei, filosoful domeniului economic, filosoful si comentatorul stiintei. Poate cel mai bogat in informatie din seria Scrieri esentiale, acest volum este un manual pentru pasionatii de filosofie si de istoria ideilor.

Această carte despre limită este o apologie a vagului. Lucruri vagi, poate cele mai vagi, sunt omul, Dumnezeu, libertatea. Vagul este opusul precisului. Vagul este ceea ce rămâne după traversarea unui spaţiu populat cu limite. Limita îl inchide mai întâi pe om în spaţiul precisului. Problema este cum să parcurgem apoi treptele precisului pentru a ajunge la lucrurile vagi.

Prefaţă de Laura Di Nicola
Traducere, cronologie și note de Oana Boşca-Mălin

„Lecţiile americane readuc la suprafaţă, după o lungă sedimentare în memoria unui cititor-scriitor, un intens, pasionat, constant dialog cu propriii clasici, necesari, de neînlocuit în existenţa omenească. Printre clasicii cu care dialoghează Calvino, în afară de cei ai literaturilor europene, cu precădere occidentale, se află clasicii din domeniul ştiinţific, antropologic, filozofic, psihanalitic, împletind cunoaşteri diferite prin înlănţuiri de citate, care proiectează întregi constelaţii, genealogii literare. Fiecare dintre aceste constelaţii intră în raport printr-un punct sau printr-un segment propriu cu alte constelaţii, constituind o uriaşă hartă stelară de lecturi, proiectată în straturile memoriei trecute şi viitoare.“ – Laura Di Nicola

Multe dintre ideile înnoitoare despre educaţie ale lui Bertrand Russell au fost socotite, în epoca sa, absolut scandaloase. În această carte, autorul pledează pentru eliberarea copilului de ascultarea necondiţionată datorată părinţilor şi autorităţii religioase. Russell susţine că societatea se poate transforma radical dacă la baza educaţiei stă cunoaşterea însoţită de iubire. Ideile şi argumentele remarcabile din aceste pagini şi-au păstrat prospeţimea şi aplicabilitatea până în ziua de azi.

„Dacă le spuneţi copiilor că trebuie să fie iubitori, riscaţi să generaţi în ei făţărnicie şi mistificare. Pe când dacă îi faceţi fericiţi şi liberi, dacă-i înconjuraţi cu bunătate, veţi constata că devin prietenoşi cu toată lumea în mod spontan şi că aproape toată lumea devine prietenoasă cu ei. O dispoziţie iubi¬toare şi încrezătoare se autojustifică, deoarece îi conferă celui în cauză un farmec irezistibil şi creează reciprocitatea afectivă aşteptată. Acesta e unul dintre cele mai importante rezultate pe care le putem spera de la o educaţie corectă a caracterului.“ – Bertrand Russell

O inspirata selectie de texte religioase esentiale pentru budismul Zen, hinduism, taoism, misticismul crestin si islam, de care autorul se foloseste pentru a dezvalui „realitatea divina” comuna tuturor credintelor. Volumul include, printre altele, numeroase texte din Meister Eckhart, Rumi, Lao Zi sau Zhuangzi, precum si din Bhagavad-Gita, Cartea tibetana a mortilor sau Upanisade, pe baza carora Huxley analizeaza credintele spirituale ale diferitelor traditii religioase, evidentiind existenta anumitor constante ale spiritului omenesc, a unor idei universale ce constituie esenta oricarei mari filosofii sau religii.

Personalitate, sfintenie, intrupare divina • Dumnezeu in lume • Milostenia • Mortificare, detasare, dreapta vietuire • Adevarul • Religie si temperament • Autocunoasterea • Har si liber-arbitru • Binele si raul • Timp si eternitate • Izbavire, eliberare, iluminare • Nemurire si supravietuire • Tacerea • Rugaciunea • Suferinta • Credinta • Dumnezeu nu se lasa batjocorit • Idolatria • Sentimentalismul • Miraculosul • Ritual, simbol, sacrament • Exercitii spirituale • Perseverenta si regularitate • Contemplatie, actiune si utilitate sociala 

Explorând miturile africane, grecești, indiene sau chineze, Eliade consideră că experiența sacrului este universală, constitutivă omului, fiind cea care conferă lumii semnificația sa. În această privință, Făurari și alchimiști este o introducere excelentă în gândirea și opera marelui erudit.

„Sunt unele cărți clasice care surprind esența timpului lor; sunt altele care rămân relevante pentru totdeauna. Orientalism face parte din a doua categorie – ba, mai mult, a devenit cu trecerea timpului și mai relevantă.”The Guardian

„...O carte despre mine şi timpul pe care l-am străbătut: un timp în ebuliţie, bulversat de vântul bătând mereu din altă direcţie a istoriei, spulberând sensurile, dar nu şi încăpăţânarea mea de a le înţelege." (Ana Blandiana)

Una dintre enigmele pe care cauta sa le dezlege aceasta carte este nu doar existenta povestii - ciudata destul si ea -, ci caracterul ei absolut esential. Rolul povestii in viata omului depaseste cu mult teritoriul conventional al cartilor si filmelor. Povestea, alaturi de o intreaga varietate de activitati narative, domina existenta umana.

