Istorie & Politologie

I.L. Caragiale a trăit în București, cu mici întreruperi, aproape 35 de ani. Ne-am gândit să privim mai cu luare-aminte locurile pe unde au trecut scriitorul și personajele sale, prin Capitala sfârșitului de veac XIX. Dacă o Mașină a Timpului ne-ar transporta în Bucureștii de la 1870‑1890, chiar în plin centru, ne-am crede în altă lume. Majoritatea clădirilor de atunci nu mai sunt în picioare. Unele dintre străzile de azi nu erau încă deschise, iar altele, vechi, au fost rebotezate și chiar desființate. Nicio hartă din epocă, nici întrebările puse trecătorilor nu ne-ar ajuta prea mult: edificiile și instituțiile aveau alte denumiri și, întrucâtva, alte rosturi decât cele de azi, iar multe dintre ulițe, cum spuneam, alt nume. Ne-am simți străini în propriul oraș. Caragiale, personajele sale și prieteni de-ai săi vorbesc ori fac aluzie la locuri azi fără relevanță în toponimia Bucureștilor, la obiceiuri ieșite din înțelegerea veacului XXI. Să descifrăm împreună ceva din vechiul oraș: este Capitala în care a trăit și a creat Caragiale!

„Unicul dor al vieții mele este să-mi văd Națiunea mea fericită!”  (Avram Iancu)

ANUL „AVRAM IANCU” (2024)

Omagiu editorial Eroului deplin al națiunii române, la 200 de ani de la naștere, sub egida Asociației Avram Iancu 1848 Alba Iulia
Prefață de Ioan-Aurel Pop 

Ilustrația copertei și a siglei „Avram Iancu 200”: Teodor Bogoi

După lectura cărții, cititorul rămâne cu un sentiment tonic, de încredere și speranță, rămâne în admirație față de aceia care ne-au trasat programul de țară dintre anii 1848 și 1918, față de cei care au făurit casa noastră numită România. Ionuț Țene demonstrează că istoria nu a fost niciodată numai știință și cunoaștere, ci și „învățătoare a vieții” (Cicero) și că de învățătura despre Avram Iancu – întruchipare a idealurilor poporului – avem nevoie cu toții, „ca să nu rătăcim” (Simion Bărnuțiu). (IOAN-AUREL POP)

Prin această carte dedicată lui Avram Iancu, am dorit să ilustrez actualitatea acestui erou român în conștiințele românilor, dar și să scot în evidență valorile de dreptate, libertate, egalitate, toleranță și unitate, pentru care a luptat Crăișorul Munților. Avram Iancu a fost un spirit evoluat, un reprezentant al democrației epocii sale și, în același timp, un erou național și european. Avram Iancu reprezintă un model istoric foarte actual. Românii se recunosc în valorile promovate de el. Este un spirit al rezistenței și perenității românești în fața vicisitudinilor istoriei. Astfel, nu întâmplător, contemporanii se identifică cu acest erou la adunările comemorative și la cele aniversare dedicate Crăișorului, prin deja cunoscuta scandare: „Avram Iancu suntem toți!”. (IONUȚ ȚENE)

Autoarea îşi propune şi ne propune un periplu prin locurile care au conferit urbei noastre dâmboviţene, „micului Paris”, cum a fost pe drept cuvânt numit, un farmec aparte. Alături de cârciumioarele discrete sau învăluite în acordurile tarafurilor lăutăreşti, de bătăile cu flori de la şosea, grădinile estivale cu scenele lor de teatru te invitau să baţi, la ceas de seară, caldarâmul topit de căldură al vestitului Pod al Mogoşoaiei devenit cu timpul Calea Victoriei. Să îl străbaţi în pas domol, în birjă sau cu trăsurica. Vera Molea ştie să ţină treaz interesul cititorului, refăcând în stampe policrome, ca într-un vechi album, harta urbanistică a Bucureştilor de altădată, împânzit de sumedenie de grădini de teatru. Prof. univ. dr. Elisabeta Munteanu

Prezentul demers editorial scoate la iveală, pentru prima oară, o serie de documente scrise de mâna pre­otului Cioruță și păstrate în arhivele fostei Securități. Am considerat binevenită publicarea acestor mărturii arhivistice la mai bine de o jumătate de veac de la data redactării lor, cu atât mai mult cu cât au fost, până acum, ignorate în puținele abordări biografice exis­tente. Documentele dau mărturie despre o conștiință liberă, frământată de problemele veacului, angajată pentru binele comunității, dar și al Bisericii. De altfel, recuperarea memoriei recente a Biseri­cii e un proces pe cât de dificil, pe atât de necesar și în fond, inevitabil. Autorul

