Filozofie

Paginile acestei cărţi s-au născut dintr-o idee simplă: fiecare om îşi alcătuieşte de-a lungul vieţii un edificiu afectiv. Măsura în care el este e dată de consistenţa acestui edificiu, de mâna aceea de oameni - ei nu pot fi mulţi - pe care i-a preluat în el şi pe care i-a iubit fără rest, fără umbră, şi împotriva cărora spiritul critic, chiar dacă a fost prezent, a rămas neputincios.

Despre diafan, între imanent şi transcendent.

Vreme de cincisprezece ani (1957-1972), Cioran a umplut treizeci si patru de caiete cu insemnari. Ele au fost gasite dupa moartea autorului de Simone Boue, prietena sa de o viata, si au fost publicate, in 1997, la Gallimard. Nu avem de-a face cu un jurnal propriu-zis, desi numeroase insemnari sunt datate.

Un studiu asupra gândirii lui Ioan Petru Culianu.

Despre generarea si alterarea lucrurilor naturale, dar si despre materie si elemente.

In tentativa de a demistifica 25 de veacuri de scriere a istoriei filosofiei din perspectiva institutionala, Michel Onfray se opreste in acest volum la dimensiunea utopica a hedonismelor liberale din secolul zis al revolutiei industriale, subliniind potentialitatea hedonismelor socialiste, libertare si anarhiste.

Volumul cuprinde şi un Index al metaforelor plotiniene.

Volumul cuprinde Enneadele a III-a, a IV-a şi a V-a, aşa cum au fost ele împărţite de Porfir, discipolul lui Plotin.

It is without a doubt for any informed reader of phenomenology that Michel Henry is amongst the most influential representatives of international phenomenology, especially so in the last fifteen years, and that the reception of his work expands to an equal extent to other fields, such as humanities or medical science, aesthetics or cultural philosophy. This volume of Studia Phaenomenologica bears testimony to his increasing influence (especially amongst young researchers) as well as to the growth of disciplines where Henry's thinking is applied. To illustrate this point - after a documentary part, where we included a previously unpublished manuscript of Michel Henry on Kant, written during the time of preparation of his Essence of Manifestation -, we have organised the contributions to this volume into four main sections, starting from radical phenomenology and passing through politics, aesthetics and religious philosophy, without leaving out the necessary confrontations with other reputable modern thinkers, such as Bergson, Heidegger, Deleuze, and Derrida.

Primul autor medieval care impune ideea ca intelectul are acces la cunoasterea singularelor si la cunoasterea de sine.

„Aducându-l pe Hegel în sufletele noastre, Constantin Noica a scris o carte tulburător de contemporană, pe care, spre a-l parafraza, nu o vom putea ignora nepedepsiţi.“ (Vladimir Tismăneanu)

Un fragment de viaţă editat de Victor Eremita

Partea a doua, cuprinzând Hârtiile lui B, Scrisori către A

"Cum este posibil ca ceva sa se schimbe in genere? Cum este cu putinta ca unei stari dintr-un moment de timp sa-i urmeze, intr-un alt moment, o stare contrara? Despre toate acestea nu avem a priori nici cel mai neinsemnat concept." (Immanuel Kant)

Traducere, lămuriri preliminare, studiu şi note de Andrei Cornea.

Cercetări logice, lucrarea care a pus bazele fenomenologiei, una dintre cele mai proeminente şi mai fertile direcţii ale filozofiei contemporane, este publicată pentru prima dată în limba română, la mai bine de un secol de la apariţia ei.

Mill reprezinta in lumea anglo-americana ceea ce este Nietzsche pentru traditia continental-europeana: apogeul "modernitatii".

On the 23rd of August 2008, Professor Andrei Pleşu has marked his sixtieth birthday. In view of his distinguished service to the public welfare and his manifold contributions to academic life, the editors of this volume have invited a number of Romanian and international scholars to celebrate this event with a Festschrift.

Prietenia evită cel mai adesea gesturile publice, aşa cum virtutea creşte cel mai sigur în tăcere. Pentru a fi completă şi fidelă sieşi, admiraţia înclină spre a se face cunoscută, apelând fără ezitare la virtuţile elocinţei. Acest volum „in honorem Andrei Pleşu“ exprimă deopotrivă solidaritatea dintre diferitele vârste ale culturii române contemporane şi preţuirea unei întregi generaţii de tineri faţă de unul dintre cărturarii care, în anii comunismului şi de-a lungul tranziţiei, au întrupat valorile culturii, onestitatea intelectuală şi demnitatea spiritului.