"Cartea aceasta este despre primata Homo fictus (omul care nascoceste)*, antropoidul mare cu minte povestitoare. Poate ca nu ti dai seama de asta, dar esti o creatura a unei lumi imaginare care se cheama Tara de Nicaieri. Tara de Nicaieri este casa ta si pana sa mori vei petrece zeci de ani acolo. Daca n ai observat inca lucrul acesta, nu dispera: povestea este pentru fiinta umana la fel ca apa pentru un peste - atotcuprinzatoare si imposibil de pipait. Desi corpul iti sta intotdeauna intr un anumit loc, intr un anumit moment din timp, mintea ti e intotdeauna libera sa hoinareasca pe meleagurile inchipuirii. Ceea ce si face."
- Johnathan Gottschall

"Animalul povestitor este o carte fermecatoare. Incanta cititorul cu povesti si cu povesti despre ce inseamna a spune povesti si mai apoi ne explica de ce spusul povestilor este un instinct uman fundamental."
- Edward O. Wilson

"Vorbim in ultima vreme despre spusul de povesti ca despre unealta miracol, recent descoperita, care ar putea salva nu doar scriitorii, jurnalistii si comunicatorii, ci si antreprenorii, oamenii de stiinta sau guvernantii. Ajunge sa piperam niste 'story' in tot ce facem. Si asa e, doar ca intelegerea noastra e superficiala. Povestea nu e nici unealta noua, nici condiment minune, ci esenta experientei umane: cum invatam, cum ne intelegem, cum ne raportam la lume. Pe cat o folosim, pe atat ne adancim dependenta. Aceasta carte minunata o sa-ti explice de ce."
- Cristian Lupsa, Editor DoR

Discreditarea expertilor si campania impotriva cunoasterii traditionale

Eşti preocupat de cât de bine te descurci?

Eşti îngrijorat că nu te descurci atât de bine pe cât îţi doreşti?

Invidiezi succesul celor din jurul tău?

Pe toţi ne preocupă ce spun ceilalţi despre noi. Cu toţii ne dorim să reuşim şi ne temem de nereuşite. Într-o mai mică sau mai mare măsură, de cele mai multe ori ruşinaţi, în intimitate, cu toţii suferim de anxietatea provocată de imposibilitatea de a atinge statutul droit.

Pentru prima dată, Alain de Botton dă un nume acestei stări universale şi îşi propune să-i investigheze originile şi potenţialele soluţii. Apelează la istorie, filozofie, economie, artă şi politică şi dezvăluie felurile ingenioase prin care cele mai puternice minţi au depăşit aceste griji. Rezultatul este o carte nu doar interesantă şi incitantă, ci cu adevărat înţeleaptă şi practică. Este o carte despre anxietate şi statut.

Alain de Botton

Romancier, eseist şi jurnalist, Alain de Botton s-a născut în Zürich, Elveţia în 1969, iar în prezent trăieşte în Londra. Cărţile sale, considerate drept o “filosofie a vieţii de zi cu zi” au devenit bestselleruri în 30 de ţări. Este producător şi realizator a mai multor programe de televiziune. În august 2008 a fost unul dintre membrii fondatori ai unei instituţii de învăţământ în centrul Londrei, care promovează o nouă viziune asupra educaţiei – The School of Life.

Stabilita in Japonia de peste douazeci de ani, Dominique Loreau este pa­trunsa de maniera de viata a tarii sale de adoptie, ce se bazeaza pe principiul Moins pour plus aplicat in toate domeniile, de la materie pana la spirit. Purifica-ti sufletul, goleste-ti sifonierul, renunta la cumparaturile compulsive, mananca frugal, ingrijeste-ti corpul si numai atunci iti vei bucura si spiritul. De la arta de a va simti bine chez vous la arta de a fi fericiti en vous, Dominique Loreau transpune prin­cipiile Orientului pentru Occident, plecand de la dictonul japonez care spune ca: Perfectiunea nu consta in a face lucruri neobisnuite, ci in a face lucruri obisnuite intr-un mod neobisnuit.

Ca un hot ziua in amiaza mare. Puterea in epoca postumanitatii

Asa cum functioneaza astazi, ideologia pare exact opusul ei, o critica radicala a utopiilor ideologice. Ideologia dominanta acum nu e o viziune pozitiva a vreunui viitor utopic, ci o resemnare cinica, o accep­tare a modului in care lumea e de fapt, insotita de un avertisment ca, daca vrem s-o schimbam prea mult, va urma doar o oroare totalitara. Orice viziune a unei alte lumi e respinsa drept ideologie. Alain Badiou a formulat asta intr-un mod precis si minunat: astazi, principala functie a cenzurii ideologice nu e de a zdrobi rezistenta concreta – asta e treaba aparatelor represive ale statului –, ci de a zdrobi speranta, de a denunta imediat orice proiect critic drept deschizator al unui drum la capatul caruia se afla ceva de felul unui gulag. - Slavoj Zizek

„Mill reprezinta in lumea anglo-americana ceea ce este Nietzsche pentru traditia continental-europeana: apogeul «modernitatii». Nu este de mirare ca eseul Despre libertate e atat de relevant, atat de rezistent in contemporaneitatea lui.“ (Gertrude Himmelfarb)

Dumnezeu nu este mare. Cum otraveste religia totul

Besteseller New York Times

Cartea de fata nu este o lectura facila. Dimpotriva, socheaza la fiecare pagina, incercand sa ne scoata din conformismul caldut in care ne-am instalat si sa ne faca sa gandim. La fel ca Bertrand Russell in eseul De ce nu sunt crestin (1927), Hitchens incearca sa demonstreze ca religia este o inventie umana, un efect al fricii noastre de moarte si de neant. Autorul vaneaza contradictiile "cartilor sfinte", indiferent ca apartin crestinismului, islamului sau iudaismului. Hitchens imbina argumente stiintifice si citate din marii filosofi cu descrierea unor evenimente sociale si politice sau chiar cu anecdote savuroase. Inteligenta argumentatiei si stilul plin de verva, chiar virulent pe alocuri, au transformat cartea intr-unul dintre „textele canonice“ ale ateismului contemporan.