„Autorul acestui opuscul îl așază, în memoria mea, pe sme­ritul ieromonah Ilie între doi titani ai vieții și lucrării credinței ortodoxe, contemporani lui: Patriarhul Jus­tinian și părintele Arsenie Papacioc, toți trei având o însușire comună, definită astfel de către Eminescu: „isteț ca un proverb” (Epigonii). Toți trei vor rămâne în amintirea mea proverbiali, prin simplitatea lor magni­fică, prin lucrarea duhovnicească neobosită, prin iubi­rea lor nedepășită față de Dumnezeu și de oameni.” Preot Prof. Ion Buga

O zi din octombrie. Una dintre cele mai tragice zile din istoria Israelului. Forțele teroriste Hamas au atacat și au devastat zona de frontieră cu Gaza, omorând 1200 de oameni și luând peste 250 de ostatici. Hamas a ucis și a brutalizat tineri și bătrâni, evrei și neevrei, civili și soldați. În replică, din toate straturile societății israeliene au ieșit în față eroi, pentru a salva vieți și a apăra umanitatea.
O zi din octombrie prezintă patruzeci de eroi israelieni din viața reală, din acea zi, înfățișați cu propriile lor cuvinte. Toate cele patruzeci de povestiri au loc în același interval de douăzeci și patru de ore, pe același petic de pământ superb, frânt și însângerat. Acești eroi sunt de neuitat, poveștile lor de neconceput. Izvorâte din durerea și tristețea acelei zile, relatările lor oferă consolare și speranță.

Autori:
Yair Agmon este scriitor (The Hitchhikers, The Book of Exes), cineast și editorialist pentru ziarul Makor Rishon, unde deține o rubrică săptămânală. A primit Premiul pentru Literatură Ebraică în 2022. Aceasta este cea de-a șaptea carte a sa.

Oriya Mevorach este autoare, profesoară de iudaism și filosofie și redactor-șef la Editura Maggid Books. Cartea ei What Do You Seek? – A Book About Love and the Body a fost un bestseller. Aceasta este a doua ei carte.

„Figuri emblematice ale culturii româneşti, economiştii Virgil Madgearu şi Mihail Manoilescu au interferat pe plan ştiinţific, publicistic, politic şi personal de-a lungul întregii perioade interbelice. Atât unul, cât şi celălalt şi-au legat numele de construcţii doctrinare situate în perimetrul celui de-al treilea drum de evoluţie a lumii. Madgearu, organizatorul şi profesorul prin excelenţă, s-a ilustrat ca exponent al doctrinei ţărăniste şi, în particular, al statului ţărănesc, în timp ce Manoilescu, personalitate afară de serie prin tot ceea ce a gândit şi a scris, s-a făcut remarcat ca promotor al naţionalismului economic – şi, în particular, al industrializării ţărilor agricole –, precum şi al corporatismului. În ultimele opt decenii, viața și activitatea lor a făcut obiectul a numeroase demersuri științifice, de felul proiectelor de cercetare, tezelor de doctorat, monografiilor, studiilor și articolelor, ca și al materialelor didactice universitare, printre cei mai statornici contributori numărându- se și autorul acestor rânduri. Parcurgându-le în timp, am constatat că în prezentarea traseelor biografice ale celor doi economiști există încă pete albe și, respectiv, interpretări neveridice, uneori idealizate și adesea preluate mecanic dintr-o lucrare în alta, care le distorsionează imaginea cu care au intrat în posteritate. Constatarea rămâne valabilă, în mare măsură, și pentru scrierile apărute după 1990, deși, între timp, sursele primare de informare se diversificaseră substanțial.”

În doar o generație, de la Constantin până la nepotul său Iulian, zis Apostatul, ultimul împărat filozof – și păgân –, zeii cei vechi au fost sfărâmați de zelul celor care voiau să schimbe totul: religia, societatea, politicul și însuși locul omului în lume. Universul antic, în care conviețuiau sute de divinități mari sau mici, grecești, romane, orientale, a fost nivelat de adepții unui singur zeu.