Să ne imaginăm că Noica împlineşte 100 de ani. În jurul lui se adună, ca să-l sărbătorească, prietenii. Nu mulţi – cam cât membrii unei familii obişnuite. De fapt, e vorba chiar de o aniversare de familie, nu de una oficială.

Acest volum cuprinde integral prima parte a operei, dedicată chestiunilor de teologie speculativă, angelologie, antropologie şi filosofie politică, urmând ca în celelalte trei volume să întâlnim chestiuni de teologie morală, filosofia dreptului şi teologia sacramentelor.

"În 1995, după publicarea Cerului şi a Zborului, am vrut să-mi cunosc cititorii. M-am întâlnit cu ei la lansări, în discuţii informale, la autografe, luând parte la tot felul de evenimente. Am descoperit, cunoscându-i, o altă Românie decât cea politică (detestabilă), economică (mizerabilă), instituţională (irespirabilă) – de care ne-am cam săturat cu toţii.

Scrierile lui Wittgenstein sunt multe la numar, complicate si obscure, autorul lor fiind, in mare masura, un "filozof pentru filozofi". Si totusi, prin decantarea tezelor sale cheie, prezente atat in opera timpurie, cat si în cea tarzie, gandirea lui Wittgenstein isi dezvaluie, pentru cititorul fara studii de specialitate, conturul inconfundabil.

Il consider pe Wittgenstein drept un geniu filozofic, nu numai datorita marelui sau talent de a vedea neincetat esentialul la o problema, ci si datorita fortei coplesitoare a mintii sale, a intensitatii gindirii sale, cu ajutorul careia merge spre temeiul intrebarilor si nu se multumeste niciodata cu ipoteze pur si simplu probabile.

Cartea lui Rudiger Safranski este pasionanta nu numai prin comentariul stralucit al celor mai importante scrieri heideggeriene, ci si prin descrierea, extrem de captivanta, a atmosferei filosofice in care ele au luat nastere. Aflam infatisata aici o intreaga epoca, cea de dupa primul razboi mondial, cand scoala fenomenologica intemeiata de Husserl punea in circuitul gandirii "elevi" precum Heidegger sau Max Scheler.

Cartea Explorari logico-filozofice prezinta interes si este reprezentativa in doua privinte. In primul rind, pentru ca ofera, prin opt studii de specialitate, de larga respiratie, o imagine a marelui potential tematic de care dispune astazi "logica filozofica", demers care poate fi caracterizat in egala masura ca fiind de sursa logica si adresa filozofica, dar si de sursa filozofica si adresa logica; in alti termeni, este vorba de o filozofie convertita in logica si de logica convertita in filozofie.

"E adevarat ca intoarcerea spiritului catre sine, realizata de-a lungul filozofiei lui Descartes, este ceva exemplar. Dar sa nu ne inchipuim, asa cum si-a inchipuit filozoful insusi, ca aceea ce este exemplar poate fi luat ca exemplu, sau aceea ce a fost metodic la el poate fi adoptat ca metoda, buna pentru toate mintile.

Vreme de cincisprezece ani (1957-1972), Cioran a umplut treizeci si patru de caiete cu insemnari. Ele au fost gasite dupa moartea autorului de Simone Boue, prietena sa de o viata, si au fost publicate, in 1997, la Gallimard. Nu avem de-a face cu un jurnal propriu-zis, desi numeroase insemnari sunt datate.

"Exista ganduri, mai mult sau mai putin dificile, greu de descifrat, care provin din ganduri si care raman in vecii vecilor ganduri. Bazate pe schema A = A, ele nu pot realiza nimic mai inalt decat sa puna lucrurile in miscare, ceea ce vrea sa zica: sa-si transmita mai departe miscarea, asa cum o bila de biliard isi cedeaza miscarea unei alte bile.

"Faptul ca cei multi se tem de moarte ne atrage luarea-aminte asupra dorintei sufletului de a invata: acesta fuge de ceea ce nu cunoaste, de ceea ce este intunecat si neclar; in schimb, prin natura sa, el urmareste ceea ce este manifest si poate fi cunoscut.

Ceea ce e publicat aici dateaza din ultimul an si jumatate din viata lui Wittgenstein. Sunt insemnari la prima redactare, pe care Wittgenstein nu a mai apucat sa le selecteze si sa le slefuiasca. De fapt, consemnarea lor e intrerupta cu doua zile inainte de moartea autorului.