Filozofie

Un instrument de studiu riguros si temeinic, care se adreseaza, potrivit autorului, unor cercetatori „intermediari", adica nici incepatorilor, nici specialistilor in filozofia greaca.

Fragmentele se plaseaza intre eseu si studiu stiintific.

Originile Gnozei si ale Cabalei, puterea mistica a numerelor, transmutarea metalelor, metodele de evocare a spiritelor, experientele sexuale fantastice in scopul de a influenta cursul evenimentelor arta de a comanda demonilor sau ghicirea viitorului in ridurile de pe frunte fac obiectul acestei carti de o minutioasa eruditie.

Care va fi fost atitudinea celor vechi fata de cuvantul scris si cel rostit? Era ea mult diferita de a noastra sau, dimpotriva, se asemana cu ea macar in datele sale esentiale? Si daca a fost diferita, la ce se referea aceasta diferenta? Ce loc, apoi, ocupa atare atitudine in contextul general al unora dintre culturile antice? Si, in sfarsit, se poate incerca o intelegere a specificului acestor culturi si din perspectiva problemei cartii? Sunt acestea cateva intrebari la care textul de fata ar dori, pe cat ii sta in putere, sa incerce unele provizorii dezlegari, in felul acesta se poate spune ca am prezentat, in mare, subiectul paginilor ce urmeaza.

Ultimul mare filozof al Antichitatii, Damascius incheie "lantul de aur" al filozofilor neoplatonici, a caror preocupare constanta a fost descoperirea unui principiu unic al intregii realitati.

Cartea Madalinei Diaconu este o calatorie filozofica in estetica mirosului si a mirosurilor. Inca din Evul Mediu, mirodeniile si parfumurile reprezinta un atribut al vietii de curte. Totusi filozoful merge mai departe cu narile infundate prin lume. Dupa Kant, ne putem dispensa de simtul mirosului. Abia Schopenhauer si Nietzsche, iar mai apoi fenomenologia vor descoperi "nasul". Totusi, deja in secolul Luminilor, Condorcet reabiliteaza simtul mirosului, iar la inceputul secolului al XIX-lea Fourier proclama intemeierea unei stiinte despre arome. Madalina Diaconu concepe, pe baza unor exemple diverse din literatura si din viata cotidiana, o topologie si o estetica a mirosurilor, in care parfumului i se rezerva locul de onoare al unei opere de arta totale.

Voi vorbi despre minciună nu în sensul ei "privat", ci în cel "public", aşadar voi vorbi despre minciuna colectivă, în care unul sau mai mulţi îi mint pe mulţi care la rândul lor sunt fie minţiţi, fie mint in corpore, trăind împreună cu cei care îi mint, într-un vast scenariu al minciunii.

"Problema unitatii intelectului sau cea a eternitatii lumii nu sunt nici probleme disparate, nu sunt nici obiecte proprii medievistilor, menite etern sa fie subiecte de articole specializate pe istoria manuscriselor, a surselor literare sau a stabilirii succesiunilor de idei. Dimpotriva, ele trebuie gandite de cei care cunosc colateral gandirea medievala, pentru a proba iesirea lor intr-o disputa de idei mai vaga istoric, dar mai fertila filozofic."

Această carte despre limită este o apologie a vagului. Lucruri vagi, poate cele mai vagi, sunt omul, Dumnezeu, libertatea.

Cele opt "Scrisori filozofice catre o doamna" redactate in franceza alcatuiesc opera capitala a lui Piotr Ceaadaev, unul dintre intemeietorii gandirii filozofice ruse moderne, inclus conventional in gruparea "occidentalista", opusa celei "slavofile". Publicarea „Scrisorii intai" in Rusia, in 1836, a provocat un imens scandal.

In forma actuala, aceste pagini reprezinta o reconstructie a volumului publicat in 1981 la editura "Cartea romaneasca" sub titlul Incercare in politropia omului si a culturii.

˝Cum singur spune, Ţuţea s-a revărsat în alţii. Când apele spiritului său s-au retras, ele au lăsat în urmă, cristaline, şlefuite de patimă, suferinţa şi inteligentă, câteva sute de «vorbe memorabile».˝

"Daca as putea, as aduce intreaga lume in agonie, pentru a realiza o purificare din radacini a vietii; as pune flacari arzatoare si insinuante la aceste radacini, nu pentru a le distruge, ci pentru a le da alta seva si alta caldura.

Traducere, lămuriri preliminare şi note de Gabriel Liiceanu

Socrate: Trebuie sa facem tot ce ne sta in putinta pentru a ne impartasi, cat suntem in viata, din virtute si intelepciune. Frumoasa e rasplata, iar speranta mare. Fireste, nu se cade ca un om de bun-simt sa se inversuneze in a sustine ca lucrurile stau intocmai asa cum le-am infatisat eu.

Le Mauvais Démiurge, Paris, Gallimard, 1969

Daca esentele pe care oamenii le stimeaza atat de mult, fara sa le iubeasca, n-au putut salva nimic, atunci nu ne mai ramane decat curajul amagirilor.