Cum au trăit oamenii epocii conflictele aprinse cu creștinii, pe când templele le erau distruse, iar legile și administrația imperială sprijineau din ce în ce mai mult noua religie?

Urmărind viața și alegerile unor figuri de seamă – retori, filozofi sau oameni de stat –, cartea lui Edward Watts ne dezvăluie un peisaj fascinant, care stă la temelia lumii noastre de azi.

„Profund nuanțată și umană, această carte ne arată ce a însemnat pentru romani trecerea la creștinism.“  — DAVID POTTER

„Edward Watts a reușit să zugrăvească o frescă fascinantă a secolului al IV-lea d.Cr., perioadă care a transformat profund Imperiul Roman. Autorul povestește cu măiestrie istoria epocii văzută chiar prin ochii acelei generații…“ — BRENT D. SHAW

Cetăți, castele și alte fortificații din România este un proiect conceput în patru volume, care adună, în premieră, date și imagini legate de arhitectura de apă­rare de la noi. Volumul de față poate fi citit, în aceeași măsură, ca un compendiu de istorie militară a celor trei țări din jurul Carpaților în secolul al XVI-lea – de la bătălia de la Mohács (1526) până la moartea lui Mihai Viteazul (1601), cu un accent aparte pe zbuciumata istorie a Transilvaniei.

Cartea conține peste 130 de imagini: fotografii vechi, fotografii aeriene, desene istorice și planuri de locuri fortificate, stampe și documente puțin cunoscute din arhive românești și mai ales străine – germane, maghiare, austriece. Reconstituirile istorice ale lui Radu Oltean aduc în fața cititorilor, pentru prima oară, tablouri vii ale cetăților și mănăstirilor întărite, așa cum vor fi arătat ele acum patru secole.

Celebritatea Cleopatrei se întemeiază mai ales pe legendele exotice ale Renașterii, care au circulat până în epoca modernă, dând naștere unor la fel de celebre reprezentări în pictură, teatru, film. Deși a fost una dintre cele mai puternice femei ale lumii antice, până la noi a ajuns doar povara reputației sale postume – o figură artificială a istoriei culturii.

Istoricul și clasicistul Duane W. Roller scrie o biografie a Cleopatrei VII Theá Philopátor bazată exclusiv pe sursele antice – romane, grecești sau egiptene, inclusiv pe textele reginei care ni s-au păstrat – și pe mărturiile arheologice, despărțind personajul real de mit și redându-i locul cuvenit în istorie. Cu atât mai limpede devine genealogia figurii legendare a Cleopatrei: astfel, de pildă, bine- cunoscutele episoade romantice legate de Cezar sau Marc Antoniu se lămuresc pe deplin ca investiții politice într-un joc extrem de complicat.

Dincolo de ascensiunea și căderea uneia dintre cele mai renumite femei ale istoriei, ni se așterne în fața ochilor o lume fascinantă, exotică, nebănuită astăzi: Egiptul ultimilor Ptolemei.

„Un portret bogat și cuprinzător al Cleopatrei, cu numeroasele ei chipuri: orator remarcabil, medic, savant, general, cârmuitor desăvârșit. Folosind doar izvoare antice, Duane W. Roller destramă vălul de legendă țesut în jurul faimoasei regine. Adevărata Cleopatra iese la iveală în  toată splendoarea ei.“ — MARGARET GEORGE, autoarea bestsellerului The Memoirs of Cleopatra

Povestea modului în care rețelele informaționale ne-au făcut și ne-au desfăcut lumea, de la autorul volumului Sapiens, aflat pe primul loc în topul bestsellerelor Sunday Times.

În ultimii 100.000 de ani, noi, sapiens, am acumulat o putere enormă. Dar, în ciuda tuturor descoperirilor, invențiilor și cuceririlor noastre, ne aflăm acum într-o criză existențială. Lumea este în pragul colapsului ecologic. Tensiunile politice sunt în creștere. Informațiile eronate abundă. Iar noi suntem mult prea grăbiți să intrăm în epoca inteligenței artificiale – o rețea informațională străină de umanitate care amenință să ne anihileze. Cu toate realizările noastre, de ce suntem oare atât de autodistructivi?

Nexus privește din perspectiva amplă a istoriei omenirii pentru a descoperi cum ne-a adus fluxul de informații în acest punct. Purtându-ne din epoca de piatră, prin alcătuirea Bibliei, inventarea tiparului, apariția mass-mediei și recenta reactivare a populismului, Yuval Noah Harari ne îndeamnă să analizăm relația complexă dintre informații și adevăr, dintre birocrație și mitologie, dintre înțelepciune și putere. El examinează modul în care sisteme precum Imperiul Roman, Biserica Catolică și Uniunea Sovietică s-au folosit de informații pentru a-și atinge scopurile, fie ele bune sau rele. Îi abordează alegerile imperative cu care ne confruntăm în contextul în care inteligența nonumană ne amenință însăși existența.

Informațiile nu reprezintă materia primă a adevărului, nici nu sunt o simplă armă. Nexus explorează calea de mijloc dintre aceste extreme care încă ne dă o speranță, iar astfel, redescoperă umanitatea noastră comună.

Poveștile ne-au adus laolaltă.

Cărțile ne-au răspândit ideile – și mitologiile.

Internetul a promis cunoaștere infinită.

Algoritmul ne-a aflat secretele – iar apoi ne-a asmuțit pe unii împotriva altora.

IA ce va face?

Nexus este povestea palpitantă a modului cum am ajuns la acest moment și a alegerilor urgente pe care trebuie să le facem acum ca să supraviețuim – și să prosperăm.

Al doilea volum al sintezei Istoria românilor de la origini până astăzi parcurge epoca modernă și contemporană, urmărind în continuare emergența și coagularea unei identități colective neolatine – unica din partea răsăriteană a Europei – și a unei statalități aflate în curs de cristalizare și de adaptare la cerințele unei vieți interne și internaționale tot mai complexe.

Renasterea italiana a conturat cultura occidentala - dar a fost vorba de o perioada mult mai stranie si mai intunecata decat stim multi dintre noi. O cunoastem pe Mona Lisa pentru zambetul ei, dar nu am aflat ca a fost maritata cu un negustor de sclavi. Il veneram pe Leonardo da Vinci pentru operele sale de arta, dar sunt putini cei care ii apreciaza in prezent proiectele sale ingenioase de arme. Vizitam Florenta sa il vedem pe David al lui Michelangelo, dar nu stim nimic despre masacrul care a dus la capitularea republicii. De fapt, numerosi dintre artistii si ganditorii cei mai cunoscuti ai Renasterii s-au afirmat nu in timpul "renasterii artistice" mult laudate din secolul al XV-lea, ci in mijlocul mortii si al distrugerii din secolul al XVI-lea.

O relatare globala despre strategia militara, care examineaza mai degraba practici decat teorii, ale celor mai semnificative personalitati din domeniul militar din ultimii 400 de ani Strategia exista de cand exista conflictul organizat. In volumul sau, Jeremy Black exploreaza relatia in continua schimbare dintre scop, forta, implementare si eficienta in strategia militara si impactul sau dramatic asupra dezvoltarii sistemului de putere global. Aruncand o privire "totala" asupra strategiei, Black analizeaza puterile de frunte - mai ales Statele Unite, China, Marea Britanie si Rusia - in contextul mai larg al competitiei dintre ele si al punctelor forte interne si internationale. Mergand din Franta perioadei ancien regime si din epoca edificarii Imperiului Britanic pana la conflictele actuale din Orientul Mijlociu, Black acorda o atentie speciala practicilor si deciziilor strategice ale imparatului Kangxi, ale lui Clausewitz, Napoleon si Hitler.

În această biografie de referință a lui Mehmed Cuceritorul, autorul aduce cu însuflețire la viață lumea în care a trăit sultanul otoman. John Freely pune în lumină personalitatea bărbatului ascuns sub masca mitului, a legendelor, o figură care a dominat atât Apusul, cât și Răsăritul vremii sale. O narațiune care, sprijinită pe un impresionant aparat științific, se construiește din volute elegante, asemenea unei povești din O mie și una de nopți.

Recenzii: „Când mi se cere să recomand o carte despre Turcia, spun doar atât: «Orice de John Freely.» Această lucrare este un exemplu minunat al talentului lui Freely de a exprima măreția istoriei povestindu-ne despre personalitățile remarcabile care au creat-o. Mehmed al II-lea, care a cucerit Constantinopolul la numai 21 de ani și a început apoi să schimbe fața lumii, nu pare să fi fost niciodată redat mai viu decât în aceste pagini.” STEPHEN KINZER, The New York Times

„Pentru a onora cum se cuvine un personaj atât de pitoresc și complex ca Mehmed al II-lea ar trebui combinat talentul unui povestitor desăvârșit cu o cunoaștere profundă a istoriei otomane și a Istanbulului (Constantinopolului), orașul pe care Mehmed l-a cucerit, pentru ca apoi să-și petreacă restul vieții reconstruindu-l și remodelându-l. Cititorii acestei cărți sunt norocoși că John Freely posedă ambele calități.” Prof. univ. HEATH W. LOWRY, Princeton University

Amintirile despre copilăria petrecută într-un sat teleormănean, însemnările zilnice din vremea celui de-Al Doilea Război Mondial și din perioada comunistă, corespondența întreținută de către Ilie Popescu-Mohora cu câteva personalități ale României secolului XX (printre ele numărându-se Iosif Constantin Drăgan și Dinu Adameșteanu) vor fi o revelație pentru cititorii pasionați de istoria contemporană. Vor avea ocazia să afle amănunte – povestite cu mult umor – despre viața satului interbelic al Vechiului Regat, despre obiceiurile, tradițiile și superstițiile locuitorilor, întâmplările cotidiene ale unui adolescent în orașul Alexandria, încercările unui student și apoi ale unui tânăr ambițios care își dorește să răzbească în Capitală. Din Bogdana cea natală, destinul – profund înrâurit de Constantin Argetoianu, politicianul temut, dar respectat de toți adversarii săi – l-a purtat pe Ilie Popescu-Mohora tot mai departe, până la Roma. Acolo, în „cetatea eternă”, a fost martorul unor prefaceri istorice în anii 1942–1943: prăbușirea fascismului și a regimului Mussolini, preluarea puterii de către mareșalul Badoglio, retragerea germanilor și sosirea Aliaților, proclamarea Republicii de la Salo. Din toate a ieșit cu bine, pentru că a fost un om… norocos.

„Am fost norocos, dar numai prin muncă. Nu am realizat nimic fără muncă și toate realizările mele s-au rezumat la satisfacții materiale. Acesta a fost, este și rămâne pentru mine norocul meu. Am avut norocul să fiu ajutat de Constantin Argetoianu, Dumitru Munteanu-Râmnic, Grigore Gafencu, I.Gh. Duca și alți cunoscuți, azi toți dispăruți. I-am pomenit pe cei care m-au ajutat să am puțin noroc. Lipsa unui dram de noroc nu-ți aduce decât neplăceri. Am fost ajutat în viață și de studenții evrei și am crezut într-o stea – să nu fii rău, să iubești adevărul, să înveți din tot ceea ce te înconjoară, frunza, iarba, norul, aripile și zborul păsărilor.” ILIE POPESCU-MOHORA

Analiza politica a motiunilor de cenzura din perioada postcomunista, a circumstantelor concrete in care s-au produs, este cruciala pentru intelegerea democratiei, iin particular a relatiilor dintre puterea executiva si puterea legislativa in Romania. Intre 1993 si 2024 au fost supuse votului 43 de motiuni de cenzura. O lunga perioada de timp, motiunile de cenzura nu au produs efecte. Ceea ce era un simptom al democratiei majoritare, in care legislativul este prea slab pentru a controla si schimba executivul. De la un moment dat insaa, mai multe guverne au fost doborite, ca urmare a formarii in Parlament a unor puternice coalitii legislative ad-hoc.

Redescoperă ce înseamnă cu adevărat odihna! Căutare a singurătății pentru unii, timp de rugăciune pentru alții, echivalată uneori cu meditația, siesta sau plimbarea... Reputatul cercetător Alain Corbin țese în minunata sa carte Istoria odihnei pânza unor realități demult uitate și le urmărește până în prezent, colorate acum de obsesiile pentru vacanțe și de îngrijorările generate de burn-out.

Algoritmul Holocaustului. Reversibilitatea om-bestie Distinsul medic neurolog Jean-Jacques Askenasy, cercetator in domeniul neurostiintei din Israel, membru de onoare al Academiei Romane, se adanceste in studiul stiintific al motivelor ce au condus la una dintre cele mai mari tragedii ale umanitatii. Volumul Algoritmul Holocaustului. Reversibilitatea Om-Bestie subliniaza aceasta posibilitate a omului de a regresa pana la stadiul in care isi omoara cu brutalitate semenii. Dupa cum afirma autorul: Natiunea germana a produs giganti culturali precum Goethe, Kant, Bach, Schiller si Beethoven. Cu toate acestea, intre 1933 si 1945, a permis unor criminali monstruosi precum Hitler, Goebbels, Himmler, Heydrich, Mengele si Eichmann sa initieze cel mai tragic eveniment din istoria umanitatii, exterminarea aproape "pe cale industriala" a evreilor.

Cartea omului politic si istoricului francez Francois Guizot este o lucrare clasica ce a marcat profund o intreaga pleiada de mari ganditori de la mijlocul secolului al XIX-lea, intre care Alexis de Tocqueville, John Stuart Mill si Karl Marx. Lucru mai mult decat firesc, caci Istoria civilizatiei in Europa reprezinta o prima abordare a societatii prin prisma metodei sociologice, in incercarea de a-i sesiza spiritul in intreaga complexitate a manifestarilor (moravuri, idei, opinii, legi, cutume) si de a intelege mecanismul institutiilor politice prin studiul ordinii sociale; iar tema competitiei si a luptei claselor in societate a alimentat deopotriva doctrina liberalismului englez si pe a socialismului european. Studiul Istoriei lui Guizot, scris cu rigoarea si claritatea carteziana a marilor ganditori francezi, este, de aceea, indispensabil pentru intelegerea evolutiei filozofiei politice europene din secolul al XIX-lea.

Ana Rubeli ne poartă într‑o lume care nu a dispărut cu totul, dar pe lângă care, grăbiți, alergați de treburile zilnice, trecem fără să o mai vedem. Cartea ei are meritul de a ne opri în loc, de a ne face să ne uităm în jur, descoperind în jurul nostru ziduri care spun povești, case care ne aduc aminte de vremuri de altădată.

Diagnozele și prognozele cuprinse în acest volum nu au pretenția de a fi adevăruri ultime și absolute. Contribuțiile pe care le veți citi sunt doar niște propuneri pentru publicul nostru – propuneri de analiză, evaluare și interpretare a datelor existente în acest moment și aflate într-o dinamică permanentă, propuneri de identificare și definire de scenarii posibile, propuneri de sinteze, tendințe și recomandări, de ce nu chiar și formularea de noi întrebări și dileme. În general, textele incluse reprezintă o invitație la reflecție, pentru înțelegerea aprofundată a unei lumi în schimbare.
Prof. dr. Valentin Naumescu, Președintele ICDE
Conf. dr. Raluca Moldovan

Autori
Corneliu Bjola • Dumitru Chisăliță • Adrian Codîrlașu • Anca Dragu • George Gima • Tana Foarfă • Iulian Fota • Robert Lupițu • Raluca Moldovan • Silviu Nate • Valentin Naumescu • Ana Otilia Nuțu • Dorin Popescu • Dorin Recean • Luminița Tuleașcă • Claudiu Vrînceanu

Istoria lagărului de concentrare de la Dachau a devenit în foarte scurt timp de la publicare referinţa de netegăduit pentru studierea acestui edificiu nazist emblematic. Generalul Paul Berben își începe evocarea cu informaţii despre crearea lagărului de la Dachau și obiectivele sale, despre diferitele categorii de prizonieri și despre comanda și administraţia SS.

El continuă cu o analiză detaliată a psihologiei și comportamentului ofiţerilor SS și gardienilor, susţinută de extrase relevante din discursurile lui Himmler.

Rutina de zi cu zi a lagărului de concentrare Dachau este descrisă în detaliu, evidențiind tratamentul inuman al prizonierilor și bolile răspândite în lagăr. Alte subiecte importante, precum pedepsele și execuţiile, experimentele medicale naziste și tratamentul aplicat clerului, sunt analizate cu atenţie. Capacitatea și voinţa deţinuţilor de a supravieţui în aceste condiţii îngrozitoare sunt de asemenea subliniate.

Sunt prezentate numeroase fapte și cifre despre victimele lagărului Dachau. Deși numărul exact al victimelor nu va putea fi niciodată stabilit cu certitudine, documentele găsite arată că la Dachau și-au pierdut viaţa cel puţin 30.000 de oameni.

Publicată sub auspiciile Comitetului Internaţional al Lagărului de la Dachau, după minuţioase cercetări, cartea generalului Paul Berben servește drept un memento al lipsei de umanitate cu care oamenii se pot comporta faţă de alţi oameni. În același timp, această carte constituie un îndemn puternic de a medita la preţul libertăţii și la beneficiile democraţiei.

Acest studiu detaliat al lagărului de concentrare Dachau este esențial pentru toți cei care doresc să înțeleagă profund ororile Holocaustului și să prevină repetarea unor astfel de atrocități în viitor. Explorează istoria lagărului de la Dachau pentru o perspectivă comprehensivă asupra unuia dintre cele mai întunecate capitole din istoria umanității.

Povestea Trenului Regal îi invită pe cititori într-o călătorie prin istoria României, pe urmele suveranilor care au străbătut țara pe căile ferate. La punctul de pornire, în 1866, România avea zero kilometri de cale ferată, iar întemeietorului dinastiei naționale, Regele Carol I, i se întindea înainte o misiune cu deznodământ necunoscut.

Astăzi, căile ferate, ca și Familia Regală, fac parte din prezentul românesc. Iar Trenul Regal, traversând epocile, stă drept mărturie pentru istoria întrepătrunsă a monarhiei și a drumurilor de fier.

 

 

Din 2013 este membru al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta“ din Iaşi. În 2020 fost decorat de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, cu Medalia Regală pentru Loialitate.

„Curtea imperială a lui Franz Joseph – evoluția ei instituțională, funcțiunile sale în raport cu nevoia de a asigura îndeplinirea obligațiilor monarhice, personajele (unele pitorești) – merita de mult atenția istoricului. Este un Univers în sine, care reproduce, la scară mică, arhitectura și elementele de rezistență ale Imperiului, dar și defectele sale structurale, eterogenitatea etnică și culturală, clivajele economice și sociale central-europene. Curtea imperiala – aparent debordând de rafinament și grație – constituia, în fapt, o societate închisă, crispată de reguli fixe, agitată de intrigi personale și de zvonuri, cu propria menajerie de funcționari aroganți, corupți și asociali. Gravitând în jurul familiei imperiale, pregătiți fiind în mod special pentru a-și oferi serviciile ori de câte ori se simțea nevoia, membrii Curții și-au apărat cu gelozie pozițiile, reîmprospătându-și rândurile prin proceduri de selecție cu totul aparte. În fond, știau totul sau aflau totul despre arhiducesele și arhiducii excentrici, despre aventurile unora și ale altora, despre fobiile și obsesiile lor – multe în contrast cu rigorismul public, aproape victorian, al Vienei. Cartea de față, care începe prin a schița o zi din viața lui Franz Joseph, oferă cititorului descrieri precise ale metabolismului discret al acestei societăți, dar și anecdote savuroase acumulate în aproape trei sferturi de veac habsburgic.” (Mihai-Răzvan Ungureanu)

În ciuda contextului caracterizat de o societate în întregime patriarhală dominată de prejudecăți masculine, fiecare secol de existență a Bizanțului ne dezvăluie multe femei independente și cel puțin o amprentă a unei puteri remarcabile.

Jurnalul de front al preotului militar Gheorghe Crețu este unul extrem de prețios, surprinzând modul în care s-a derulat zi de zi cariera militară a unui preot confesor din timpul Primului Război Mondial. Spre deosebire de rapoartele înaintate superiorilor militari în anii 1918-1919, jurnalul prezintă și intrarea în război a Armatei Române. […]

O carte despre milioane de femei care au lucrat în mină sau au deținut corăbii, despre femei‑pirat, negustorese, impresare de teatru sau soții care au modelat și schimbat societatea engleză de‑a lungul timpului. „Femeile obișnuite” ale Philippei Gregory au pilotat avioane de luptă, au bătut monedă și au construit nave, mori și case. Au mers la război, au muncit pământul, au făcut campanii sociale, au scris și au iubit. Au comis crime ori s‑au făcut vinovate de trădare, s‑au închinat la tot felul de zei, au gătit și au crescut copii, au născocit invenții și s‑au răzvrătit. Iar prin toate acestea au contribuit la edificarea culturii și tradițiilor Angliei de‑a lungul atâtor secole caracterizate de tulburări politice, ciumă, foamete, prosperitate, reforme religioase. Punând accent pe energia, ingeniozitatea și rolul lor enorm, poveștile adunate de Philippa Gregory în acest volum le redau femeilor locul pe care îl merită în istorie – în centrul scenei.

„Magistrală, documentată exhaustiv… O panoramă colorată a istoriei sociale. Gregory este o povestitoare talentată, iar această narațiune bogat ilustrată curge într-un ritm plăcut… Perspectivele ei sunt fascinante.” (Daily Mirror)

„I-ați devorat romanele, dar acum Gregory își arată talentul de istoric… O lectură incredibilă.” (The Los Angeles Times)

„Gregory are ochiul romancierei pentru situațiile neobișnuite și vii și tonul ironic al unui narator încrezător. Este o operă de istorie socială care va rămâne în amintire.” (The Times)

„Această carte ambițioasă este o contribuție semnificativă la istoria publică a femeilor și o reamintire a faptului că femeile obișnuite fac istorie de foarte mult timp.” (BBC History Magazine)

„Gregory a pus mereu femeile în centrul romanelor sale istorice, dar prin acest volum de nonficțiune se străduiește să le așeze pe locul meritat în istorie și astfel să reîncadreze povestea noastră națională. În mod impresionant, reușește acest lucru.” (The Observer)

„Uimitoare… Plină de surprize… O carte strălucită, esențială.” (The Independent)

„Un triumf al popularizării istoriei.” (The Spectator)

La scurt timp după invadarea Ucrainei în 2022, întreaga lume a putut vedea prin intermediul imaginilor transmise de agenţiile de ştiri adevărata faţă a regimului Putin. Alături de alte orori, violenţa sexuală împotriva civililor ucraineni s-a dovedit a fi parte integrantă a genocidului comis de trupele ruseşti. Ea are caracter sistematic şi este chiar încurajată, iar rădăcinile folosirii violului ca armă se găsesc, afirmă autoarea, în misoginismul din care Rusia a făcut un instrument esenţial al puterii sale. În politica internă, misoginismul este utilizat de Kremlin pentru a împiedica ascensiunea la putere a femeilor. În politica internaţională, ascuns sub masca promovării valorilor tradiţionale, el constituie un mijloc de subminare a democraţiei – care nu poate exista fără participarea femeilor – şi de consolidare a regimurilor autoritare. Cu luciditate, sprijinindu-se pe analiza unor evenimente recente, pe mărturii ale victimelor, dar şi pe istoria expansiunii Rusiei, Sofi Oksanen denunţă un imperialism rusesc care a instrumentalizat misoginismul şi care a fost favorizat în trecut de indiferenţa lumii occidentale – iar în epoca noastră poate mai ales de faptul că banii oligarhilor ruşi ajung în Vest.

Autoarea de bestsellere New York Times Eleanor Herman revine cu o altă lucrare de popularizare a istoriei, explorând fenomenul misoginismului îndreptat împotriva femeilor aflate la putere, de la Cleopatra la Kamala Harris.

Imaginați-vă că Donald Trump ar fi fost femeie, pe nume Donna. Ar fi fost văzută Donna Trump drept directă, onestă și „o gură de aer proaspăt“? Ar fi câștigat alegerile? Imaginați-vă că Hillary Clinton ar fi fost bărbat. Howard Clinton face și spune exact aceleași lucruri ca Hillary. Ar fi fost Howard Clinton portretizat în mii de imagini de pe Pinterest ca o vrăjitoare, amestecând în ceaun sau călărind o mătură? Ar fi fost numit „cățea“ pe nenumărate tricouri? Răspunsurile lui bine gândite, circumspecte, la întrebările presei ar fi fost considerate lipsite de autenticitate, pline de secrete și lipsite de încredere?

Există un tip anume de furie – să-i spunem pe șleau sete de sânge – rezervată de regulă femeilor, mai ales femeilor aflate în poziții de putere sau care aspiră la așa ceva. Din lumea antică, prin Renașterea europeană, până la cele mai recente alegeri din SUA, Manualul misoginului, după cum îi spune Eleanor Herman, a fost folosit pentru a le pune la locul lor pe femeile care nu își cunosc lungul nasului.

Într-o poveste care este șocantă, revelatoare și care poate reprezenta o forță puternică a schimbării, spiritul și umorul specifice lui Eleanor Herman sunt utilizate pentru a explora metodele care au fost folosite de peste 3000 de ani – și care sunt puse la treabă și azi – împotriva femeilor puternice din orice colț al lumii, de la Cleopatra, Anne Boleyn, Maria Antoaneta, Ecaterina cea Mare până la Hillary Clinton, Kamala Harris și multe altele.